Utilizarea energiei regenerabile in Sistemele Centralizate de Alimentare cu Energie Termica – SACET* (Partea I)

Va prezentam, in continuare, un articol care, la prima vedere, nu pare legat 100% de tematica genearala a revistei noastre. Numai la prima vedere, pentru ca, citindu-l cu atentie, veti vedea ca nu peste mult timp, toti constructorii de cladiri vor fi obligati, de o serie de hotarari ale Comisiei Europene, sa asigure noilor constructii conditii deosebite de alimentare cu energie termica (respectiv consum de energie din surse fosile aproape zero). Altfel spus, consumul majoritar de energie termica sa fie asigurat din surse regenerabile.

Cateva idei ce se refera tocmai la modul cum se va putea asigura respectarea unor asemenea conditii la viitoarele noi cladiri rezulta din articolul al carui autor, dr. ing. Radu Polizu**, este un reputat specialist in domeniu.

1. Cine obliga la utilizarea energiilor regenerabile?

Directiva 2012/27/EC si respectiv Legea 121/2014 definesc „Sistemul Centralizat de Termoficare si Racire Eficienta ca fiind acel sistem centralizat care foloseste: min 50% energie regenerabila sau minimum 75% caldura din cogenerarea cu inalta eficienta energetica sau minimum 50% un amestec al acestora.”

2. Sunt posibile aceste procente la dimensiunile SACET din orasele mari?

Au fost studiate mai multe variante posibile bazate pe energia geotermala dar, mai intai, sa definim aceasta energie: Energia geotermala este „energie inmagazinata sub forma de caldura sub scoarta solida a Pamantului” si am citat aici definitia data de catre Directiva 2009/28/EC, cunoscuta drept Directiva RES. Energia geotermala are doua forme de concretizare si anume: ENERGIA GEOTERMALA DE SUPRAFATA sau „Shallow geothermal energy”, stocata pana la 200 m adancime si ENERGIA GEOTERMALA DE ADANCIME sau „DEEP geothermal energy”, stocata sub 200 m adancime si, in cazul Romaniei, nu mai mult de 3.000 m adancime. Sub 3.000 m Romania nu foreaza pentru surse de apa, intrucat pretul este oneros. Declararea unui sistem centralizat ca fiind „eficient energetic” se face in baza unor indicatori de eficienta. Acestia sunt: A) Factorul de energie primara B) Emisia specifica de gaze cu efect de sera, echivalent CO₂.

Sa lamurim aceste notiuni:

A) FACTORUL DE ENERGIE PRIMARA este exprimat ca raport intre consumul de energie primara [MWhep] inregistrat la producatorul de energie termica intr-o unitate de timp si consumul final de energie masurat la intrarea energiei in cladirile consumatorului final [MWh], in acea unitate de timp (zi; luna; sezon calendaristic sau an). Media europeana a acestui indicator va fi, la nivelul anului 2020, de 1,367 MWhep/MWh iar tinta nationala a Romaniei este de 1,418 MWhep/Mwh, stabilita prin „Programul National de Actiune in domeniul Eficientei Energetice”.

In raport cu aceste valori, situatia SACET Bucuresti se prezinta astfel: 27% sunt pierderi de energie in unitatile de productie a energiei ELCEN; 20% sunt pierderi de energie pe retelele de transport al energiei (1.000 km) ale RADET; 11% sunt pierderi in Punctele Termice (1.000 PT) si pe retelele secundare (3.000 km); iar peste 1,5% reprezinta consumul de energie electrica pentru transportul si distributia energiei termice, incluzand aici si pierderile de apa calda tratata, care trebuie completata permanent la producatorul de energie si in unele Puncte Termice mari. Asadar, SACET Bucuresti totalizeaza pierderi stabilite prin monitorizare de minimum 60% raportate la energia gazului metan consumat. Cu alte cuvinte, pentru fiecare 1 MWh energie finala se consuma 2,5 MWhgaz natural, respectiv energie primara. Rezulta ca INDICATORUL de EFICIENTA ENERGETICA in cazul Bucurestiului este 2,5 MWhep/MWh, iar in cazul orasului Brasov este de 2,8 – 3 MWhep/MWh, din care cea mai mare parte are cauze asemanatoare ca la SACET Bucuresti, la care se adauga pierderi energetice din erori de dimensionare a unitatilor de cogenerare de inalta eficienta energetica pe gaz natural (erori facute la data privatizarii si inlocuirii/inchiderii CET pe carbune din Brasov, in lipsa unei analize energetice corecte a FUNCTIONARII SACET IN CONDITIILE ALIMENTARII DIN CET-UL PE CARBUNE). Indicatorul de eficienta energetica, la asfel de valori, arata clar de ce pretul productiei de energie termica este ridicat si de ce Autoritatea Publica este obligata sa subventioneze energia cu peste 50%, pentru a opri debransarea populatiei de la sistemul SACET. Un studiu facut anul trecut in Brasov, la nivelul beneficiarilor din blocurile de locuinte, arata cat de precara este situatia SACET, gradul de nemultumire privind serviciile oferite, gradul de inacceptabilitate a pretului energiei si neincrederea populatiei in capacitatea SACET de reformare.

3. Cum se va putea ajunge, de la consumuri actuale de 2,5-3 MWhep/MWh in cazul acestor orase, la valori de sub 1,418 MWhep/MWh angajate de catre Romania pentru anul 2020?

Un raspuns pentru Bucuresti este:

a) RETEHNOLOGIZAREA producatorilor de Energie ELCEN in cogenerare, care trebuie sa se incadreze in conditiile cogenerarii de inalta eficienta; de exemplu: in valoarea randamentul global de min 85%;

b) transportul energiei termice pe distante mai scurte, prin preluarea unei parti a productiei de energie in Centrale Termice cu eficienta foarte ridicata (consum de energie primara <1 MWhep/MWh) a ramurilor periferice ale termoficarii actuale, astfel incat pierderile de energie pe intreg lantul, adica pe retele de transport – puncte termice – retele secundare, sa se situeze in limita stabilita de lege: 15%;

c) anularea pierderilor de apa, prin innoirea retelelor si reducerea consumurilor de energie electrica la pomparea agentului termic (scurtare trasee, folosirea de pompe cu turatie variabila, contorizare si echilibrare ramuri, supravegherea electronica etc). Indeplinirea unor astfel de conditii inseamna investitii in tehnologie.

4. Care este cuantumul pierderilor de energie dupa modernizarea propusa?

In cel mai fericit caz: 30% (adica la jumatatea pierderilor de energie actuale), ceea ce ar determina o cifra de eficienta energetica la nivelul SACET de 1,429 MWhep/MWh, care insa este mai mare decat tinta Romaniei, foarte departe de tinta europeana a anului 2020 si foarte indoielnic de realizat din cauza vechimii echipamentelor actuale si a lungimilor mari ale retelelor termice actuale din Bucuresti sau Brasov. Deci, este nevoie de solutii suplimentare de modernizare curajoase, sigure, convingatoare si valabile pe termen lung.

