Barajul din beton este alcatuit din 15 ploturi cu contraforti ciuperca deschise spre aval. Plotul nr. 1 este plot de legatura cu digul de inchidere, iar ploturile 7, 8 si 9 au contraforti cu un profil de tip special care sa permita sustinerea deversorului frontal. Centrala este amplasata sub deversor, capacitatea acesteia fiind de 4 MW. Daca stavilele deversorului sunt asezate in pozitia „inchis”, volumul inmagazinat de lac creste cu cca 2 mil. mc apa.
Contrafortii sunt prevazuti cu rosturi definitive, paralele cu paramentul aval si cu un rost de contractie, sicanat, paralel cu paramentul amonte. Rosturile dintre contrafortii ciuperca sunt etansate cu doua tole din tabla de cupru, in spatele carora este amplasat un dren cu diametrul de 250 mm.
Placa deversorului, sectionata de rosturi de dilatatie, este executata din grinzi prefabricate, monolitizate cu beton armat. Deversorul, racordat cu un jgheab, are un profil similar trambulinelor de schi, prevazut la baza cu dinti deflectori, ce au permis scoaterea unei console de 2.50 m in afara centralei.
In interiorul plotului 9 este amplasata si golirea de fund, conducta Ø1.000, echipata cu doua vane sertar.
Volumul betonului inglobat in constructia barajului a fost de 64.000 mc.
Legatura cu roca de baza, desi aceasta este impermeabila, a fost realizata cu ajutorul unei perdele de injectii de 15 m adancime pe toata lungimea pintenului barajului.
Racordarea catre versantul drept se face prin intermediul unui dig de anrocamente, fundat pe strat de diluviu, prevazut cu zidarie uscata la parament. Etansarea digului si a stratului de fundatie este asigurata de un ecran din beton armat, prelungit in diluviu cu o perdea din beton simplu.
Ecranul s-a realizat in doua etape:
- In prima etapa s-a executat la piciorul amonte al digului un perete din beton simplu in panouri de 6 m x 6 m, supus apoi incercarii apelor din lacul de acumulare in vederea producerii tasarilor. Rosturile panourilor au fost etansate cu table de cupru.
- In a doua etapa, dupa golirea lacului, s-a executat peste zidaria uscata de piatra a paramentului amonte ecranul din beton armat, din panouri de 3 m x 5 m, etansat la rosturi tot cu tabla de cupru.
Zona versantului drept a fost etansata cu o perdea de injectii de 30 m adancime.
Centrala electrica, amplasata intre ploturile 8 si 9, este echipata cu doua turbine Kaplan, cu ax vertical, in camera spirala metalica. Centrala are un regim teoretic de functionare de 2.750 ore pe an, furnizand, in medie, 15 GWh/an. Conducta fortata a centralei trece prin ciuperca plotului 9 si este inglobata in beton pe toata lungimea ei, cu exceptia vanei-fluture care asigura manevra.
Nu uitam sa mentionam, ca o curiozitate, constructia din lemn, faurita de mestesugarii locali, alcatuind fagasul de deviere a apelor pe timpul construirii. Odata cu ajungerea la cota 342 a barajului, jgheabul a fost demontat, iar apele au fost directionate catre golirea de fund a viitorului baraj si lac.
Lacul de acumulare are o lungime de 3 km si o latime maxima de cca 1 km, inmagazinand un volum util de 19 milioane mc apa.
Sistemul hidrotehnic Runcu – Firiza, alcatuit dintr-o galerie „de derivatie” care transfera un debit de 600 l/s in regim natural, alaturi de acumularea Runcu de pe cursul raului Mara, ce asigura 1.200 l/s prin regularizare multianuala, este o lucrare ce treneaza de peste 30 de ani, cu o finalizare incerta in actualele conditii de promovare a investitiilor.
Pentru locuitorii din Baia Mare, lacul Firiza este o oaza de agrement, de liniste si de peisaje deosebite, padurile de foioase si conifere coborandu-si crengile pana aproape de a atinge apele lacului. Zona este populata cu diverse specii de pasari caracteristice peisajului montan, iar apele lacului sunt bogate in peste, rai al pescarilor din toata tara. Turismul s-a dezvoltat in mod exploziv in zona, autoritatile locale facilitandu-i dezvoltarea.
Exista, de asemenea, zone special amenajate turismului sezonier de tip migrator, un numar mare de familii parasind in timpul anotimpului cald „confortul” oraselor pentru a se instala timp de cateva luni de zile in facilitatile de tip wild-camping.
Sa nu uitam nici legendele care circula in zona, legate de Pintea Viteazul – „haiducul zburator”, ce ar fi ingropat o comoara in una dintre pesterile situate in Muntii Gutaiului. Supranumele i se trage de la povestea ce-l are in centru pe haiducul urmarit de potera si care scapa prin construirea unor aripi de sindrila cu care isi pacaleste urmaritorii, traversandu-i pe deasupra capetelor lor.
Intr-un text descoperit in anul 1934, a carui origine este fixata la anul 1701, se spune ca „de pe Mogosa, Pintea au sburatu cu sburatoare, facuta de elu, pana in Danesti. Elu ii invata pe pandurii sai sa sboare. Scris-amu io Petre Fatu, in anu 1701”. Batranii povestesc ca, o data la 7 ani, portile ferecate ale pesterii comorii se deschid celor ce se afla in preajma, dezvaluind flacarile care apara comoara, printre limbile acestora zarindu-se stralucirea diamantelor si a aurului ascuns de haiduc.
O alta legenda vorbeste despre uriasii de la Rozavlea, in Cuhlea traind un urias a carui fata, uriasa de asemenea, se numea Rozalia. Intr-una din zile, fetita – cu mult mai mare decat un om, haladuind imprejurimile, a vazut doi oameni ce arau un petec de pamant inhamati la un plug de care trageau osteniti. Crezandu-i jucarii, i-a luat in mana si i-a dus acasa. Vazand aceasta, tatal sau a certat-o mai apoi si a pus-o sa duca oamenii inapoi la locul lor. Patania povestita de acestia a dat si numele asezarii ce s-a infiripat pe acele locuri – Rozavlea.
Din pacate, biserica din lemn a localitatii – monument istoric cu o poveste aparte, a ars in anul 2015, dupa o dainuire de 298 de ani pe actualul amplasament.
Autor:
ing. Stefan Constantin – HIDROCONSTRUCTIA SA
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 148 – iunie 2018, pag. 4
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns