«

»

Importanta teraselor verzi in obtinerea certificarilor nationale si internationale pentru cladiri sustenabile

Share

Certificarile internationale de tip LEED sau BREEAM – cele mai importante, dar nu numai (WELL Standard, Living Building Challenge, HQE, Green Homes etc.) – verifica o serie de teme si elemente importante in vederea obtinerii punctajului pentru a atesta calitatea de cladire sustenabila. Intre aceste criterii sunt incluse: eficienta energetica si energia regenerabila, procesul de proiectare integrativ, amplasament si comunitate, materiale naturale si sustenabile, calitatea aerului interior, gestionarea consumului de apa, managementul proprietatii si al constructiilor, alte principii inovatoare de proiectare sustenabila.

 

In cazul constructiilor sustenabile, acoperisurile pot include varii metode de abordare pentru combaterea efectului de insula de caldura urbana, cum ar fi montarea panourilor solare, aplicarea de finisaje deschise la culoare pentru a reflecta radiatiile solare sau acoperisurile verzi.

De ce am opta pentru ultima solutie? Pentru ca acoperisurile verzi impiedica transferul termic si supraincalzirea pe timpul verii, reducand si efectul de insula de caldura urbana, produc racirea cladirii prin evaporare, reprezinta un izolator termic suplimentar, eficient, care creste durata de viata a acoperisului; absorb toxinele din aer prin intermediul plantelor, reduc emisiile de CO2 si ofera, in schimb, echilibrul intre temperatura si umiditatea relativa; contribuie la controlul scurgerii apelor pluviale, reduc nivelul emisiilor de dioxid de carbon in atmosfera si creeaza, totodata, un aspect placut partii superiore a anvelopelor.

La nivel mondial, aceasta abordare reprezinta un punct de inflexiune in dezvoltarea politicilor de sustenabilitate cu efecte de mediu, sociale dar si economice.

Din cauza incalzirii globale si a schimbarilor climatice care se intensifica permanent, apar diferente mari de temperatura in perioade foarte scurte de timp ceea ce face ca mediul urban sa fie deosebit de vulnerabil la caldura. La nivel planetar, apar anomalii ale aerului de suprafata, cu temperaturi in crestere, perioade lungi de seceta, cu furtuni si modificari ale regimului precipitatiilor sau inundatii.

In Romania, temperatura medie anuala din ultimii 10 ani s-a dublat, iar previziunea meteorologilor nu este imbucuratoare. Tindem spre doua anotimpuri extreme, doar iarna si vara, cu treceri bruste de la temperaturi minime la cele maxime. Asemenea fenomene, dar si urbanizarea excesiva, aglomerarea si mineralizarea oraselor, au condus la aparitia ICU – insule de caldura urbana, care se formeaza in interiorul oraselor, ca rezultat al principalelor fenomene regasite in forma si orientarea constructiilor, precum si al emanarii pe timp de noapte a caldurii inmagazinate in timpul zilei  (fig. 1).

In acest context, este absolut firesc sa ne dorim sa construim eficient si, desi nu putem evita pe deplin anumite efecte negative, trebuie sa avem drept scop principal minimizarea impactului asupra mediului inconjurator si diminuarea incalzirii globale. Aparitia acestor modificari negative pentru planeta noastra ne obliga sa revolutionam imbunatatirea mediului urban, prin adoptarea unor concepte noi, pe care sa le implementam la nivel de oras sau la nivel national.

Utilizarea acoperisurilor verzi, in scopul certificarii de tip LEED, contribuie la obtinerea punctelor in varii criterii din v4, versiunea ultima si cea mai stringenta a acestui tip de certificare a constructiilor sustenabile, si anume: metode de dezvoltare a sitului prin protectia habitatului natural; maximizarea spatiului extern utilizabil; captarea si gestionarea apei meteorice; reducerea necesarului de apa pentru exterior prin folosirea apei meteorice sau a plantelor adaptabile care nu au nevoie de irigare; reducerea insulei de caldura urbana prin vegetalizarea acoperisului; obtinerea performantei energetice minime obligatorii, precum si optimizarea performantei energetice peste cerintele impuse; valorificarea materialelor reciclabile.

Acoperisurile verzi reprezinta o varianta sustenabila de acoperire cu vegetatie a cladirilor si o posibilitate de imbunatatire a mediului urban. Acestea, sunt suprafete ale acoperisului care au fost gandite partial sau total pentru a fi acoperite cu pamant si vegetatie (amplasate deasupra mai multor straturi de izolatie specifice), proiectate sa acomodeze vegetatie si/sau accesibilitate cu gradini la inaltime, terase suspendate, locuri de odihna si contemplare, cu alei, iazuri etc.

