Privind putin in urma, la anul 2017, constatam doar, din datele ARACO, ca sectorul privat al constructiilor rezidentiale s-a miscat cel mai bine. Apartenenta la Uniunea Europeana, combinata cu tendinta economica ascendenta din tarile Europei de Vest, flamanda dupa investitii in era post-recesiune, au produs o crestere puternica in segmentul birouri – locuinte – spatii industriale: 70% crestere. O cifra incurajatoare, ce paleste insa, prin contrast, cu scaderea consistenta din sectorul constructiilor ingineresti de infrastructura (drumuri, poduri, autostrazi) cu un minus de 22%, alaturi de sectorul constructiilor nerezidentiale (scoli, spitale) cu o scadere de 13%.
Vorbeam despre un consistent contrast intre sectorul privat, care a inteles ca investitiile pe termen lung ofera si profit pe termen lung, in contrapartida cu investitiile “de stat”, in care aceasta abordare fie nu exista, fie nu se vrea sa existe din motive ce noua ne depasesc intelegerea.
Experienta ne-a invatat ca o criza economica de proportii tinde sa se manifeste simultan in mai multe domenii de activitate. Constructiile, insa, mai ales cele cu valori mari, au un comportament atipic, din cauza (sau poate datorita) unui “delay” investitional, criza debutand mai tarziu; repornirea motoarelor se produce, de asemenea, cu o intarziere de 2-3 ani, abia atunci cand comportamentul investitorilor este incurajat de o mai lunga perioada de optimism financiar.
Din pacate, insa, daca in anul 2015 infrastructura se aseza in jurul unui procentaj de 61% din valoarea pietei de constructii, anii 2016 si 2017 au adus un regres de 4%, iar in anul 2018 – conform datelor preliminare puse la dispozitie de Ziarul Financiar – ne indreptam hotarati catre un 50%, care nu ne face cinste si ne arata doar cat suntem de “preocupati” de activitatea investitionala.
Mai exista, insa, din fericire, inca un segment puternic potentat de UE: cresterea nivelului de trai al populatiei tarii, prin punerea la dispozitie a unor elemente minimale existentei comunitatilor: asigurarea acesului la apa potabila, coroborat cu gospodarirea apelor uzate si deseurilor, in conditiile constrangerilor impuse de obiectivele dezvoltarii durabile asumate.
HIDROCONSTRUCTIA a castigat o experienta solida in perioada de aplicare a fondurilor europene post-aderare din exercitiul financiar 2007-2013 pe programul POS MEDIU (cu obiectivele specifice constand in asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare si dezvoltarea sistemelor durabile de management al deseurilor), experienta pe care o aplica cu consecventa in noul exercitiu financiar ce a debutat in 2014. Autoritatile locale, dupa un start ezitant, grevat si de fazarea unor proiecte din perioada anterioara, au accelerat procedurile de accesare a fondurilor Axei Prioritare 4 a Programului Operational Infrastructura Mare (Protectia mediului si promovarea folosirii eficiente a resurselor), oferind agentilor economici specializati posibilitatea participarii la competitia adjudecarii proiectelor.
In contextul actual, cu un efort deosebit al tuturor compartimentelor HIDROCONSTRUCTIA implicate in activitatea de ofertare, la nivelul anului 2018, s-a ajuns la finele lunii iulie la un nivel al portofoliului de proiecte castigate in valoare de peste 510 milioane lei.
Portofoliul pe care il prezentam aici este suma valorilor a peste 25 de contracte noi atribuite firmei noastre, corespunzatoare exercitiului financiar 2014 – 2020. Structural, valoarea mentionata se imparte in: proiecte edilitare pentru infrastructura de apa, apa uzata si infrastructura de management al deseurilor cu valoarea de 395 milioane lei, diferenta de 115 milioane lei fiind data de proiectele castigate pe segmentul de finantare oferit de Planul National de Dezvoltare a Infrastructurii, alaturi de alte surse cuprinzand lucrari din domeniul imbunatatirilor funciare, irigatii, reabilitari de infrastructura rutiera, stabilizari versanti, regularizari de rauri, amenajari torenti, reabilitari poduri si podete, structuri hidrotehnice diverse.
Aceasta crestere a portofoliului de lucrari, valoric si volumic, reprezinta o provocare pentru HIDROCONSTRUCTIA, in contextul unei contractii a pietei de constructii din ultimii ani, contractie reprezentata de plecarea unui numar de peste 220.000 de angajati din sectorul constructiilor in intervalul reprezentat de ultimii 10 ani.
Societatea noastra, in conditiile in care si-a luat angajamentul executiei unui volum mare de lucrari, face toate demersurile necesare asigurarii cu forta de munca pentru derularea in bune conditiuni a proiectelor, chiar daca aceasta sarcina – in actualele conditii ale pietei muncii – nu este o treaba tocmai usoara.
Oferind conditii bune de salarizare si munca, apreciem ca numarul mediu de angajati ai Societatii urmeaza sa se aseze din nou pe o panta ascendenta.
Daca s-ar intampla ca si statul roman sa aprecieze importanta investitiilor si a asigurarii locurilor de munca in constructii, e posibil sa se intample chiar o minune. Pana atunci, insa, va trebui sa ne batem in continuare intre noi pentru banii pusi la dispozitie de Uniunea Europeana si sa incercam, pe toate caile, sa convingem autoritatile locale ca se poate ca romanii sa se simta mai bine in casele lor.
Autor:
ing. Stefan Constantin – HIDROCONSTRUCTIA SA
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 151 – septembrie 2018, pag. 6
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns