«

»

Convorbiri despre estetica structurala cu mari ingineri contemporani. Interviu cu prof. dr. ing. Zoltán Kiss

Share

Interviurile au la baza ingenioasa idee a domnului prof. dr. ing. Ludovic Kopenetz de a studia, cu ajutorul specialistilor din domeniu, in cadrul analizei derulate la nivel local, viziunea inginerilor contemporani clujeni asupra a ceea ce se intelege si cum se pune in practica frumosul in constructii. Desi, de obicei, abordarea unei lucrari de catre un inginer se face intr-o maniera mai tehnica, frumosul este o componenta valoroasa a structurilor si, de aceea, acest atu al unei constructii trebuie studiat si evidentiat mai mult decat s-a facut pana acum.

Studiul face parte din cercetarile doctorale pe care le desfasor sub indrumarea domnului Kopenetz, cercetari care vor fi finalizate printr-o lucrare pe tema Esteticii structurilor.

Convorbirile contin trei sectiuni: derularea intrebarilor si a raspunsurilor de teoretizare asupra esteticii structurilor, o scurta prezentare a profesionistului intervievat si prezentarea selectiilor de lucrari scrise pe profil si a unor lucrari realizate de-a lungul carierei, insotite de observatii estetice.

 

Adina Lehene: Ce sens dati conceptului de structura curata?

Zoltán Kiss: Acest concept este greu de definit in cateva cuvinte. Din punctul meu de vedere, o structura curata poate sa se refere la doua aspecte: simplitatea prin care fortele din spatiu se transmit la fundatii sau vizualizarea facila a conceptiei si a modului in care aceasta se comporta. Intr-o structura asa numita „curata” exista o claritate a conceptiei structurale si a fluxului eforturilor. Acesta este rolul structurii. Pe langa faptul ca ne apara de intemperii si ne ofera un anumit grad de confort, structura preia incarcarile pentru a le transmite terenului de fundare.

 

Adina Lehene: Cum vedeti legatura dintre structura si frumos?

Zoltán Kiss: In conceptia colectiva a societatii noastre persista ideea legaturii unice, singulare, doar dintre arhitectura si frumos. In rest, structura cladirii este imaginata doar ca un simplu suport, un rau necesar ce trebuie mascat. Pe de alta parte, inginerii structuristi vad arhitectii ca avand idei ireale si care doresc sa proiecteze structuri ce nu tin cont de legile gravitatiei, care sa nu aiba nici piloni, nici alte elemente de sustinere. Eu sunt de parere ca si structurile pot fi concepute cu rol arhitectural. Trebuie sa intelegem ca exista constructia ca atare, o lucrare de arhitectura, dar si structura face parte din asta. Desi structura este doar o parte din constructie, si aceasta trebuie sa fie in armonie cu intregul. Daca exista o armonie a arhitecturii, a functiunilor, a aspectului s.a.m.d., simbioza structurala face cladirea sa fie o reusita si atunci rezultatul este deosebit. Frumosul este, de altfel, un concept destul de greu de definit. Este foarte subiectiv: unele lucruri pot fi frumoase pentru unii si inestetice pentru altii.

 

Adina Lehene: In practica exista comunicare intre frumos si structura?

Zoltán Kiss: Daca nu exista comunicare intre estetic si structura, atunci intervine esecul. Pana la urma si structuristul are un cuvant de spus in arhitectura. Este adevarat ca arhitectilor nu le place ca inginerul sa le indice cum s-ar putea rezolva unele aspecte din proiect. Mie nu-mi place sa-i spun arhitectului ca ceea ce propune el nu se poate realiza. Imi place sa avem un dialog, sa ne confruntam parerile si sa ajungem la un compromis. Stiu ca majoritatea inginerilor nu doresc sa iasa din zona lor de confort profesional si pentru asta ii spun arhitectului ca ceea ce propune el nu se poate si realiza. Aceasta vine dintr-un instinct de a se salva de situatii grele. Trebuie sa recunosc ca arhitectii, spre deosebire de marea masa a inginerilor, sunt mult mai dornici de a crea modele noi. Majoritatea inginerilor refuza solutiile arhitectilor fara a exista un dialog. Noi ar trebui sa ne folosim de avantul creativ al arhitectilor si sa marsaluim impreuna spre solutii noi.