Etapele premergatoare realizarii unui acoperis verde se stabilesc in functie de greutatea acoperisului pe care structura o poate suporta, de functia pe care o va indeplini, de tipul de plante dorit, de necesitatile de intretinere, de riscuri si, de ce nu, de accente arhitecturale in peisajul urban. Conform Ghidului de proiectare a acoperisurilor verzi [1] acestea se clasifica in acoperisuri intensive (invelitoare gradini), semi-extensive sau extensive.

 

Acoperisurile verzi intensive (invelitoare gradina) sunt caracterizate de un substrat de sol consistent (>15 cm – 4,5 m sau mai mult) si suporta o greutate >250 kg/m2. Varietatea plantelor folosite este foarte mare; se pot face asociatii intre arbori, arbusti si subarbusti, flori anuale si perene, mobilier de gradina (banci, pergole, corpuri de iluminat, foisoare, bazine), alei din diferite materiale, dar intotdeauna tinand cont de concept, design si buget. Este un sistem folosit, in general, pe acoperisurile cladirilor cu capacitate structurala mare si pante minime. Acest tip de terasa este ideal pentru accesul public, fiind adevarate gradini suspendate. Practic, cu ajutorul inginerilor structuristi, relocam gradina traditionala la inaltime. Necesita sistem de irigatie si o intretinere regulata.

 

Acoperisurile verzi semi-extensive sunt un tip intermediar intre sistemul extensiv si cel intensiv. Este un tip de acoperis verde vegetalizat cu plante de talie mica si medie (plante perene, suculente, ierburi de diferite inaltimi). Substratul este intermediar celor doua sisteme (intensiv si extensiv), are grosimi >15 cm si poate ajunge pana la cativa zeci de cm. Poate fi amenajat cu flora diversa, alei, mobilier de gradina, unde oamenii au posibilitatea sa se odihneasca, sa se relaxeze, sa socializeze si sa se plimbe.

 

Acoperisurile verzi extensive sunt caracterizate de un strat de sol redus (2,5-15 cm), suporta o greutate mica (60-250 kg/m2), cu nevoi de ingrijire minime, nu necesita un efort mare pentru cresterea si dezvoltarea plantelor. Sistemul este recomandat plantelor care se adapteaza cu usurinta conditiilor aspre, precum seceta sau vanturi puternice. Plantele recomandate sunt cele de talie mica: suculentele, sedumurile si crasulaceele, gramineele (ierburi decorative), in general plante cu aparat foliar de diferite culori, forme, texturi sau muschii. De obicei, inaltimea acestora nu depaseste 20 cm inaltime, sunt nepretentioase si au o crestere rapida. Sistemul este folosit pentru vegetalizarea acoperisurilor in panta de pana la 30°, respectiv 45°. Acest tip este cel mai usor de adoptat in cazul reabilitarilor de cladiri, data fiind grosimea stratului de pamant si tipul de vegetatie recomandat [1].

Factorii care influenteaza performanta acestor sisteme de acoperisuri verzi vii sunt temperatura, ambianta, umiditatea, expunerea, radiatia solara, lumina, viteza vantului, alimentarea limitata cu nutrienti, umiditatea necorespunzatoare / scazuta din cauza subtratului redus.

Acoperisurile verzi sunt considerate utile de catre finantatori, administratiile publice, birourile de proiectare, managerii diferitelor consortii sau agentiile imobiliare etc., deoarece promoveaza, sustin si studiaza permanent problemele de mediu si durabilitate, permitand persoanelor interesate sa demonstreze performantele ecologice ale cladirilor verzi. De aceea, asemenea sisteme ar trebui promovate, incurajate si implementate in Romania.

Cand discutam despre sustenabilitate, trebuie sa privim dincolo de conceptele traditionale. Conceptul de sustenabilitate acopera trei aspecte-cheie: economie; mediul inconjurator si responsabilitate sociala. Aceste criterii reprezinta extinderea intelegerii standard a unei cladiri, pentru a include aspectele ecologice si sociale de performanta, in plus fata de aspectele legate de performanta financiara si estetica. Toate aceste criterii integrate, introduse de echipa de proiect inca din faza de concept, pot crea o cladire de inalta calitate, sustenabila, care poate primi recunoasterea internationala prin obtinerea punctajului necesar certificarii de tip LEED/BREEAM.

Referinte:
[1] Dabija, A-M, Petrovici, R., Georgescu, I. M., Mihai, D., Ghid de proiectare a acoperisurilor verzi, reglementare tehnica a MDRT, 2011. 

Autor:
asist. arh. drd. Laura Amaiei, LEED AP BD+C 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 149 – iulie 2018, pag. 42

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2018/07/01/importanta-teraselor-verzi-in-obtinerea-certificarilor-nationale-si-internationale-pentru-cladiri-sustenabile/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.