In articolul de astazi vom prezenta cateva monumente istorice din judetul Neamt, monumente aflate intr-o situatie oarecum similara, respectiv avand toate proprietari particulari care, din diverse motive, in principal lipsa fondurilor necesare, nu fac nimic nici pentru restaurarea lor dar nici macar pentru protejarea si conservarea acestora. In atare conditii, monumentele se degradeaza cu fiecare zi iar autoritatile noastre, finantate de la Buget tocmai pentru a le proteja, asista indiferente la degradarea lor, cand, de fapt, s-ar impune chiar masuri extreme mergand pana la expropriere. Si asta pana cand vom mai avea ce expropria, avand in vedere ritmul in care acestea se degradeaza, mai ales ca, nu de putine ori, proprietarii ar prefera distrugerea lor totala pentru a putea construi altceva in loc.
Cazinoul Baltatesti
Este o cladire cu un design interesant aflata acum in paragina. O cladire si cu un trecut interesant, avand in vedere ca, se spune, aici Garabet Ibraileanu a scris unicul sau roman cu tenta autobiografica, “Adela”.
Intrarea principala a cladirii este impodobita cu un cerdac din lemn, decorat cu motive traditionale precum si un soclu din piatra, iar pe fatada opusa, la nivelul superior, se afla, de asemenea, un frumos balcon din lemn.
Acum, cazinoul e un adevarat depozit de gunoaie. Cladirea a fost revendicata de mostenitorii fostilor proprietari, cetateni israelieni. In urma unor indelungi procese, acestia au dobandit imobilul, dupa care nu au mai avut nicio preocupare pentru restaurarea sau protejarea cladirii. Au intrat, insa, in negocieri cu Consiliul Judetean Neamt pentru vanzarea cladirii. Din pacate, negocierile tergiverseaza deoarece mostenitorii incearca sa obtina tot mai multi bani.
Dar, daca mostenitorilor putin le pasa de bunul pe care l-au dobandit – de inteles, poate, ei fiind departe de tara – pe noi oare nu ne intereseaza ca un monument istoric se distruge? Mai ales ca, in aceasta perioada, statiunea Baltatesti – faimoasa nu doar in Romania, functioneaza din plin, imaginea ei fiind stricata doar de cea a cazinoului aflat acum in paragina.
Conacul Catargi – comuna Tupilati
A fost construit in secolul XVIII si modificat in anul 1842, de familia marelui logofat Stefan Catargi. Este un exemplu de Curte boiereasca din Moldova, avand toate componentele arhitecturale: poarta, zidurile, imprejmuirea fortificata la colturi cu turnuri cilindrice, anexele (locuinte pentru ingrijitori, grajduri, beciuri si hambare). De asemenea, stejari seculari in curte.
Dupa instaurarea regimului comunist, Conacul a fost expropriat si transformat in sediu CAP. Neingrijit, Conacul a inceput sa se degradeze dar, in 1990, el era totusi intr-o stare acceptabila.
Dupa 1990, insa, dupa ce a intrat in proprietatea Primariei, a inceput urgia. S-a furat si s-a distrus tot ce s-a putut. S-au furat usile, ferestrele, plafoanele si scarile interioare iar acoperisul s-a prabusit.
Iar acum, Conacul arata ca in imaginile alaturate. Mostenitorii, neavand bani pentru a-l restaura, ar dori sa-l demoleze. Fiind, insa, vorba de un monument istoric legea nu le permite, asa ca asistam cu totii, indiferenti, la degradarea, pana la disparitie, a unui monument istoric.
Conacul Bogdan – comuna Gadinti
Conacul a fost ridicat intre 1806 si 1812 de boierii Dimitrie si Georgeta Gheorghiu, cu destinatia de resedinta de vara. In 1948 a fost confiscat de comunisti si lasat in nefolosinta pana in 1982, atunci cand, in cladire, a fost amenajat un spital pentru bolnavi psihici.
In 1990 Conacul era intr-o stare destul de buna, pastrandu-se tamplaria originala si sobele din faianta deosebit de valoroase.
Mostenitoarele boierului Gheorghiu, stabilite in Elvetia, au solicitat retrocedarea Conacului dar, dupa ce au aflat ca sunt obligate sa lase spitalul inca 5 ani in cladire au vandut drepturile litigioase. Acestea au fost cumparate de un om de afaceri din Roman care, ulterior, a avut probleme si cu justitia.
Ori, la inchisoare fiind, numai grija conacului nu a avut-o. Asa ca acesta se degradeaza pe zi ce trece.
Conacul Aristide Caradja – comuna Grumazesti
Conacul a fost construit intre 1890 si 1895 de Principele Aristide Caradja (1861 – 1955), savant entomolog roman, pe mosia sa din satul Grumazesti.
Casa are un singur nivel, cu o terasa larga in fata unui salon mare, din care se deschid intrarile spre celelalte incaperi. In jurul conacului a fost amenajat un mic parc dendrologic, format din arbori seculari.
Dupa instaurarea regimului comunist, in Conacul Caradja a functionat Primaria, politia, casa de nasteri, biblioteca sau posta, cladirea fiind destul de bine intretinuta.
Dupa 1990, Conacul si parcul dendrologic au fost revendicate in instanta de mostenitorii principelui Caradja.
Institutiile care functionau in conac s-au mutat in alte cladiri iar conacul a inceput sa se degradeze. Acoperisul s-a gaurit, tavanele din unele camere s-au prabusit, ferestrele au fost sparte iar dusumelele au inceput sa putrezeasca.
In anul 2001, domeniul Caradja din Grumazesti a fost retrocedat celor trei mostenitori ai principelui care insa nu s-au inteles intre ei cum sa il gospodareasca sau cum sa il valorifice.
In acest timp, conacul a continuat si continua sa se degradeze.
Autor:
Ionel Cristea
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 146 – aprilie 2018, pag. 78
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns