«

»

Cine si de ce a distrus industria romaneasca de constructii?

Share

Cei care am trait si pe vremea comunismului, stim, din proprie experienta, cu ce lipsuri ne-am confruntat atunci. Era, totusi, ceva ce mergea ceas in acea perioada: constructiile. Mi-ar trebui nu o jumatate de pagina, ci cateva reviste ca sa enumar ce s-a construit in Romania intre 1950 si 1990.

Poate ca e bine, totusi, sa ne amintim de cateva dintre ele: hidrocentralele de la Bicaz, de pe Arges, Olt, Somes, Portile de Fier 1 si 2, termocentralele de la Mintia, Isalnita, Rovinari, Turceni, Bucuresti Vest si Sud, Centrala Nuclearoelectrica de la Cernavoda, Canalul Dunare – Marea Neagra dar si Bucuresti – Dunare, care, in 1990, era finalizat in proportie de circa 80% dar apoi a fost distrus in totalitate, Combinatele Chimice de la Brazi, Pitesti, Valcea, Borzesti, Savinesti, Navodari sau Azomures – intinse pe zeci de hectare si in care iti trebuia un autovehicul ca sa le strabati de la un capat la altul, zeci de kilometri de linii de metrou, Casa Poporului – a doua cladire ca marime din lume dupa Pentagon – in care tot ce era in ea, era Fabricat in Romania, zeci de km de canale de irigatii, zeci de mii de locuinte – poate modeste si cu suprafete mici… dar iata ca si unele dintre cele, cu pretentii, care se construiesc astazi au cam aceleasi suprafete…

Oare vreunul dintre cei care au lucrat la aceste investitii, de la director la ultimul muncitor, era strain? Nici vorba! Toti erau romani, pregatiti in scolile si facultatile din Romania.

Dar Romania a avut constructori remarcabili si inainte de comunism. Cateva zeci dintre ei i-am prezentat si noi in capitolul „Personalitati romanesti in constructii” al revistei.

I-am avut, pe atunci, pe Anghel Saligny – cel care a coordonat construirea podurilor peste Dunare, poduri care, la ora finalizarii, in 1895, aveau cea mai mare deschidere din Europa de 140 m si 190 m. Si tot Anghel Saligny a folosit, pentru prima oara in Europa, betonul armat la construirea unor silozuri la Braila si Galati.

I-am mai avut pe Gogu Constantinescu, pe Elie Radu, pe Alfons Saligny, pe Dionisie Germani, pe Emil Prager si multi, multi altii.

Dar acum? Cum e acum?

Pai, uitati-va cine ne construieste autostrazile in Romania! Doar firme straine! Ba nu! E si una romaneasca: UMB-ul lui Dorinel Umbrarescu, cel care, spre mirarea multora, lucreaza chiar foarte bine.

Uitati-va, apoi, cine construieste de cativa ani si nu prea reuseste sa il termine, tronsonul de metrou Drumul Taberei – Universitate! Uitati-va cine a castigat licitatia pentru podul de la Braila, uitati-va cine construieste Catedrala Neamului, Statia de Epurare de la Glina, patinoarul din Capitala, tronsoanele de cale ferata si altele…

Si cand spun „construieste” ma refer la Antreprenorul General, cel care proiecteaza si coordoneaza lucrarile si incaseaza toti banii. Pentru ca, de lucrat, lucreaza tot romanii, ca angajati ai firmelelor straine si ca subantreprize, pe care Antreprenorul General ii plateste cand si cum vrea.

Cum s-a ajuns la aceasta situatie? Pai, s-a ajuns aici pentru ca pe firmele romanesti nu le apara si nu le sprijina nimeni in Romania!

Acum, la licitatiile de la lucrarile importante din Romania, participa firme din Italia, Spania, Austria, dar si din Turcia, Grecia, Bulgaria. Romanii mai la… si altii.

Probabil ca inaintasii nostri, cei care au construit Romania, se rasucesc in mormant cand vad ce a ajuns ramura lor astazi.

Dar noi? Noi ce facem?!

Autor:
Ionel Cristea 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 147 – mai 2018, pag. 3

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2018/05/01/cine-si-de-ce-a-distrus-industria-romaneasca-de-constructii/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>