Institutul National de Statistica a publicat recent rezultatele economice pe anul 2017.
In ceea ce priveste sectorul constructiilor, nicio surpriza. Valoric, volumul activitatii din constructii a continuat sa scada in 2017, ajungand la cel mai redus nivel din 2008 incoace.
Toboganul la care ma refeream in titlu a avut partea cea mai de sus in 2008, de unde a coborat pana la nivelul cel mai de jos, atins in 2017.
Iata cum arata, de altfel, aceasta evolutie: 2008 – 15,3 mld. euro, 2009 – 11,7 mld. euro, 2010 – 9,7 mld. euro, 2011 – 9,331 mld. euro, 2012 – 9,330 mld. euro, 2013 – 9,360 mld. euro, 2014 – 8,985 mld. euro, 2015 – 10,02 mld. euro, 2016 – 9,64 mld. euro, 2017 – 8,86 mld. euro.
Oare in 2018 coborarea va continua sau se va opri si va porni in sus? Vom vedea!
Cum spuneam, insa, pentru cei din constructii rezultatele din 2017 nu reprezinta nicio surpriza deoarece foarte putini dintre ei au avut ceva de lucru. Mai interesante sunt, insa, rezultatele din subsectoarele domeniului. Astfel, constructiile ingineresti au scazut cu 21%, cele nerezidentiale cu 12,6%, in schimb constructiile rezidentiale (de locuinte si birouri), unde investitori sunt privatii, au crescut cu nu mai putin de 69,7%. Deci, se poate!
Deci, constructiile au potential, numai ca acest potential nu este valorificat!
In aceste conditii, ponderea sectorului in PIB a scazut la 4,6% in timp ce, dupa parerea specialistilor, potentialul sectorului este de 8-9% din PIB.
Si e pacat ca acest potential nu este valorificat. Iar de aceasta situatie principalul vinovat este Statul, cel ce trebuie sa investeasca in drumuri, autostrazi, scoli, gradinite, spitale, sali de sport, instalatii de apa si canalizare etc. Ori, in 2017, Statul a investit doar 26,7 mld. lei fata de 29,5 mld. lei in 2016 si 41,3 mld. lei in 2015.
In ceea ce priveste nivelul redus al investitiilor din fonduri publice, cauza nu a fost intotdeauna lipsa banilor. In general, bani au fost in fiecare an, de la Bugetul de Stat sau din Fonduri Europene, numai ca ei nu au putut fi cheltuiti: din lipsa proiectelor, din prelungirea inadmisibila a licitatiilor, cu contestatii peste contestatii si cu procese peste procese care dureaza mai mult decat lucrarea propriu-zisa, precum si din alte cauze.
Asa ca, daca nu se iau unele masuri pentru a se modifica ceva in aceasta directie, e greu de sperat ca se va schimba ceva in investitiile din fonduri publice. De altfel, mai multe informatii despre situatia din constructia autostrazilor puteti afla dintr-un interviu pe care il publicam in acest numar al revistei.
Imi vine in minte acum si un alt exemplu, greu de inteles, despre care am mai scris in revista noastra. Este vorba despre spectaculoasa cladire a Cazinoului din Constanta care se degradeaza vazand cu ochii. Aici, in 2012, s-a lansat licitatia pentru stabilirea unei societati care sa renoveze cladirea. Au trecut sase ani, suntem in 2018 si, dupa zeci de contestatii si procese, inca nu avem stabilit un castigator.
Mai vrem investitii in aceste conditii? Preocupa pe cineva aceasta situatie?
Nu-i vorba ca nici autoritatile locale nu au facut nimic macar pentru a impiedica degradarea cladirii. Era aici un primar renumit pentru spectacolele fastuoase, care insa nu a putut sa puna cateva table pe acoperis pentru a nu mai ploua inauntru si cateva scanduri la geamuri pentru ca pasarile sa nu patrunda in interior si sa isi faca acolo cuiburi. Gospodari, nu?
Ca si altii care lasa sa se degradeze numeroase monumente istorice, fara sa faca nimic macar pentru protejarea lor.
Toti vrem salarii mai mari.
Dar sa batem un cui, suntem oare in stare?
Autor:
Ionel Cristea
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 146 – aprilie 2018, pag. 3
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns