Primul Simpozion National de Geotehnica Mediului UTCB – 02.07.2018. Interviu cu prof. Loretta Batali – presedintele Filialei Bucuresti a SRGF

Filiala Bucuresti a Societatii Romane de Geotehnica si Fundatii (SRGF) impreuna cu Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti (UTCB) organizeaza, pentru prima data, un Simpozion National de Geotehnica Mediului.

Care sunt obiectivele Simpozionului incercam sa aflam de la unul dintre organizatorii manifestarii – dna profesor Loretta Batali – presedintele Filialei Bucuresti a SRGF. 

Ionel Cristea: Care au fost motivele care v-au determinat sa organizati un Simpozion National avand ca tema „Geotehnica Mediului”?

Loretta Batali: In primul rand as dori sa mentionez ca Filiala Bucuresti a Societatii Romane de Geotehnica si Fundatii (SRGF), cea mai mare dintre cele 4 filiale ale SRGF si, indraznesc sa afirm, cea mai dinamica, organizeaza periodic manifestari tehnice, stiintifice, de informare si de formare, destinate atat membrilor nostri, cat si oricarui specialist interesat. As mentiona, in acest context, recentul Simpozion „Proiectarea geotehnica conform Eurocode 7 in Romania” organizat de Filiala Bucuresti in noiembrie anul trecut, care a atras nu mai putin de 100 de participanti si care a prezentat trecutul, prezentul si viitorul Eurocode 7 in tara noastra sau cursurile de formare in proiectarea geotehnica conform Eurocode 7. In decursul anilor am abordat si alte subiecte in manifestarile organizate de SRGF – Bucuresti: alunecari de teren, materiale geosintetice, proiectarea si executia tunelurilor etc., dar nu si Geotehnica Mediului. Aceasta, desi preocuparile legate de acest relativ recent aparut subdomeniu al Geotehnicii dateaza in Romania inca din anii `90 (eu insami elaborand teza mea de doctorat la INSA Lyon in acest domeniu – depozite de deseuri – in acea perioada), insa nu a fost niciodata organizat la noi un simpozion dedicat in intregime unui asemenea domeniu. Subiectele au fost atinse la toate Conferintele Nationale de Geotehnica si Fundatii sau de Geosintetice, au existat sesiuni special dedicate, dar nu un eveniment intreg. Motivatia principala a fost dezvoltarea acestui domeniu in Romania ultimilor ani, acumularea de cunostinte si experiente utile ce pot fi impartasite, dar si de probleme tehnice care trebuie discutate, de si cu specialistii din domeniu, precum si alinierea la un trend mondial in aceasta privinta, pentru a atrage atentia asupra modului de rezolvare a unora dintre problemele de mediu.

Ionel Cristea: Protectia mediului reprezinta, in actuala perioada, o preocupare deosebita atat la nivel national, cat si in cadrul UE, care acorda fonduri importante pentru investitii in acest domeniu. Din pacate, Romania este restantiera la atragerea si cheltuirea acestor fonduri pentru realizarea de statii de sortare, de sisteme integrate de management al deseurilor, de instalatii de epurare etc. Sperati ca prin organizarea acestui simpozion sa impulsionati investitiile in aceste domenii?

Loretta Batali: Intr-adevar, din pacate problemele legate de mediu sunt inca tratate superficial la multe niveluri si acest lucru se vede inclusiv in atragerea de fonduri UE pentru investitii in acest domeniu. Desi ar trebui recunoscut ca unele progrese au fost realizate in ultimii ani, au fost intocmite proiecte pentru sisteme de management integrat al deseurilor, au fost executate si unele lucrari de depozitare a deseurilor menajere (indeosebi), dar si pentru unele deseuri industriale, au fost inchise multe depozite neconforme etc. Dar problemele ramase inca nerezolvate sunt multe si ele apasa mai tare societatea decat se vad progresele. Nu stiu daca aceasta manifestare stiintifica si tehnica poate impulsiona investitiile in domeniu, care sunt mult influentate de politic, dar poate arata ca avem cunostintele necesare, experienta, ca suntem preocupati de cele mai noi dezvoltari din domeniu, putem disemina mai bine aceste cunostinte, elemente care sunt undeva la baza piramidei sistemului – fara ele sigur nu se pot face investitii serioase, dar reprezinta doar o conditie necesara, nu si suficienta.

Ionel Cristea: In continuare, va rog sa va referiti, pe scurt, la obiectivele pe care vi le propuneti in cazul catorva dintre temele din cadrul simpozionului, respectiv: contaminarea pamanturilor – tehnici de remediere, tehnologii si structuri geo-energetice, reutilizarea deseurilor si subproduselor in Ingineria Geotehnica.

Loretta Batali: Sunt cateva puncte pe care as dori sa le subliniez fata de acest Simpozion National (cu participare internationala), de unde vor rezulta si obiectivele pe care ni le-am propus.