5. Care sunt aceste solutii?

Reducerea in continuare a consumului de energie primara este POSIBILA NUMAI DACA SE APELEAZA LA FOLOSIREA ENERGIEI REGENERABILE intr-o masura care sa permita situarea SACET mult sub valoarea tintei europene a anului 2020, cu respectarea asteptarilor din perspectiva anului 2030 si a cerintelor UE pentru anul 2050 din Programul ENERGIE-MEDIU aflat in dezbaterea Parlamentului European. La Bucuresti, un astfel de deziderat presupune ca Primaria Capitalei sa ACCEPTE propunerea facuta, de instalare a 14-17 Centrale Termice de cvartal foarte eficiente energetic, amplasate periferic fata de retelele RADET, cu folosirea energiei geotermale in proportie de min 50%, cu care se poate ajunge la un consum de energie primara la nivelul intregului SACET situat sub cifra de 1,29 MWhep/MWh. Cifra de 1,29 MWhep/MWh inseamna, pentru ansamblul SACET, o pondere de 10% RES, intr-un amestec de 100% Cogenerare de inalta eficienta energetica pe gaz natural cu RES. Din pacate, Primaria Municipiului Bucuresti, desi a stabilit pentru modernizarea SACET Bucuresti o investitie impresionanta, de cca 4 miliarde euro, prin finantarea dintr-un credit cerut la o banca europeana, nu a stabilit prin „Strategia de alimentare cu energie termica a Capitalei” (aprobata in iunie 2017 de catre Consiliul General), o anume proportie bine determinata a energiei regenerabile folosite in mixul de alimentare a Centralelor termice modernizate si a celor noi, astfel incat sa se asigure un consum de energie primara sub nivelul cerut, pentru anul 2020, de catre Directiva 2012/27/EC sau Legea 121/2014. Si asta in ciuda faptului ca Autoritatea Municipala de Reglementare in domeniul Serviciilor Publice (AMRSP), prin asigurarile date de catre Directorul General, s-a angajat ca, la finele investitiei, SACET modernizat sa obtina un consum de energie primara de 1,29 MWhep/MWh, fara a stabili, insa, caile de a se obtine aceasta cifra. In aceste conditii, este greu de apreciat daca aceasta cifra, cum ar fi normal, este sau nu este un indicator obligatoriu de calitate, care conditioneaza obtinerea creditarii si derularea investitiilor.

B) EMISIA SPECIFICA de gaze cu efect de sera, echivalent CO₂, este al doilea indicator de baza al Eficientei Energetice care urmeaza, dupa anul 2020, sa fie elementul principal al luptei pentru „o Europa Curata”, slogan al Comisiei Europene si Parlamentului European pe perioada 2020-2030 si in perspectiva anului 2050. Daca luam in considerare cifrele de consum de energie primara mentionate mai inainte, cunoscand ca cele 2 orase analizate produc energie termica pe baza de gaze naturale, pentru un indice specific de 0,205 tone CO₂/MWh, obtinem urmatoarele rezultate:

• SACET Bucuresti – Emisia de gaze actuala: 0,513 tone CO₂/MWh;
• Emisia de gaze SACET cu 10% energie regenerabila: 0,264 tone CO₂/MWh;

– EFECTUL ACTIUNII: REDUCEREA POLUARII IN CAPITALA CAUZATA DE SACET, CU 50%.

• Brasov, zona de nord a orasului: Emisia de gaze cu efect de sera actuala: 0,606 tone CO₂/MWh. Emisia de gaze dupa implementarea Proiectului demonstrativ: 0,099 tone CO₂/MWh;

– CONCLUZIA: REDUCEREA POLUARII IN ZONA DE NORD A BRASOVULUI CU 84%.

Asadar, constatam ca la nivel global, in Bucuresti, utilizarea RES, chiar daca nu poate atinge cifra de 50% in mixul de alimentare, poate influenta decisiv indicatorii globali ai SACET, iar in cazul Brasov, acolo unde RES este 50%, efectele cresterii eficientei energetice sunt substantiale.

6: Ce inseamna o proportie de 10% RES in balanta energetica a SACET Bucuresti?

Va rugam sa priviti Harta SACET Bucuresti (fig. 1) si veti vedea ca la periferia sistemului centralizat de distributie a energiei termice se propune instalarea, pe pozitiile actuale, ale unor Puncte Termice sau Centrale Termice existente, a unor „Module Geothermal District Heating”, a caror capacitate termica asigura o putere instalata de pana in 18 Gcal/h/locatie. Daca privim cu atentie „coloraturile specifice fiecarei CET-ELCEN si a CET-urilor private din sistem, respectiv VEST ENERGO si GRIRO, partea de nord a orasului, Sectorul 1 si Sectorul 2, NU AU CAPACITATI DE PRODUCTIE de mari dimensiuni, motiv pentru care CET-urile din sudul orasului, CET Sud si CET Progresul, pompeaza caldura la distante inadmisibil de mari. Situatia este foarte grava vara, atunci cand debitele de caldura necesare devin atat de mici la consumatorul final incat pierderile de energie cresc, timp de 6 luni pe an, de la 20% iarna la 50% vara pe conductele de transport, situatie total neeconomica, ce afecteaza semnificativ nivelul costurilor de productie anuale. Asadar, „startul modernizarii” trebuie sa inceapa din nordul orasului. Vom nominaliza urmatoarele LOCATII de pe Harta RADET numita „Propunerea POLIZU” (fig. 1):

• CET-uri EXISTENTE SUPUSE MODERNIZARII

– ELCEN Bucuresti Sud – 671 Gcal/ora

– ELCEN Grozavesti – 215 Gcal/ora

– ELCEN Bucuresti Vest – 460 Gcal/ora

– ELCEN Progresu – 410 Gcal/ora

– CET Griro – 20 Gcal/ora

– CET Titan – 24 Gcal/ora

– CET VEST ENERGO – 25 Gcal/ora

TOTAL: 1.825 Gcal/ora

• CENTRALE TERMICE NOI SI MODERNIZATE IN NORD

– CTZ Casa Presei – 75 Gcal/ora din care GeoDH 15 Gcal/ora

– CT noi/modernizate in nord cu GeoDH 15 Gcal/ora: CT Floreasca, CT Aviatiei, CT Colentina, CT Bucurestii Noi

• PUNCTE TERMICE TRANSFORMATE IN CT GeoDH

– GeoDH poz nr. 1 – 8 x 15 Gcal/ora = 120 Gcal/ora

TOTAL: 270 Gcal/ora din care 210 Gcal/ora in Module GeoDH

Asadar, obtinem o capacitate instalata de 2.095 Gcal/ora, din care 210 Gcal/ora putere instalata in Module GeoDH, adica 10%, respectiv procentul ce permite obtinerea la Bucuresti a unei eficiente energetice de 1,29 MWhep/MWh, adica aproape la jumatatea cifrei actuale de consum energetic, precum si unei emisii specifice de gaze cu efect de sera, la 50% din nivelul poluarii rezultate astazi in Serviciul Public de Termoficare, cu INVESTITII NECESARE estimate la valoarea de 2,1 miliarde euro, adica jumatatea valorii planificate de catre PMB pentru realizarea „Strategiei”.

Acest concept a fost prezentat prima data in cadrul WORD RENEWABLE ENERGY CONGRESS, Sectiunea Energie Geotermala, care s-a desfasurat la Bucuresti in iunie 2015 si a fost facut public prin Revista Constructiilor in 2016 si prin documentele transmise RADET si AMRSP in martie 2017.

O alta initiativa, care poate fi folosita pentru reducerea substantiala a distantelor de transport a energiei pe conductele principale de transport, este „Conceptul Dumitrascu” (fig. 2) (Gabriel Dumitrascu a fost presedintele CA RADET in anul 2016). Acest concept foloseste un inel central, care aduna si distribuie dinspre Sud-Sud-Vest catre Nord-Nord-Est energia termica produsa in CET-urile actuale (ELCEN – GRIRO – VEST ENERGO), ce reprezinta peste 85% din puterea termica instalata in Capitala in scop de termoficare.

Din pacate, niciuna dintre propunerile mentionate nu a fost preluata in „Strategia” supusa aprobarii Consiliului General al municipiului Bucuresti din iunie 2017.

7. Pot fi aceste solutii o sursa de inspiratie pentru alte SACET din teritoriu?

Evident ca DA, cu conditia sa se plece de la o analiza corecta si foarte transparenta a situatiei actuale din fiecare oras, ca de exemplu: Constanta, Iasi, Timisoara etc., fiind vorba de o abordare mai mult tehnocrata decat politica.

Brasovul este, dupa Bucuresti, al doilea cel mai poluat oras al Romaniei. Acolo, emisiile de gaze cu efect de sera sunt, la poalele Tampei, atat de mari incat brazii se retrag tot mai sus posibil, spre varfurile Tampei iar schimbarile climatice din ultimii ani umbresc viata oamenilor. Orasul este decis sa faca ceva si trebuie salutata initiativa locala de a valida, intr-o prima varianta, posibilitatea de a accesa energie regenerabila, prin construirea unui sistem geotermal pilot in nordul orasului.

  APROBARI DE CONSILIU LOCAL 2018: Planificarea strategica a incalzirii in municipiul Brasov, propusa de catre Agentia pentru Managementul Energiei si Protectia Mediului Brasov in 3 volume:

– Volumul I – Strategia locala de incalzire – Recomandari pentru Municipiul Brasov;

– Volumul II – Evaluarea eficientei energetice si utilizarea SRE in sistemul de incalzire din Municipiul Brasov;

– Volumul III – Rezultatele evaluarii cantitative a pachetelor de politici selectate pentru Brasov.

Documentele pot fi vizualizate la adresa: http://www.abmee.ro/portfolio/proiectul-progressheat/

In planul de investitii, aprobat ca Anexa la Strategie, la capitolul D exista planificarea conform Tabelului 1.

8: Ce intelegem prin „Modul Geothermal District Heating”, acronim GeoDH?

Modulul Geothermal District Heating este UN ANSAMBLU termodinamic specializat in EXTRAGEREA ENERGIEI GEOTERMALE DE ADANCIME SAU DE SUPRAFATA cu STOCAREA ENERGIEI GEOTERMALE, cu PRELUCRAREA ENERGIEI GEOTERMALE intre doua LIMITE de temperatura foarte exacte, limite ce stabilesc valoarea „K” a prelucrarii resursei, cu FOLOSIREA Pompelor de Caldura Geotermale, in scopul incalzirii/racirii unui AGENT TERMIC SECUNDAR cu temperatura prescrisa iarna/vara. Pompele de Caldura sunt actionate electric si isi asigura energia electrica de actionare pe locatie, prin utilizarea unui/unor GRUPURI DE COGENERARE DE INALTA EFICIENTA ENERGETICA pe gaz natural sau pe biomasa. Elementul principal al conceptului il reprezinta Brevetul OSIM nr. 110422B1/2005, aplicat cu succes in Romania incepand cu anul 1998 (prin Proiectul geotermal MIDOCAR NORD). Prin acest concept se asigura, in raport cu Legea 121/2014, UN AMESTEC 100% de Energie geotermala cu Energie termica produsa prin cogenerare de inalta eficienta energetica, amestec care poate fi considerat optim pentru sistemele centralizate de incalzire/racire eficiente energetic.

9. Ce inseamna „cogenerarea de inalta eficienta energetica”

Romania NU A PRELUAT, din Directiva 2012/27/EC in Legea 121/2014, DEFINITIA si ANEXA ce trateaza acest subiect, situatie ce-i permite sa BONIFICE, din TAXE, la facturarea energiei electrice catre populatie, o serie de unitati de productie a energiei in cogenerare (printre care si ELCEN Bucuresti) care NU INDEPLINESC conditiile europene de COGENERARE DE INALTA EFICIENTA ENERGETICA. Aceasta situatie poate fi corectata dar, pana atunci, vom considera ca un Grup de Putere in Cogenerare este EFICIENT ENERGETIC daca realizeaza o EFICIENTA GLOBALA de min 85% si functioneaza anual peste 6.500 -7.000 ore/an, la valoarea productiei nominale de energie electrica, conditii relativ grele impuse proiectantilor de Centrale Termice in cogenerare. Greutatea consta in faptul ca, pe timpul verii, din cauza specificului cronogramei ACC, cu 4 ore/zi sarcina zero si numai 1-2 ore/zi sarcina maxima, producerea continua de energie electrica, la puterea de regim nominal a grupurilor de cogenerare, sau min 75% din valoarea nominala a acestora, NU ESTE POSIBILA fara o stocare energetica a caldurii generate, situatie realizabila numai prin „amestecul tehnologic” al cogenerarii cu sursa geotermala, care poate folosi, in acest scop, stocatorul sau geotermal.

Intrucat asigura tot anul energia electrica Pompelor de caldura angajate in incalzirea / racirea / producerea de ACC pentru CLADIRI, grupurile de cogenerare din cadrul Modulelor GeoDH sunt in serviciu 8.760 ore/an iar daca le alegem astfel incat eficienta lor globala sa fie minimum 85%, pe un interval de 100% – 75% din sarcina nominala folosind „stocarea energetica”, vom indeplini conditiile Directivei 2012/27/ EC de „inalta eficienta energetica” fara probleme. Este o situatie avantajoasa, pe care Grupurile de cogenerare nu o pot indeplini singure, fara Pompe de caldura reversibile si fara stocare energetica de puteri mari (Aviz Proiectantilor CTZ Casa Presei, aflata in Planul de modernizare 2018 a PMB). Daca ne gandim ca Grupurile de Cogenerare pot acoperi nu numai consumul propriu al Sistemului GeoDH, ci si necesarul de energie casnica al blocurilor arondate la Sistemele GeoDH, atunci apare asa zisul ”EXPORT” de energie electrica, realizat prin intermediul „Sistemului Energetic National” (SEN), care actualmente BONIFICA productia de energie electrica. Astfel de producatori mici, dar numerosi, mult timp descurajati, vor fi incurajati, pentru ca ei asigura consumul de energie electrica la locul de producere, fara cheltuielile de transport si pierderile inregistrate de catre TRANSELECTRICA.

10. Care este specificul Modulelor GeoDH in Bucuresti si Ilfov?

In ciuda faptului ca energia geotermala de tip „deep geothermal” este cunoscuta si valorificata in scopuri de incalzire inca din anii 1970-80, in zonele cunoscute ca „geotermale” ale Romaniei, NU A FOST GASITA PANA ACUM o tehnologie eficienta energetic si ecologica. Toate sistemele „Deep geothermal” din Romania, identic tehnologic celor din vecinatatea granitei de nord a Romaniei, exploateaza resursa energetica cu K = 20-30°C, dintr-un potential de peste 40-60°C si, in unele cazuri chiar de 80°C si „arunca” in emisari sau in rauri cantitati uriase de energie, situatie care ASTAZI ESTE INTOLERABILA (cazurile termoficarilor geotermale Beius si Calimanesti). Din nefericire, exista inca „granturi” europene in Romania care incurajeaza astfel de tehnici PUTIN EFICIENTE PENTRU RESURSA AUTOHTONA. Matematic este foarte usor de a demonstra afirmatia facuta: Sa luam ca exemplu doua foraje geotermale in Judetul Ilfov, in Otopeni, langa Bucuresti. In Solutia clasica, pentru un debit geotermal de 30 l/sec/foraj, se foloseste, in scop de termoficare, un K = 20°C, dintr-un potential K = 60°C (pentru un standard de evacuare apa geotermala 10°C la emisar). Rezulta ca, dintr-un potential de cca 15 MWth, se va utiliza energetic numai 6 MWth si se va „arunca” in mediul ambiant 9 MWth. EVIDENT: NU-I BINE! Daca in locul acestei practici se va folosi o solutie tehnica de stocare energetica si o prelucrare energetica cu Pompe de Caldura, se va putea extrage pentru a livra aceeasi cantitate de caldura ceruta de consumatori, adica 6 MWth, doar 29 l/sec din cei 60 l/sec ai celor doua foraje geotermale, ADICA VA FI NEVOIE DE CEL MULT 1 FORAJ DEEP, astfel incat al doilea foraj este disponibil pentru restitutia apei geotermale uzate energetic in stratul de provenienta. In plus trebuie mentionat ca diferenta de greutate specifica a apei la 10°C fata de evacuarea la 60°C poate fi, in multe cazuri, favorabila reintroducerii mai facile a apei geotermale uzate energetic in strat, fara a mai tine cont si de faptul ca 1 foraj de alimentare economisit, sapat la aproape 3.000 m in Otopeni, costa cca 3 milioane Euro. Trebuie mentionat aici ca, in cazul termoficarii Orasului Otopeni, nu a contat faptul ca sunt 5 foraje sapate in zona si nu a contat nici experienta existenta dinaintea anului 1990, alegerea Autoritatii Publice Locale fiind, de necrezut, folosirea gazului natural in scop de incalzire si, culmea indiferentei, si fara cogenerare, atitudine complet irationala, iresponsabila si falimentara.

