ARACO: Cine rezolva problemele sectorului de constructii atunci cand Guvernul are cu totul alte teme pe agenda!?…

In primele 3 luni din 2018, productia industriala a avut cea mai mare crestere din 2012 incoace. De altfel, si in 2017 productia industriala a avut cea mai mare crestere din ultimii 15 ani si a contribuit cu 1,9% – deci cu aproape un sfert – la cresterea cu 6,9% a PIB-ului Romaniei.

Asadar, cresterea economica a Romaniei s-a bazat, in primul rand, pe productia industriala si nu pe consum, asa cum repeta, ca niste “papagali”, multi ziaristi sau analisti economici.

Iar daca vreti sa criticati, dar „pe bune”, actuala conducere a tarii, aveti suficiente alte motive. De pilda, este inadmisibila preocuparea redusa acordata investitiilor, ceea ce pune in pericol chiar dezvoltarea, pe termen lung, a Romaniei.

In aceste conditii, ARACO – una dintre cele mai importante organizatii profesionale ale constructorilor – trage un semnal de alarma – dur si hotarat – Guvernului. Si ceea ce este si mai important, acest semnal de alarma este insotit de o serie intreaga de propuneri menite sa imbunatateasca activitatea in acest sector. Este vorba de propuneri pe care niste conducatori responsabili nu pot sa le ignore, deoarece ele vin de la oameni din sistem, oameni care cunosc cel mai bine problemele cu care se confrunta sectorul constructiilor. Un sector care – oricand si oriunde – este cel care, daca merge bine, poate „trage” dupa el intreaga economie.

REALITATILE Finalului de an 2017

Contextul economico-social general la finalul anului 2017, confirmand estimarile ARACO, este caracterizat concis de:

2016. Volumul valoric al activitatii in sectorul de constructii in 2017 a continuat sa scada, mentinand, in mod regretabil, recesiunea tehnica pe care a confirmat-o Eurostatul la finalul anului 2016. Practic, in 2017, volumul valoric a ajuns la 8,86 mld. Euro, un mimim al perioadei 2008-2017, reducandu-se, substantial, fata de anul precedent.

• Sectorul constructiilor ingineresti s-a redus in 2017 cu 21%;
• Sectorul constructiilor nerezidentiale s-a diminuat cu 12,6%;
• Sectorul constructiilor rezidentiale s-a majorat cu 69,7%;
• Sectorul lucrarilor de intretinere si reparatii curente a scazut cu 24,6%;
• Sectorul lucrarilor de reparatii capitale s-a redus cu 17,7%.

In 2017 Statul a investit doar 26,7 miliarde lei, fata de 29,5 miliarde lei in 2016 si fata de 41,3 miliarde lei in 2015;

• Venitul mediu brut pe salariat a fost, in 2017, de 512 euro/luna, in crestere cu 6,44% fata de anul precedent, in timp ce productivitatea medie anuala a fost de 23.047 euro/salariat, in declin cu 7,3% fata de 2016.
• Ponderea in PIB a sectorului de constructii in 2017 a scazut la 4,6 %, in conditiile in care potentialul sectorului este de cca 8-9%.
• Revolutia fiscala continua, promovata de Guvern in 2017, a amplificat impredictibilitatea in ceea ce priveste echilibrele financiare precare ale societatilor de constructii.
• Reforma in achizitii publice nu a fost finalizata, in ciuda implementarii directivei CE in aprilie 2016. In luna iulie 2017, CE a respins argumentat proiectul de model de contract propus de Guvernul Romaniei, model neagreat de organizatiile patronale si profesionale de profil din tara. In ianuarie 2018, Guvernul a adoptat Modelul de contract national, dupa consultarile cu mediul patronal, cu asistenta BEI, pentru proiecte mai mari de 5 milioane euro.
• Esecul relansarii investitionale in 2017 si amputarea investitiilor la rectificarile bugetare au amplificat efectele profund negative in planul mentinerii competitivitatii operatorilor din sector.
• Promovarea, in mai 2017, a OMT 600/2017 a generat abuzuri grave si dezechilibre inacceptabile pentru societatile de constructii.
• Pericolul extrem de mare, identificat de viitoarele misiuni de audit ale Comisiei Europene, sa se soldeze cu importante corectii financiare pentru proiectele din POIM licitate sub OMT 600/2017, cu impact negativ asupra corectei gestionari a fondurilor europene aferente POIM 2014-2020, avand in vedere ca aceste proiecte vor avea la baza un contract profund dezechilibrat, neaprobat de Comisia Europeana si adoptat cu incalcarea unor prevederi legale.
• Clarificarea, prin Nota a MFE-ANAP in februarie 2018, a aspectelor fiscale pentru proiectele in derulare, ca urmare a modificarii Codului fiscal si trecerea contributiilor de la angajator la angajat.
• Probleme ale antreprenorilor in ceea ce priveste receptia lucrarilor executate si recuperarea garantiilor, amanate nejustificat de beneficiari.
• MDRAP nu a gestionat eficient promovarea Normelor specifice privind certificarea operatorilor din sectorul de constructii.
• ARACO a organizat, in februarie 2018, prima sesiune de certificare a capabilitatii societatilor de constructii, fiind emise certificate pentru BOG’ART SRL Bucuresti, ACI Cluj SA, RECON SA Craiova, DAS SRL Iasi, ELCO SA Botosani, HIDROTERM SA Roman, AGRICONSTRUCT SRL Bacau.
• Acutizarea crizei calitativ – cantitative de personal calificat/necalificat in sector.

• In 2017 sectorul de constructii a fost confruntat si cu efectele negative ale:

1. Abuzurilor repetate ale entitatilor achizitoare si ale entitatilor de control, dublate de nepromovarea Legii preventiei;
2. Declinului sever al investitiilor publice in cursul perioadei 2016-2017, cu efecte directe in penuria de contracte noi, alterand capabilitatile tehnice si umane ale multor societati;
3. Inexistentei unui minister care sa aiba atributii directe si coerente legate de reglementarile necesare sectorului de constructii;
4. Faptului ca sectorul de constructii a fost si a ramas, in mare masura, ostatic al mediului politic;
5. Agresivitatii reprezentantilor politici, in materie de control al fluxurilor financiare pentru proiectele de constructii;
6. Intarzierilor semnificative in ceea ce priveste receptia lucrarilor si plata creantelor;
7. Problemelor curente cu care se confrunta proiectele finantate din programele operationale comunitare;
8. Reglementarilor excesive si incoerente pentru sectorul de constructii.

PROPUNERILE ARACO pentru iesirea din recesiune a sectorului de constructii incepand cu 2018, sunt urmatoarele: 

1. Relansarea urgenta, substantiala si responsabila a investitiilor publice, a POIM si a celorlalte programe operationale comunitare, cu efecte benefice directe in planul dezvoltarii infrastructurii de transport, infrastructurii hidroenergetice, proiectelor edilitare, infrastructurii termo energetice si de transport energetic, infrastructurii de sanatate, infrastructurii educationale etc. Prioritatea trebuie pusa pe proiecte, ceea ce va amplifica si atragerea de fonduri comunitare !
2. Organizarea, cat mai rapida, a licitatiilor in 2018 si semnarea contractelor, odata cu asigurarea finantarilor aferente.
3. Clarificarea aspectelor legate de split TVA intr-un sector unde perioada medie de incasare a creantelor este de 7 luni.
4. Corelarea prevederilor din Codul de procedura fiscala cu cele din Legea insolventei, astfel incat societatile de constructii aflate in insolventa sa poata participa la procedurile de achizitii publice.
5. Monitorizarea dinamica a demersurilor de „etatizare” a unor activitati de constructii de catre CNAIR, PMB si alte autoritati contractante nationale sau locale, urmata de interventiile necesare la Guvern, Consiliul Concurentei si CE.
6. Reluarea negocierilor cu mediul patronal si profesional asupra proiectului de Cod al Urbanismului, Amenajarii Teritoriului si Constructiilor promovat de MDRAPFE din 2016.
7. Inceperea negocierilor asupra Normelor privind certificarea profesionala a operatorilor din sectorul de constructii, in baza Legii Calitatii actualizata.
8. Protejarea mecanismului sectorial de protectie sociala a personalului din constructii, in perioada timpului nefavorabil, prin Casa Sociala a Constructorilor, membra a Asociatiei Europene a Institutiilor Paritare, unde ARACO este membru fondator.
9. Promovarea unor masuri care sa limiteze efectele negative ale Directivei privind detasarea muncitorilor, actualizata.
10. Convenirea si promovarea unor masuri sustenabile impreuna cu Guvernul si autoritatile locale pentru contracararea crizei de personal calificat/necalificat.
11. Promovarea unor masuri concrete care sa viabilizeze demersurile in planul invatamantului dual in constructii.
12. Reactivarea substantiala a activitatilor clusterului format in 2015 de organizatiile patronal-profesionale din sectorul de constructii.
13. Promovarea in structura Guvernului a unei entitati care sa aiba atributii/responsabilitati directe si coerente legate de reglementarile necesare sectorului de constructii. 

Laurentiu Plosceanu – presedinte ARACO 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 147 – mai 2018, pag. 4