POPP&ASOCIATII INGINERIE GEOTEHNICA: Abordarea completa a lucrarilor geotehnice pentru proiectul Timpuri Noi – Faza 1A, Bucuresti

In general, proiectarea geotehnica este foarte complexa, datorita variabilitatii conditiilor de te­ren, a tehnologiilor de executie disponibile, a abordarilor si modelelor de calcul, hazardelor naturale etc. Pe baza unei experiente destul de vaste, acumulate in proiectarea excavatiilor adanci, autorii au inteles ca identifi­carea unor solutii de buna calitate si fezabile in acelasi timp presupune o abordare completa, care porneste de la intelegerea si stapanirea parametrilor geotehnici relevati prin incercari in laborator sau in situ, continua cu formularea scenariilor, alegerea criteriilor de performanta, cu modele de calcul si tehnici de analiza, cu decizii ingineresti de proiectare, cu urmarirea executiei printr-o prezenta activa in santier si se finalizeaza cu monitorizarea comportarii in timp, cu extragerea de rezultate in vederea comparatiei model teoretic-realitate, cu revenirea, reinterpretarea si recalibrarea datelor de intrare. In aceste conditii, proiectarea geotehnica devine un proces iterativ, care presupune o intelegere profunda, implicare si acumularea unei experiente largi, cu fixarea unor pa­rametri similari (litologie, hazard natural, tehnologii care, desi sunt intr-un proces continuu de diversificare, trebuie limitate la o practica locala). Toate aceste insusiri sunt astazi inseparabile, in vederea obtinerii de so­lutii realiste, sigure si eficiente.

Lucrarea de fata prezinta modul de lucru care sa asigure legatura logica in­tre activitatile si competentele necesare proiectantului geotehnician pentru a obtine solutii eficiente, proces aplicat cu succes la realizarea excavatiei adanci din cadrul proiectului Timpuri Noi – Faza 1A din Bucuresti. 

Multe dintre proiectele concepute de echipa de lucru constituie cladiri inalte reprezentati­ve pentru Bucuresti si nu numai, cu niveluri subterane executate in excavatii adanci.

Pentru o proiectare eficienta a lucrarilor de excavatii adanci, de-a lungul timpului autorii au simtit nevoia sa completeze activitatea de proiectare cu efectuarea studiilor geotehnice si cu monitorizarea lucrarilor care, impreuna cu lucrarile experimentale si recalibrarea modelelor si parametrilor, prin calcule in­verse, conduc la o abordare completa a lucrarilor de excavatii adanci [1].

Conceptul de abordare completa

Proiectantul geotehnician trebuie sa primeasca date complete si de incredere din in­vestigatiile geotehnice, in corelatie cu modelul si metoda de calcul, cu legile de comportare folosite de proiectant. De asemenea, dupa stabilirea valorilor caracteristice ale parametrilor geotehnici [2] si implementarea acestora in modelul de calcul, rezultatele obtinute trebuie comparate cu experienta obtinuta din modelari ale unor lucrari similare si, mai ales, din masuratori obtinute in teren in urma monitorizarii unor lucrari similare. Apoi, modelul de calcul se poate adapta, precaut. Devine, astfel, evidenta necesitatea crearii unor baze de date in uzanta comuna a celor care se ocupa cu conceperea si proiectarea unor asemenea lucrari [3].

Incercarile in teren, efectuate in conditii reale in amplasament (cazul pilotilor sau ancorajelor), utilizand aceeasi tehnologie ca si pentru executia elementelor din lucrare, trebuie sa constituie baza proiectarii finale, ele conducand la rezultate mai de incredere si chiar la solutii mai economice.

Implicarea proiectantului in toate aceste etape (studiu geotehnic, incercari pe teren, executie pro-priu-zisa) conduce la executia mai facila si de o calitate superioara a lucrarilor de constructie.

Excavatiile adanci sunt structuri geotehnice speciale, cu interactiuni puternice teren – structura si cu grad de risc ridicat in raport cu vecinatatile. Ele trebuie obligatoriu monitorizate, fie pentru iden­tificarea unor situatii de alerta sau de avarie, care sa dea posibilitatea unei interventii rapide, fie pen­tru comparatia cu valorile eforturilor si deformatiilor calculate in procesul de proiectare [4].