Nutrim speranta ca poate altcineva va investi, la un moment dat, in utilizarea celor 5 foraje disponibile din Otopeni, pentru un alt obiectiv, de exemplu climatizarea Aeroportului Coanda din Otopeni sau pentru alte noi obiective in zona, tinand cont ca 3 foraje de exploatare si 2 foraje de injectie (restitutie), cu o valoare de cca 15 milioane euro, au un potential de exploatare de min 22 MWth.

Acestea fiind spuse, revenim la Bucuresti unde avem certitudinea ca tehnologia GeoDH propusa, aplicata pe zacamantul „Geotermalul de Bucuresti”, cu un potential geotermal de min 30 l/sec/foraj, la max 1.500 m adancime si o temperatura de 40°C, prin utilizarea stocarii energetice si prin prelucrarea energetica a unui K = 30°C cu ajutorul pompelor de caldura si a caldurii grupurilor de cogenerare, poate obtine o productie de peste 8 Gcal/ora/foraj/linie GeoDH. Acestea FUNDAMENTEAZA INVESTITIILE PROPUSE in cele 14-17 locatii GeoDH (fig. 1) care au fiecare cate doua dubleturi de foraje/locatie, urmand ca validarea acestor performante sa se faca la primele doua Obiective realizate in nordul Capitalei (de exemplu Casa Presei, unde ansamblele GeoDH sunt destinate numai ACC si Cartierul Aviatiei unde ansamblele GeoDH sunt destinate incalzirii si producerii ACC, ambele cazuri cu EXPORT de energie electrica).

11. Care este specificul modulului GeoDH in Brasov? Ce inseamna decarbonarea mediului ambiant si cum credem ca poate fi bonificata?