In primul rand participarea invitatului special prof. Mario Manassero de la Universitatea Politecnico di Torino (Italia), specialist recunoscut in domeniul Geotehnicii Mediului si vice-presedinte pentru Europa al Societatii Internationale de Mecanica Pamanturilor si Inginerie Geotehnica (ISSMGE), care a fost nominalizat sa tina prestigioasa Conferinta „R.K. Rowe”. A prezentat-o, in premiera, la cea de-a 19-a Conferinta Internationala de Mecanica Pamanturilor si Inginerie Geotehnica de la Seoul (sept. 2017) si va fi itineranta in urmatorii 4 ani peste tot in lume. Romania va fi unul dintre primele locuri in care va fi prezentata si suntem onorati sa gazduim, tot pentru prima data, una dintre conferintele omagiale ale ISSMGE. Conferinta profesorului Manassero se va referi la proprietatile argilelor active utilizate pentru controlul poluarii terenurilor, o tematica de cercetare extrem de actuala si de interesanta. Domnul Manassero a avut amabilitatea sa ne trimita cateva randuri legate de Geotehnica Mediului in lume, in Europa si in cadrul ISSMGE si trebuie sa spun ca este in primul rand o frumoasa pledoarie pentru acest domeniu, dincolo de sinteza trendurilor actuale.

In al doilea rand, as dori sa subliniez reunirea in acest Simpozion a unor tematici ceva mai largi decat cele strict abordate cu precadere de geotehnicieni, cum ar fi tehnicile de remediere a pamanturilor contaminate, structurile geo-energetice, subiecte de granita pentru tratarea carora colaboram cu alti specialisti care vor fi prezenti cu prezentari foarte interesante la acest Simpozion. Dorim, prin aceasta, sa diseminam informatii mai putin cunoscute, de nisa chiar, catre membrii nostri, catre inginerii proiectanti de structuri sau antreprenorii de constructii, dar si catre cercetatori sau doctoranzi. Sa nu uitam ca Universitatea Tehnica de Constructii (UTCB) este co-organizator al manifestarii si colaboram cu colegii de la alte departamente pentru aceste subiecte trans-disciplinare.

Acestor subiecte li se adauga si o alta tematica mult dezvoltata in prezent atat pe plan national, cat si international, cea a reutilizarii unor deseuri sau subproduse in lucrarile de constructii. Vorbim aici despre folosirea cenusilor, a deseurilor din constructii, a celor de tip zgura sau slamuri pentru diferite tipuri de lucrari (terasamente, lucrari rutiere etc.). Avem, deja, in tara astfel de cercetari si aplicatii si ele trebuie extinse, iar normativele trebuie adaptate pentru a permite folosirea lor; de aceea trebuie acumulata o baza solida de cunostinte. Manifestarea isi propune sa contribuie, astfel, la o mai buna cunoastere a posibilelor aplicatii, a modului de comportare, a tipului special de experimentare care trebuie abordat etc.

In fine, va fi abordat si subiectul depozitelor de deseuri si al materialelor geosintetice folosite la aplicatii de mediu, unul mai bine cunoscut deoarece este abordat de cca 20 de ani in tara noastra. Cu toate acestea, in ultimii ani s-a putut constata o multiplicare a esecurilor, a problemelor tehnice, a erorilor de proiectare a unor asemenea structuri, iar in acest context Simpozionul isi propune sa atraga atentia asupra acestor probleme. Intrucat in activitatea mea tehnica am fost adesea confruntata cu ele, mi-am pus intrebarea care este motivul acestor esecuri si, personal, cred ca avem o suprapunere de situatii care imbina necunoasterea, subfinantarea, lacunele din legislatie si slabul control in domeniu. Toate aceste subiecte vor fi abordate pe 2 iulie si vom incerca sa invatam participantii cum sa trateze corect acest tip de lucrari.

Ionel Cristea: In final, va propun sa ne oprim asupra Seminarului International pe care il organizati in 9 noiembrie cu tema: „Noi tehnici si tehnologii de imbunatatire a pamanturilor”. Sunt bine cunoscute problemele cu care se confrunta constructorii din cauza ca terenurile bune pentru constructii sunt din ce in ce mai rare si din ce in ce mai scumpe. In aceste conditii metodele de imbunatatire a pamanturilor devin din ce in ce mai importante. Practic, care au fost motivele pentru care v-ati propus sa organizati acest seminar: sunt metode in lume mai putin cunoscute in Romania, sunt probleme de aplicare a lor la noi sau sunt alte motive?

Loretta Batali: Acest al doilea eveniment stiintific pe care Filiala Bucuresti a SRGF il organizeaza in acest an a pornit de la problemele inregistrate in aplicarea unor asemenea metode, multe dintre ele cunoscute si dezvoltate de multi ani in alte tari care se confrunta mai mult decat Romania cu terenurile slabe. Multe lucrari la care s-au aplicat metode de imbunatatire, indeosebi lucrari de terasamente rutiere, au prezentat probleme in exploatare, ceea ce ne-a dus la concluzia ca nu exista suficienta informatie / cunoastere in piata, diferitele tehnici sunt aplicate de multe ori gresit, pe domenii de utilizare care nu sunt cele mai adecvate etc. Mergand la un curs de formare in Finlanda pe acest subiect, unde terenurile slabe, saturate, cu materii organice au impus dezvoltarea de astfel de metode de imbunatatire, am gasit nu numai know-how, ci si specialisti dornici sa vina sa prezinte din experienta lor in Romania si, ca atare, am lansat aceasta invitatie. Se vor alatura si invitati din alte tari (Belgia, de exemplu) si, sigur, si specialistii nostri. Sper ca aceasta manifestare, despre care poate vom avea ocazia sa vorbim mai pe larg in perioada premergatoare evenimentului, sa suscite mult interes si sa fie un seminar util pentru cei care activeaza in domeniu.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 148 – iunie 2018, pag. 12