Ulterior, prin efectuarea calculelor inverse (back-analysis), se pot reconsidera ipoteze considerate in proiectare, se pot recalibra modelele de calcul si parametrii geotehnici folositi pentru imbunatati­rea rezultatelor calculelor viitoare pe lucrari similare [5].

Descrierea proiectului Timpuri Noi Complex

In sud-estul Bucurestiului, pe amplasamentul fostei fabrici Timpuri Noi, situat la aproximativ 1,8 km de km 0 al Capitalei, se afla in curs de dezvoltare un ansamblu de cladiri de birouri, spatii comerciale si rezidentiale. S-a optat pentru o abordare in faze a proiectarii si executiei, cu proiectarea, mai intai, a 3 cladiri de birouri si spatii comerciale pe zona dinspre raul Dambovita, reprezentand Faza 1 a proiectului Timpuri Noi Complex.

Cladirile au regim de inaltime: 2 Subsoluri, Parter, Mezanin si 10 Etaje si o suprafata construita de cca. 59.500 mp pentru suprastructura si cca. 47.500 mp pentru infrastructura. Subsolul executat in aceasta faza ocupa o suprafata de cca. 11.000 mp si se intinde pe doua laturi catre limita de proprietate, in exteriorul acestora aflandu-se drumuri publice, cu retele subterane, iar pe latura lunga, la o distanta de 20 m se gaseste albia raului Dambovita. Adiacent celei de a doua laturi lungi, in interiorul proprietatii, se va dezvolta, in viitor, un an­samblu de cladiri de birouri avand parcaje la subsol iar adiacent celei de a doua laturi scurte va fi dezvoltata faza 1B, similara cu prima din punct de vedere al dezvoltarii in adancime.

Structura este compusa din nuclee si stalpi din beton armat pozitionati in fatada si plansee dala, iar pe perimetru si intre nuclee sunt prevazute grinzi din beton armat. Structura subsolului, mai ex­tinsa decat suprastructura, este alcatuita prin continuarea elementelor verticale din suprastructura, la care se adauga stalpi si pereti din beton armat suplimentari, inclusiv perete perimetral. Sistemul de fundare este de tip radier general cu grosimea de 1,8 m in zonele nucleelor, acolo unde apar concen­trari de eforturi datorate preluarii si transmiterii sarcinii seismice, respectiv 1,0 m in rest.

Executia lucrarilor fazei 1 a fost impartita in Faza 1A – cladirile Turn si Paravan – si Faza 1B – cladirea H. Cele doua faze de executie sunt separate intre ele printr-un perete mulat transversal, realizandu-se, astfel, incinte de excavatie separate pentru executia in perioade de timp diferite. La momentul intocmirii prezentului articol, executia se afla la primele niveluri supraterane ale Fazei 1A, excavatia fiind inchisa in intregime prin sistemul structural de subsol.

INVESTIGATIILE DE TEREN – STUDIUL GEOTEHNIC

Datorita regimului de inaltime si functiunii cladirilor, a incarcarilor transmise la terenul de fundare, a localizarii amplasamentului intr-o zona seismica si considerand prezenta apei subterane aproape de suprafata, proiectul a fost incadrat in categoria geotehnica trei (GK 3), categorie ce corespunde gradului de dificultate ridicat, in conformitate cu reglementarile europene si romanesti [6, 7, 8]. Acest lucru im­plica efectuarea investigatiilor de rutina si, in plus, incercari cu caracter special in laborator si in te­ren, precum si calcule mai complexe, care pot sa nu faca parte din reglementarile in vigoare.

Programul investigatiilor de teren

Pentru determinarea parametrilor terenului de fundare si realizarea unor profile geotehnice, s-au efectuat investigatii in teren si laborator (fig. 1), definite printr-o tema elaborata de proiec­tant, astfel [9]:

• 7 foraje geotehnice avand adancimi cuprinse intre 25 m si 56 m, din care s-au prelevat probe tulburate si netulburate la interval de 2 m pentru incercari in laborator si penetrari standard in foraje (SPT), in straturile din care nu s-au putut preleva probe netulburate;
• 10 penetrari statice cu con (CPT) avand adancimi cuprinse intre 25,0 m si 36,7 m;
• 4 incercari sDMT (seismic dilatometer test) si o incercare DMT (dilatometer test);
• un test Downhole in forajul de 56 m adancime;
• 5 dintre forajele geotehnice, impreuna cu alte 4 puturi, au fost echipate cu piezometre pentru determinarea variatiei apei subterane;
• 3 teste de pompare in foraje, prin care s-au determinat coeficientii de permeabilitate.

Constatandu-se unele neomogenitati la continuitatea straturilor in amplasament, in special in privinta stratului de argila care are rolul inchiderii hidrostatice, s-a dispus efectuarea unor investigatii suplimentare prin 9 CPT, dintre care 4 cu piezocon. Aceste incercari suplimentare au pus in evidenta un strat de argila etans, general, cu grosimea de cca. 3 m, fiind astfel indepartate anumite temeri legate de un posibil teren lentiloform, constatat in zone similare in imediata vecina­tate a Dambovitei.

In urma incercarilor din laborator, a prelucrarilor statistice analizate pe baza experientei in lu­crari similare, au rezultat parametrii geotehnici pentru calculul incintei, redati in Tabelul 1.

PROIECTAREA EXCAVATIEI ADANCI

Descrierea lucrarilor aferente excavatiei adanci

In urma studiilor de solutie efectuate in faza initiala de proiectare, s-a decis ca sistemul provizoriu de sustinere a excavatiei sa fie realizat dintr-un perete mulat, sprijinit in te­ren cu un rand de ancoraje pretensionate pentru laturile dinspre interiorul proprietatii, respectiv spraituri metalice incli­nate pe laturile aflate la limita de proprietate [10, 11], reprezentate in figura 2. S-a recurs la doua solutii de sprijinire provizorie deoarece s-a constatat ca folosirea ancorajelor pretensionate este solutia cea mai economica, atat din punct de vedere financiar, cat si cel al timpului de executie, iar pentru laturile aflate la limita de proprietate ar fi fost dificil de realizat o sprijinire cu ancoraje pretensionate atat din cauza existentei retelelor ingropate cat si a aspectelor juridice. 

Sprijinirea excavatiei prin ancoraje in teren

Aceasta solutie a constat in montarea unui rand de ancore pretensionate la un interval de 2,5 m, cu inclinarea de 25°. Ancorajele au fost montate in grinda de coronament deasupra nivelului apei subterane. In functie de adancimea excavatiei finale, respectiv de lungimea peretelui mulat, pentru a asigura incastrarea intr-un strat coeziv, cvasi-impermeabil, s-au distins 4 sectiuni caracteristice pentru sprijinirea peretelui mulat (Tabelul 2).

Sprijinirea excavatiei prin spraituri metalice inclinate

Solutia consta in montarea unui rand de spraituri inclinate in grinda de coronament (si local, pe o fi­lata la o cota inferioara grinzii de coronament). Aceasta a implicat efectuarea sapaturii in doua etape: initial in zona centrala, pastrand o contrabancheta perimetrala pentru sprijinirea peretelui mulat, apoi pe zona perimetrala dupa montarea spraiturilor in radierul executat in zona centrala. Spraiturile au avut lungimi cuprinse intre 13,8 m si 16,8 m si au fost dispuse la interval de la 3,5 m pana la 4,5 m. In functie de adancimea excavatiei finale s-au distins 2 sectiuni caracteristice pentru sprijini­rea peretelui mulat care au diferit prin cota de montare a spraiturilor si prin momentul de demontare a spraiturilor: dupa executia radierului, respectiv dupa executia subsolului 2.