Brasovul nu are disponibil un zacamant geotermal de adancime, ci este bogat in zacaminte acvifere situate la adancimi rezonabile de 150-200 m, cu debite exploatate relativ mari de 10-20 l/sec si o temperatura de min 15°C. Centrala Prototip GeoDH Bartolomeu are indicativul „Geo HP-CHP 3,25 MWth + 2 x 350 kWe” si foloseste doua dubleturi de cate 3 foraje de apa in zona de exploatare a Centralei termice. Centrala foloseste o singura Linie GeoDH, ce realizeaza: stocare apa – tratare energetica apa, cu pompe de caldura in serie actionate electric de catre 1-2 grupuri de cogenerare pe gaz natural, capacitate electrica totala 700 kWe. Eficienta energetica este impresionanta: consumul de energie primara scade de la valoarea actuala de 3 MWhep/MWh la 0,49 MWhep/MWh iar emisia specifica de gaze scade de la 0,606 tone CO₂/MWh la 0,099 tone CO₂/MWh (o scadere de 600%). Discutiile de la Brasov, desfasurate cu Autoritatile Publice Locale pe tema reducerii poluarii, s-au bucurat de participarea unor personalitati ale Autoritatilor Publice Centrale din cadrul MDRAPFE si ANRE. Astfel, s-a putut concluziona ca, nu peste mult timp, si in Romania OBIECTIVUL POLITIC VA FI EFICIENTA ENERGETICA unde INDICATORUL EMISIE SPECIFICA VA JUCA ROLUL PRINCIPAL. Rezulta, deci, ca in cazuri de acest gen, unde reducerea poluarii orasenesti este de exceptie, Autoritatea Publica Locala poate discuta si aproba in Consiliile sale BONIFICAREA REDUCERII POLUARII ZONALE in baza cotatiilor Studiului national [1] si Studiului European [2]. Acestea arata ca efortul financiar de decarbonare a mediului ambiant in anul 2020 este de 30 Euro/tona CO₂, cifra care va ajunge pana in anul 2030 la peste 50 Euro/tona CO₂, ceea ce va accelera, in mod inevitabil, interesul pentru promovarea RES in domeniul termoficarii/racirii eficiente a cladirilor. Acolo unde efectele poluarii sunt dramatice prin distrugerea microclimatului natural, ca in cazul Brasov, decarbonarea poate fi bonificata de catre Autoritatea Publica Locala, prin acordarea cuantumului Subventiei Locale a Gcal. O astfel de politica poate aduce inapoi si consumatorii de energie termica din blocurile de locuinte debransate in ultimii ani si poate atrage investitori privati din zona energiei. 

BIBLIOGRAFIE:

[1] PURICA I.; UZLAN C.; DINU S.: Evaluarea impactului reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera aupra economiei romanesti – Editura Economica, 2012, ISBN 978-709-601-2;

[2] CEPS Task FORCE: EU ETS Market Stability Reserve – EU Carbon Analisis, april 2014, Brussels. 

Note:

*SACET – Sistemul de Alimentare Centralizata cu Energie Termica. In cazul aglomerarilor urbane exista mai multe modalitati pentru ca sistemele de incalzire sa fie cat mai eficiente si totodata, ecologice. Practica a demonstrat, insa, ca sistemele de alimentare centralizata cu energie termica (SACET) reprezinta o alternativa convenabila cost – eficienta, in conditii de siguranta pentru marile orase.
Ce este, de fapt, SACET? Un sistem compus din: centralele de productie, reteaua de transport al energiei termice, puncte/module termice, reteaua de distributie pentru energie termica. 

** dr. ing Radu POLIZU – Vicepresedinte al Societatii Romane Geoexchange, membra a EGEC (European Geothermal Energy Council din Bruxelles), membra a Comisiei de Monitorizare a Programului Operational Infrastructura Mare – ramura energie 2014-2020 a Fondurilor Europene; Expert GEOTRAINET Designer; Furnizor de tehnologie geotermala pentru cca. 20 obiective geotermale cu puterea termica instalata de la 100 kW la 5.000 kW realizate pe teritoriul national in perioada 1998-2016, printre care si obiectivul ”MIDOCAR VITAN” citat ca ”best practices” in unicul manual european „Geothermal Training Manual”/2011 editat de catre Comisia Europeana; posesor al Brevetului OSIM de stocare energetica nr. 119422B1/2005; autor al mai multor articole de specialitate publicate in „Revista Constructiilor” 2015-2016 pe subiectele: „Alimentarea centralizata eficienta cu energie termica” si ”Resursele geotermale ale Romaniei – Punerea in valoare a Geotermalului de Bucuresti”. 

(Va urma) 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 150 – august 2018, pag. 46