 

Adina Lehene: Care este demersul conceptual spre structura/structurile (realizata/realizate)?

Zoltán Kiss: Inginerul cauta totdeauna sa realizeze o structura simpla, usor de calculat si de prezis. Altfel, starea de eforturi, modul de lucru interior al structurii, este mai complicat iar modul de a raspunde la anumite solicitari va fi mai greu de intuit. Asta nu inseamna ca ar trebui sa simplificam si arhitectura. La orice arhitectura complicata se poate gasi o structura complicata dar si una mai simpla, mai clara. Conceptia corecta spre frumos se regaseste intotdeauna intr-o structura simpla si clara.

 

Adina Lehene: Care sunt conditiile realizarii unei structuri de succes si ale unei structuri frumoase? Exista, in practica, vreo diferenta intre structura de succes si cea frumoasa?

Zoltán Kiss: Nu stiu in ce masura aceasta este o intrebare la care inginerul are ultimul cuvant. Reusita si frumosul dintr-o structura sunt aspecte subiective si apare intrebarea din ce punct de vedere este structura reusita. Putem analiza reusita unei structuri prin prisma problemelor pe care le pune: estetica, investitie financiara, durabilitate s.a.m.d. La ingineri, de obicei, costul si timpul de executie conteaza. O structura frumoasa este una supla, in timp ce o structura masiva nu este rezultatul unei preocupari reale pentru frumos. Oricine poate face structuri masive, dar structuri usoare pot concepe doar adevaratii profesionisti. O structura frumoasa este aceea in care doar intuiesti elementele constructive, fara sa le vezi din cauza masivitatii excesive. Reusita constructiei este data de satisfacerea cerintelor ingineresti, cum ar fi acoperirea deschiderii, insa nu intotdeauna rezultatul este si frumos. Reusita este data de alte aspecte pentru parti diferite implicate in proiect. Pentru investitor reusita vine din investitia financiara minima. Atat pentru inginer, cat si pentru arhitect, reusita este data de inca un aspect foarte important, si anume durabilitatea: constructia frumoasa, executata azi, trebuie sa arate la fel si peste 20 de ani, iar impactul intemperiilor asupra imaginii cladirii trebuie contracarat din faza de proiect. Altfel, costurile de reparatie si intretinere devin o corvoada pentru beneficiar. Arhitectul este interpelat, eventual, in timp, dupa ce apar efectele alegerii solutiilor, dar inginerul imediat, deoarece solutia structurala pe care o da trebuie sa corespunda de la inceput.

 

Adina Lehene: Dintre aceste conditii, considerati ca una anume este esentiala? Daca da, care anume?

Zoltán Kiss: Trebuie avut in vedere ca astazi vorbim despre structuri performante. Daca ne referim la o structura de succes, atunci aceasta, categoric, trebuie sa fie o structura performanta. Ce inseamna, de fapt, o structura performanta? In acest concept de performanta structurala sunt inglobate multe aspecte: durabilitate, eficienta energetica, relatia cu mediul, protejarea resurselor, costuri scazute de intretinere, materiale moderne, solutii sigure, costuri de punere in opera.

In timp ce provocarea arhitectilor este de a fi inovatori, inginerii duc o lupta continua de a reduce consumul. Aceasta este, de altfel, si dorinta beneficiarului, pentru ca asta inseamna eficientizare. O structura frumoasa trebuie sa nu deranjeze, pentru ca, daca deranjeaza, nu mai e frumoasa.

 

Adina Lehene: Cum se pun in aplicare aceste conditii?

Zoltán Kiss: Inginerul trebuie sa aiba experienta si dorinta de a face lucruri noi. Atat inginerul, cat si arhitectul,  sunt in pericol sa lucreze pentru bani si sa uite de estetic. Unul sau celalalt se grabesc sa finalizeze lucrarea pentru a incasa venitul cuvenit. Dupa parerea mea, un inginer sau un arhitect matur incepe sa se gandeasca si la estetica, la frumos si nu-l mai intereseaza atat de mult partea financiara. Un profesionist maturizat merge mai mult catre filozofie, se gandeste si la acest aspect. Un tanar nu prea poate sa se preocupe de asta. Trebuie sa capeti experienta, sa te maturizezi, ca sa te poti gandi si la asa ceva. Am observat si la tinerii specialisti cu care lucrez, unii chiar arhitecti, ca se grabesc sa termine lucrarea si nu vor sa se preocupe mai profund de conceperea proiectului.

In societate si mai ales in mediul academic, exista parerea ca inginerii sunt oameni de stiinta. De fapt noi, inginerii, servim tehnica si trebuie sa aducem rezolvari viabile. Ar trebui ca inginerul si arhitectul sa fie mult mai uniti. Ar trebui sa creeze noul, sa fie foarte inventivi. De aceea si meseriile lor sunt atat de apropiate.

Din nefericire, ii vad pe studenti ca nu isi pun in valoare creativitatea, ci doar prefera sa copieze din trecut si se lasa ingraditi de constrangerile normative. Este adevarat ca avem norme pe care trebuie sa le respectam, dar normele, in realitate, permit sa fii creativ, nu te ingradesc. Orice norma prevede posibilitatea de a oferi solutii diferite, cu conditia sa demonstrezi ca solutia va fi buna. Ca sa fie incurajata creativitatea studentilor ingineri si spiritul tehnic al studentilor arhitecti, ar fi bine sa fie sprijiniti sa participe la cursuri deschise. Spontaneitatea este exprimarea sinceritatii, a gandului care zburda liber, a ideilor inovatoare.

Sa nu uitam ca, in trecut, arhitectura si ingineria erau una si aceeasi meserie. Arhitectul era cel care proiecta forma, functiunile, rezistenta, structura si in final, executa lucrarea. Toate meseriile erau una. Ulterior s-a produs scindarea acestora. Este adevarat ca astazi avem specializari, dar trebuie sa existe comunicare si nu excluziune intre ele.

 

Adina Lehene: Exista o evolutie in acest domeniu? Fie la nivel teoretic, daca se intrevede o evolutie – care ar fi acel demers evolutiv in carierea unui specialist? Fie la nivel practic, azi in societatea clujeana fata de perioadele anterioare.

Zoltán Kiss: La nivel macro lucrurile merg spre rau. Se aleg cele mai vulnerabile sisteme pentru constructii. Desi unii cred ca solutia design & build este una ideala pentru a se imbogati, eu cred ca o astfel de abordare nu face bine constructiilor. Am lucrat in perioada dictaturii comuniste, atunci cand foarte multe lucruri erau impuse, dar exista posibilitatea de a discuta. Astazi nu poti discuta aproape nimic, pentru ca cel care conduce investitia hotaraste, desi nu este specialist. E mai rau decat atunci. Azi, din rationamente economice, se impune reducerea costului si astfel nu se mai respecta detalii de arhitectura sau de rezistenta. In consecinta, la nivel macro lucrurile incep sa fie din ce in ce mai neplacute. Ar trebui ca investitorii sa aiba pretentii realiste din punct de vedere financiar iar proiectul sa fie mai mic, pentru ca si noi sa putem crea mai fin, asa cum, de altfel, e si normal. Investitorii se gandesc doar ca investitia sa coste cat mai putin si nu se mai gandesc la durabilitate. Vedem ca predarea unei constructii este plina de fast, dar dupa cinci ani cladirea s-a degradat foarte tare pentru ca s-au impus, in proiectare si in executie, materiale de proasta calitate. Rareori gasesti un investitor cultivat si rational. Foarte rar. Chiar si Compania Nationala de Investitii reduce foarte mult valorile investitiilor. Acest lucru vedem ca se intampla si in cazul unor lucrari speciale, cu impact mare asupra societatii, astfel incat rezultatul va fi unul modest din punct de vedere al calitatii si al durabilitatii.

 

Adina Lehene: Puteti sa va referiti la cateva lucrari, respectiv la cativa specialisti in a caror activitate frumosul detine un loc aparte si pot fi astfel considerate/considerati repere?

Zoltán Kiss: Zaha Hadid reprezinta pentru mine foarte mult, mai ales ca ea a lucrat mult in domeniul betoanelor. Mie imi plac deosebit de mult structurile din beton, dar nu numai. Dupa parerea mea, Zaha Hadid a deschis un drum nou, poate considerat de multi prea extravagant, dar eu cred ca acesta va fi viitorul cladirilor. Nu putem sa ne gandim numai la cutii, la lucruri ieftine si simple, ne trebuie si lucruri mai frumoase, mai complicate si care sa placa imediat cum le observi.

De pilda, am vizitat, la Roma, Palazzetto dello Sport al lui Pier Luigi Nervi, cu nervurile acelea subtiri. Afara este mai neingrijit, dar din interior ramai coplesit ca arhitect, ca inginer, ca simplu om. Nu departe de acolo este Muzeul MAXXI (Muzeul Artelor Contemporane) al lui Zaha Hadid. Exista o cladire veche, neimportanta la intrare. Dupa ce treci de cladirea respectiva, observi maretia arhitecturii moderne.

Cladirea Muzeului Civilizatiilor Europene si Meditereneene din Marsilia, din punctul meu de vedere, este una foarte frumoasa, pentru ca fatada si toate lucrurile sunt concepute impreuna cu structura, reusind sa obtina elemente suple, foarte fin realizate. Aceasta este o structura reusita dupa parerea mea, poate si pentru ca este opera arhitectului si inginerului Rudy Riciotti.

Dintre ingineri il amintesc pe prof. Mircea Mihailescu, cel care lucra mult cu arhitectii, de multe ori in divergente, pentru ca mereu a avut dorinta de a face ceva diferit. Fiindu-i student, am apreciat la dumnealui capacitatea de a educa studentii in a dobandi o gandire inginereasca, de a crea ingineri straluciti. Au fost multi profesori buni la scoala din Cluj, dar dumnealui a fost cel care forma in spirit ingineresc. Sigur ca pot aminti si alti specialisti. In general un inginer bun se dezvolta pe langa personalitati care il invata si il inspira. Studentul are nevoie sa i se solicite spiritul creativ, inovator, o gandire mai larga s.a.m.d si gandirea sa nu i se constranga de tot felul de lucruri. Din nefericire, invatamantul ingineresc actual invata prin constrangeri si nu prin stimularea creativitatii.

Dintre inginerii straini il amintesc pe domnul Klaus Bollinger din Frankfurt, care este un proiectant de structura foarte bun, a participat la lucrari de renume si a avut marea sansa sa lucreze cu Zaha Hadid. Dintre structurile sale poate cel mai bun este Sediul Bancii Centrale Europene, unde a lucrat impreuna cu arhitectul Wolf Prix. Il mai amintesc pe domnul Werner Sobek, care consider ca este si dumnealui un reper. Am avut marea sansa sa ma intalnesc cu domnul Jörg Schlaich pe care il admir foarte mult, a fost profesor la Universitatea din Stuttgart, urmasul marelui Fritz Leonhardt, care a proiectat cele mai celebre stadioane si sali de sport din lume.

 

Adina Lehene: Ce va ajuta pe Dvs. in a concepe un proiect de structura frumos?