Modelul numeric de calcul si rezultatele obtinute

Sistemul de sustinere a excavatiei a fost modelat prin analiza 2D in starea plana de deformatii folo­sind metoda elementului finit si modelul de comportare cu rigidizare in domeniul deformatiilor mici pentru pamant. Interfata dintre pamant si peretele de incinta a fost modelata cu legea Mohr-Coulomb, in timp ce elementele de sustinere si sprijinire (pereti mulati, spraituri etc.) au fost modelate considerand criteriul elastic liniar de comportare [10, 11].

Au fost analizate patru situatii de proiectare [12, 6, 13]: situatia normala: la SLS (valori ca­racteristice) si la SLU (valori de calcul ale parametrilor); situatia accidentala (1): excavatie supli­mentara accidentala de 0,5 m (calcul SLU); situatia accidentala (2): a fost considerata o suprasar­cina de 20 kPa datorata utilajelor, depozitelor de pamant etc., in interiorul limitei de proprietate (calcul SLU) si situatia seismica (calcul SLU). Rezultatele calculelor sunt redate in figura 3.

Proiectarea ancorajelor in teren

Pre-dimensionarea ancorajelor in teren s-a facut pe baza calculului folosind parametri geotehnici rezultati din studiul geotehnic iar proiectarea finala, pe baza incercarilor de proba pe trei ancoraje (suplimentate ulterior cu incercarea a inca unui ancoraj), dupa obtinerea si interpreta­rea rezultatelor din incercari [14, 15].

In urma pre-dimensionarii prin metode prescriptive, valoarea caracteristica a capacitatii ancorajelor este de 930 kN pentru un bulb de 7 m lungime, rezultand o valoare de calcul de 520 kN.

Pe baza incercarilor efectuate s-a putut estima capacitatea ancorajului corespunzatoare unei valori de 2 mm pentru curgerea lenta, rezultand o valoare caracteristica intre 520 kN si 1.080 kN.

INCERCARILE DE PROBA IN TEREN

Pentru dimensionarea ancorajelor au fost efectuate trei teste preliminare. Ancorajele incercate au avut o lungime de 15 m, din care 6 m lungimea bulbului, fiind realizate din 7 toroane a cate 7 armaturi de 5 mm diametru (7x7f5 mm), din otel de clasa Y1860C. Acestea au fost amplasate in panouri de pereti mulati, special detaliate si calculate astfel incat sa poate prelua eforturile maxime rezultate din fortele maxime de tensionare. Ulterior a fost dispusa incercarea a inca unei ancore, ca­re a fost instrumentata cu 5 marci tensometrice, pentru determinarea interactiunii toroane – bulb.

Desi ancorajele au fost execu­tate in conditii tehnologice si de teren cvasi-similare, s-a constatat o dispersie destul de mare a rezultatelor incercarilor. S-a observat ca valoarea minima inregistrata corespunde unei zone in care s-a surprins prezenta in pamant a unor hidrocarburi si in acelasi timp, unde au fost efectuate lucrari de demolare mai adanci de 4 m ale vechilor structuri din amplasament.

S-a decis continuarea lucrarilor in siguranta prin executarea ancorajelor cu presiuni de injectie mai scazute si, de asemenea, cu cresterea lungimii bulbului la 7 m in loc de 6 m (cat fu­sese stabilit preliminar prin proiect) pentru una dintre sectiunile caracteristice, la 8,5 m in loc de 7 m pentru cea de a doua sectiune caracteristica si la 5 m in loc de 4 m pentru cea de a treia, in zona in care a fost semnalata prezenta hidrocarburilor si/sau a lucrarilor de demolare la o adancime mai mare de 4 m; s-a marit si lungimea libera a ancorajelor de la 9 m la 12 m.

Pe baza fiselor de forare-injectare, proiectantul a ales, pentru incercarile de control, 9 ancoraje. Incercarile au fost efectuate in conformitate cu metoda 1, in care forta axiala a fost aplicata incremental in 5 cicluri pana la incarcarea maxima de incarcare Pp indicata in functie de sectiunea carac­teristica in care lucreaza ancorajul. Pentru ultimul ciclu s-au inregistrat deplasari ale capetelor toroanelor cuprinse intre 50 mm si 100 mm.

Inainte de blocarea lor toate ancorajele din lucrare au fost supuse testelor de receptie. Fortele au fost aplicate in trei pasi incrementali egali, pana la forta maxima Pp (Tabelul 2). Toate ancora­jele din lucrare au relevat conditii acceptabile de capacitate si comportare in exploatare (rata de deformatie la fluaj, lungime libera aparenta) inainte de blocare.

ASISTENTA TEHNICA IN TIMPUL EXECUTIEI

Pe parcursul executiei lucrarilor, proiectantul a asigurat asistenta tehnica a lucrarilor de executie si urmarirea tehnica in executie pentru asigurarea calitatii. In figura 4 sunt redate fotografii din timpul vizitelor in santier. Acolo unde a fost necesar, s-a cerut adaptarea sau remedierea unor lu­crari. In cadrul activitatii de asistenta tehnica, au fost facute unele adaptari in functie de graficul de executie, de disponibilitatile logistice, dar si pe baza masuratorilor efectuate in activitatea de monitorizare. De exemplu, in zona de sud-vest a amplasamentului (catre raul Dambovita), din cau­za existentei unor fundatii ingropate de la constructiile anterioare, fundatie care a creat dificultati la realizarea grinzilor de ghidaj pentru peretele mulat, a fost necesara aplicarea unei solutii de sprijinire care sa evite surparea drumului din imediata vecinatate.

In timpul masuratorilor de forta din ancorajele in teren, s-a constatat ca pierderea de tensiune la blocare era mult mai mare decat cea considerata in calcule, deci ca ancorajele nu erau pre-tensionate suficient. In aceste conditii, proiectantul a adaptat fortele finale de blocare P0 indicate in caietul de sarcini, astfel incat forta remanenta din ancoraj sa fie comparabila cu cea considerata in proiectare.

Un alt aspect important constatat pe perioada executiei lucrarilor a fost redat prin masuratorile inclinometrice. La un moment dat acestea au pus in evidenta valori mai mari ale deplasarilor la varf fata de cele ante-estimate in proiect, pe o zona de perete mulat rezemat provizoriu cu spraituri inclinate. S-a constatat chiar ca forma deformatei nu este corespunzatoare celei asteptate, ca si cum spraiturile nu se constituie in reazeme pentru perete. Dupa inspectarea amanuntita in teren a corecti­tudinii montarii spraiturilor, s-a dispus masurarea temperaturii mediului ambiant in diferite puncte ale incintei si la suprafata spraiturilor metalice. S-a constatat si o influenta deosebita a diferente­lor de temperatura diurne, dar si intre cele la care s-au montat spraiturile in comparatie cu cele inregistrate ulterior.

In cazul unei temperaturi ambientale de cca. 35°C la umbra, s-au constatat valori ale tempe­raturii de peste 50-55°C pe suprafata insorita a peretelui mulat si de pana la 70°C pe suprafata spraiturilor expuse direct la actiunea soarelui. Considerand aceste valori de temperatura masurate, s-a confirmat si prin calcul ceea ce fusese masurat, anume ca, din cauza scurtarii spraiturilor, acestea nu intrau in lucru sau intrau in lucru dar cu o „rezemare intarziata” pentru perete. S-a dispus un control mai strict al temperaturii, printr-o protejare mai eficienta. Este, totusi, de retinut importanta deosebita a diferentelor de temperatura care trebuie luate in calcul la estima­rea diferitelor scenarii de variatie.

LUCRARILE DE MONITORIZARE

Programul de monitorizare

Pentru perioada de executie a excavatiei adanci, au fost efectuate urmatoarele lucrari de monitoriza­re:

• Masurarea, prin metode topografice, a deplasarilor verticale si orizontale ale peretelui mulat de sustinere a excavatiei, prin 20 marci de tasare si de deplasare montate pe grinda de coronament;
• Masurarea deplasarilor orizontale ale peretelui mulat, pe toata lungimea acestuia, prin 7 dispozitive inclinometrice avand 30 m adancime fiecare (conduse cu baza sub peretele mulat);
• Masurarea deplasarilor verticale ale terenului de fundare, in adancime, prin 3 dispozitive tasometrice avand 45 m adancime fiecare: unul cu tije avand 6 ancore injectabile si senzori dedeplasare cu coarda vibrantasi doua tasometre cu cate 25 senzori magnetici fiecare;
• Masurarea nivelului apei subterane in 10 puturi piezometrice: 5 puturi interioare si 5 puturiexterioare (o parte dintre acesta fiind realizate ca investigatii pentru Studiul Geotehnic);
• Masurarea fortelor din ancorajele in teren prin 5 celule de forta cu coarda vibranta.

Pozitionarea elementelor de monitorizare este redata in figura 5.

Citirile masuratorilor au fost inregistrate electronic, procesate si transferate catre baza de date centralizata a monitorizarii.

Fazele de executie pentru care s-au facut masuratori pe perioada de executie a infrastructurii au fost: inainte de inceperea executiei (doar masuratori in puturi piezometrice), dupa realizarea grinzii de coronament, in timpul si dupa tensionarea ancorajelor in teren, dupa excavatie in zona centrala si perimetral pe laturile sprijinite cu ancoraje in teren (la interval de 2 saptamani), dupa excavarea contrabanchetei perimetrale pe spraiturile inclinate (la interval de 2 saptamani), dupa demontarea spraiturilor, respectiv dupa detensionarea ancorajelor in teren.

Rezultatele obtinute in urma masuratorilor

Masuratorile nivelului apei subterane au relevat faptul ca incinta a fost inchisa hidrostatic (fi­g. 6), neexistand influente in exteriorul peretilor mulati, iar din masuratorile efectuate in puturile piezometrice interioare s-a putut determina un debit de infiltrare a apei in incinta – prin stratul de argila si, eventual, prin mici discontinuitati ale acestuia – de aproximativ 500…600 m3/zi, adica apa urca aproximativ 5 cm/zi, atunci cand nu se pompa prin puturile de epuizment.

In urma masuratorilor inclinometrice, s-a determinat o deplasare totala la varf de cca. 5-10 mm in exteriorul excavatiei, dupa tensionarea ancorajelor in teren, si o deplasare relativa fata de etapa de tensionare de cca. 15-20 mm, dupa excavarea la cota finala, respectiv o deplasare totala la varf de pana la 30 mm, in sectiunile de sprijinire prin spraituri metalice.

Valorile deplasarilor topografice pe grinda de coronament au fost in buna concordanta cu masuratorile in coloanele inclinometrice, ceea ce constituie o confirmare prin doua metode diferite a valorilor rezultate. Cateva rezultate ale masuratorilor inclinometrice sunt redate in figura 7.

Pana in momentul realizarii subsolului 1, masuratorile in tasometre au relevat o tasarea totala in jurul a 14…22 mm, dupa o relaxare a terenului de 20…25 mm ca urmare a excavatiei (fig. 8).

Masuratorile fortei din ancorajele in teren au permis determinarea diferentei intre incarcarea teoretica din presa si forta masurata in celule in intervalul -5,4% … +1,5% din forta masurata, pierderi de tensiune la blocare in intervalul 30,7%…37,4% (mult mai mari decat cele considerate la proiecta­rea ancorajelor), influenta tensionarii ancorajelor adiacente, precum si pierderile de tensiune si/sau incarcarile ancorajelor in timp [14]. Acest lucru a permis adaptarea fortelor de tensionare pentru a respecta premisele din proiectare, precum si urmarirea comportarii ancorajelor si a lucrarilor de sustinere.

CONCLUZII

Conceptul de abordare completa a unei lucrari geotehnice a fost aplicat cu succes, dupa cum s-a va­zut, in cazul unei lucrari de sustinere pentru o excavatie adanca.

Urmarirea permanenta a lucrarii si implicarea in toate etapele de realizare a acesteia, pornind de la investigatiile geotehnice si terminand cu monitorizarea in timpul si post-executie, asigura atingerea parametrilor de performanta doriti privind fezabilitatea solutiilor, calitatea, costurile, siguranta si timpul.

In cazul de fata, aceasta abordare a permis, in primul rand, utilizarea in proiectare a unor modele de calcul avansate, care au condus la solutii economice, dar in acelasi timp sigure, controlul proiec­tarii unor elemente care sunt dificil de modelat, cum sunt ancorajele in teren, pe baza incercarilor preliminarii, interventia rapida in luarea unor decizii in ceea ce priveste executia pe baza monitori­zarilor.

Implicarea, insa, nu trebuie sa se opreasca odata cu finalizarea executiei. Toate aceste activitati trebuie sa se constituie intr-o experienta care sa reprezinte fundamentul unor lucrari si mai perfor­mante in viitor. Pentru aceasta, toate datele acumulate trebuie sa fie analizate si interpretate, modele­le de calcul sa fie revizuite (back analysis) si nu in ultimul rand, sa fie stranse intr-o baza de date.

BIBLIOGRAFIE

1. Ene A., Marcu D., Popa H., Abordarea completa a lucrarilor de excavatii adanci. Revista Romana de Geotehnica si Fundatii Nr. 2/2015;
2. NP 122:2010. Normativ privind determinarea valorilor caracteristice si de calcul ale parametrilor geotehnici;
3. Marcu, D., Ene, A., Popa, H. Monitoring measurements on retaining walls for deep excavations in similar sites – database creation, Proceedings of the XVI European Conference on Soil Mechanics and Geotechnical Engineering. Edinburgh, Scotland, 2015. Vol. 6, 3577-3582;
4. NP 120-2014 Normativ privind cerintele de proiectare, executie si monitorizare a excavatiilor adanci in zone urbane;
5. Popa, H., Ene, A., Marcu, D. Back-analysis of an anchored retaining structure of a deep excavation, Proceedings of the XVI European Conference on Soil Mechanics and Geotechnical Engineering. Edinburgh, Scotland, 2015. Vol. 7, 3995-4000;
6. SR EN 1997-1:2004. Eurocod 7: Proiectarea geotehnica. Partea 1: Reguli generale;
7. SR EN 1997-2:2007. Eurocod 7: Proiectarea geotehnica. Partea 2: Investigarea si incercarea terenului;
8. NP 074:2014. Normativ privind documentatiile geotehnice pentru constructii;
9. Popp & Asociatii Inginerie Geotehnica S.R.L. Studiu Geotehnic pentru lucrarea Timpuri Noi, contract 6071/2012;
10. Popp & Asociatii Inginerie Geotehnica S.R.L. Memoriu tehnic pentru lucrarile aferente excavatiei adanci pentru lucrarea Timpuri Noi – Etapa 1A, faza de proiectare Proiect Tehnic, contract 6091/2012;
11. Popp & Asociatii Inginerie Geotehnica, Breviar de calcul pentru lucrarile aferente excavatiei adanci pentru lucrarea Timpuri Noi – Etapa 1A, faza de proiectare Detalii de executie, contract 9013/2015;
12. NP 124:2010. Normativ privind proiectarea geotehnica a lucrarilor de sustinere;
13. SR EN 1997-1:2004 / NB:2007. Eurocod 7: Proiectarea geotehnica. Partea 1: Reguli generale. Anexa nationala;
14. Ene A., Marcu D., Popa H., Proiectarea, executia si incercarea ancorajelor in teren pentru sustinerea unei excavatii adanci din Bucuresti. Manuscris pentru a XIV-a Conferinta Nationala de Geotehnica si Fundatii. Cluj-Napoca, Romania, 2015;
15. NP 114-2014. Normativ privind proiectarea geotehnica a ancorajelor in teren. 

Autori:
Dragos Marcu,
Alexandra Ene,
Catalin Veghiu – POPP & ASOCIATII INGINERIE GEOTEHNICA SRL
Horatiu POPA – Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, Departamentul de Geotehnica si Fundatii 

Contact:
POPP&ASOCIATII INGINERIE GEOTEHNICA
E-mail: office-geo@p-a.ro
Web: www.popp-si-asociatii.ro

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 147 – mai 2018, pag. 36