Zoltán Kiss: Sufletul. Daca nu dai suflet la ceea ce faci, nu iese nimic de valoare. Lucrand mecanic sau punand calculatorul sa lucreze in locul tau, rezultatul este slab. Pentru primul sediu al firmei mele am facut un concurs iar proiectul castigator a fost executat fara sa-l modificam. Rezultatul a fost pe masura: clienti, vizitatori sau trecatori sunt impresionati de cladire. Nu am urmarit minimalizarea cheltuielilor, ci doar calitate si estetica. Firmele mici nu au resurse financiare si nici timp pentru asta, de aceea nu prea au greutate pe piata. Pentru ca proiectul sa includa gandire pentru frumos, sa fie util, inovator, trebuie ca firma in care se concepe sa fie suficient de mare incat sa aiba si resurse pentru cercetare. Clientul ii cere arhitectului si inginerului proiectul de azi pe maine, dar acesta nu poate iesi spectaculos fara sa ai timpul necesar sa meditezi asupra lui. Eu sunt adeptul lucrului in colectiv si, pe langa asta, pentru stimularea creativitatii angajatilor sunt dispus sa achizitionez obiecte de arta si tehnica, ceea ce, de fapt, am si facut. In sediul firmei avem expuse diferite lucrari de arta care dau valoare spatiului.

Noi, constructorii, impreuna cu arhitectii, raspundem pentru aspectul oraselor, pentru viitorul nostru, il influentam pana la urma. Lucrarile noastre sunt perene, iar daca ceva este realizat gresit sau stricam ceva, se reface foarte greu. Toata lumea ar trebui sa fie constienta de asta.

In prezent, societatea noastra nu este foarte interesata de frumos, de curat, de ambianta, practic de nimic. Aprecierea pentru frumos trebuie sa creasca in fiecare dintre noi, iar cand a crescut destul, atunci depasim pragul si ajungem la o faza superioara.

 

Adina Lehene: Cum priveste publicul efortul estetic al specialistului?

Zoltán Kiss: Cred ca o constructie frumoasa si reusita va fi apreciata totdeauna de public. Evident ca si la astfel de cladiri apar pareri pro si contra, dar e normal sa fie asa. De exemplu, fiind proiectant la structura Salii Sporturilor din Cluj-Napoca, am spus ca aceasta nu trebuia amplasata, impreuna cu Arena Cluj, in imediata apropiere a Parcului Central. Pe acel loc s-ar fi potrivit mai bine un centru cultural, locatia fiind legata si de rau. Se pare ca lumea nu mai e interesata decat de eficienta financiara. O discutie similara se poate purta pe tema locuintelor amplasate la doi pasi de arterele principale ale oraselor, unde se traieste in zgomot si poluare o viata intreaga. Vad multe nerespectari de legislatie urbanistica in privinta locuintelor. Iar aceasta ii deformeaza pe locatari si arata nivelul de pregatire si de preocupare al lor pentru calitatea vietii si a muncii pe care o presteaza.

Azi, majoritatea isi consuma timpul doar pe retele de socializare. Dupa parerea mea, tehnologia pe partea digitala s-a dezvoltat mult prea repede iar noi nu ne-am putut adapta in acelasi timp, ceea ce ne expune la niste pericole, dar cred ca lucrurile se vor reaseza. Comunicarea dintre oameni este tot mai defectuoasa, iar aceasta se reflecta de multe ori si in constructii: facem cateodata lucruri oribile.

In viata fiecarui specialist va aparea, la un moment dat, o lucrare mare si trebuie sa te pregatesti din timp pentru aceasta, deoarece atunci cand apare nu mai ai timp sa te gandesti prea mult. Trebuie sa fii prevazator pentru ca sa rezulte o lucrare frumoasa si reusita.

 

Scurt rezumat biografic

Absolvent, in anul 1974, al Facultatii de Constructii din cadrul Institutului Politehnic din Cluj-Napoca, doctor inginer in domeniul Betonului Armat, verificator de proiecte si expert tehnic. Actualmente, profesor in cadrul Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca, departamentul Structuri, domnul profesor Zoltán Kiss este conducator de doctorat, dar desfasoara si o intensa activitate in domeniul proiectarii in constructii in cadrul societatii Plan 31 Ro Srl.

 

Lucrari proiectate de dl. prof. dr. ing. Zoltán Kiss:

 

Sala Polivalenta din Cluj-Napoca, aleea Stadionului

Descrierea obiectivului: Initial a fost proiectata si realizata pentru 7.000 de locuri; ulterior a fost extinsa pana la 10.000 de locuri. Este cea mai mare Sala a Sporturilor din tara (fig. 1), destinata sporturilor, precum: baschet, handbal, patinaj, hochei, tenis, box etc. Este o sala moderna, cu toate dotarile necesare.

Acoperisul are deschiderea, la interior, de 64 m, cu doua console. Acesta are o structura metalica in forma de arc pleostit (fig. 2), iar fermele sunt triunghiulare. Restul salii are structura din beton armat prefabricat, cu solutii moderne de fundare. Planseele satisfac conditiile de vibratii si asigura, astfel, confort sporturilor practicate (fig. 3).

Inaltimea maxima la interior este de 18,7 m, iar inaltimea maxima la exterior este de 18,91 m.

Observatii estetice: Se incadreaza bine in zona, exista o armonie arhitecturala cu Stadionul Cluj Arena de alaturi, deoarece, la ambele, arhitectura a fost conceputa de echipa de arhitecti Dico & Tiganas.

Arhitectii au intentionat sa asemene fatada cu o plasa, de aceea fatada este din aluminiu. A fost proiectata cu softul Rhino, soft ce permitea parametrizarea elementelor din aluminiu care au cateva variatiuni.

La interior domina antracitul. Cand este goala sala are aspect de teatru, parand ca intri pe o scena de pe care nu se mai vad limitele si lasand senzatia unui spatiu imens. Acoperisul este negru, fiind o rezolvare eleganta.

Holul de la intrare este luminos. Luminatorul de deasupra holului permite iluminarea naturala, foarte interesanta a holului. Spre deosebire de sala, holurile si coridoarele sunt in culori foarte vii.

 

Stadionul Ion Oblemenco din Craiova

Descrierea obiectivului: Are 31.000 de locuri, corespunde cerintelor FIFA si UEFA, putand gazdui orice meci international; arhitecti Dico & Tiganas (fig. 4).

Structura stadionului este executata din beton armat si prefabricat. Acoperisul, foarte intins, are structura metalica din ferme triunghiulare (fig. 5). Amprenta la sol este de 27.000 mp, iar suprafata desfasurata de 54.000 mp. In zona cea mai inalta a tribunei are regimul P+6. Inaltimea maxima este de 31,4 m la tribuna si 50 m la varful acoperisului.

Observatii estetice: Arhitectura acestei lucrari depaseste tiparul obisnuit de proiectare a unei structuri. In functie de comportarea sub incarcari, structura trebuia modelata cat mai fin cu putinta, abordand, totodata, fluid liniile trasate de modelul arhitectural, pentru a nu interveni in detaliile acestuia. Nici solutiile de executie nu puteau fi cele uzuale.

 

Trade Center Oradea, strada Nufarului

Descrierea obiectivului: Este o constructie de birouri si spatii multifunctionale: cafenea, sala de expozitii, festivitati, evenimente, parcare subterana, conceputa de 3DE Arhitectura. O cladire relativ joasa, cu 5 etaje (S + P + 5 + etajul tehnic). Peste sala de nunti se gaseste o terasa verde, care are un planseu mare precomprimat.

Observatii estetice: Acest centru de afaceri are un element spectaculos: la intrare, parterul este golit si astfel, cele 5 etaje stau in consola de 10 m. Structura este din beton armat, iar executia acelor console a fost o mare provocare. S-au folosit tehnologii moderne: precomprimarea sistemului de sustinere. In zona consolei, cele 5 etaje sunt suspendate de o grinda masiva, in partea superioara a cladirii.

Este o cladire moderna, care corespunde tendintei actuale in arhitectura. Are elementele de finete exigente. Spatiile interioare sunt generoase, majoritatea birourilor sunt open space (fig. 6).

Sursele imaginilor:

Fig. 1-6. Arhiva personala dr. ing. Zoltán Kiss 

Autor:
drd. IC arh. Adina Lehene

 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 152 – octombrie 2018, pag. 46

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2018/10/01/convorbiri-despre-estetica-structurala-cu-mari-ingineri-contemporani-interviu-cu-prof-dr-ing-zoltan-kiss/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.