«

»

Convorbiri despre estetica structurala cu mari ingineri contemporani. Interviu cu dr. ing. Dorottya Makay

Share

Interviurile au la baza ingenioasa idee a domnului prof. dr. ing. Ludovic Kopenetz de a studia, cu ajutorul specialistilor din domeniu, in cadrul analizei derulate la nivel local, viziunea inginerilor contemporani clujeni asupra a ceea ce se intelege si cum se pune in practica frumosul in constructii.

Desi, de obicei, abordarea unei lucrari de catre un inginer se face intr-o maniera mai tehnica, frumosul este o componenta valoroasa a structurilor si, de aceea, acest atu al unei constructii trebuie studiat si evidentiat mai mult decat s-a facut pana acum.

Studiul face parte din cercetarile doctorale pe care le desfasor sub indrumarea domnului Kopenetz, cercetari care vor fi finalizate printr-o lucrare pe tema Esteticii structurilor.

Convorbirile contin trei sectiuni: derularea intrebarilor si a raspunsurilor de teoretizare asupra esteticii structurilor, o scurta prezentare a profesionistului intervievat si prezentarea selec­tiilor de lucrari scrise pe profil si a unor lucrari realizate de-a lungul carierei, insotite de observatii estetice.

 

Adina Lehene: Ce sens dati conceptului de structura curata?

Dorottya Makay: Acest concept se bazeaza pe cele invatate inca in cadrul facultatii. O structura curata este solutia cea mai eleganta pentru tema formulata, care se caracterizeaza printr-un numar redus de pasi in a transmite incarcarea din punctul aplicarii la terenul de fundare. Prin respectarea acestei cerinte se elimina situatii interzise, de altfel, de regulile de proiectare contemporane (de exemplu, un stalp de la nive­lurile superioare sa nu incarce campul unei grinzi la nivelul inferior din considerente antiseismice).

O alta caracteristica a structurii curate este aceea de a fi compusa din elemente similar (daca nu identic) solicitate (fata de capacitatea lor portanta). Totodata, siguranta majorandu-se de la elementele mai putin incarcate la cele a caror cedare ar determina distrugerea intregii structuri.

Alegerea schemei statice celei mai potrivite pentru schema de incarcare, impreuna cu folosirea capacitatii celei mai reprezentative a materialului din care este realizat elementul/structura, similar, intra in definitia structurii curate. De exemplu, un element din zidarie trebuie supus solicitarilor de compresiune, in principal, sau, in cazul lemnului, este recomandat a nu se utiliza forfecarea sau compresiunea perpendiculara pe fibrele care au rezistentele cele mai slabe ale lemnului. Iar o ultima caracteristica a structurii curate se refera la posibilitatea de modulare a structurii, evitand realizarea structurii cu elemente/subansambluri (cadre, arce) unicat, in defavoarea crearii unei posibilitati de repetare a unor solutii.

 

Adina Lehene: Cum vedeti legatura dintre structura si frumos?

Dorottya Makay: Structura in sine poate sa devina element care determina un spatiu sau ornamentarea.

In epocile istorice arhitecturale, elementele structurale au devenit elemente decorative  – de la stalpii antici grecesti, cu timpanele decorate, cu boltile, arcele antice si romane, la fabuloasele bolti gotice (cu nervurile portante decorate din ce in ce mai complicat ca sectiuni si forme) si sistemele spectaculoase de contraforti (cu sau fara arce butante) care, impreuna cu ferestrele, creeaza fatadele gotice.

Incepand cu epoca baroca, rolul determinant al structurii in crearea spatiului si a esteticii cladirilor se reduce, boltile devin, adesea, pur si simplu suprafete pictate, forma lor contribuind la efectul spatial al picturilor murale. Cladirile agricole sau industriale de la inceputul erei moderne, recent devenite de multe ori cladiri monumente istorice protejate prin lege, indirect apreciaza si sinceritatea acestor constructii, care nu mascheaza structurile portante. Exemplul cunoscut pe plan mondial este cel al turnului Eiffel, care este o structura metalica spatiala.

Din secolul al XX-lea se poate aminti activitatea lui Pier Luigi Nervi, care a fost atat inginer, cat si arhitect, iar structura la el, similar arhitecturii gotice, devine element determinant al esteticii cladirii.

Exemplele anterioare se refera la varianta in care cel care a conceput cladirea (arhitectul, maistru in evul mediu) s-a folosit de structura in crearea esteticii operei.

Exista, insa, si cazuri in care, initial, estetica nu era scopul creatiei, dar urmasii au identificat structurile demne de protejat nu doar prin mesajul lor istoric, ci si prin estetica intrinseca (pe langa exemplele de cladiri industriale din secolul al XIX-lea, aici putem aminti si apeductele antice etc).

Adaugam o a treia categorie a structurilor frumoa­se, cele care niciodata nu au fost construite pentru a fi admirate pentru estetica lor, dar au devenit apreciate de specialisti si li s-a identificat ulterior valenta lor estetica, nu numai mesajul istoric transmis. Exemplul cel mai elocvent este cel al sarpantelor istorice, atat cele cu caracter gotic, cat si cele cu caracter baroc, dar si acela al podurilor istorice din lemn acoperite, in primul rand din SUA, unde exista cel mai ridicat numar de astfel de structuri care s-au pastrat pana in zilele noastre.

In cazul structurilor istorice, acestea au trecut deja testul timpului devenind apreciate de urmasii celor care le-au creat. La cladirile contemporane rar se observa o colaborare intre arhitect si echipa de structuristi, pentru a concepe o estetica arhitectonica pornind de la valorizarea estetica a structurii in sine. Aceasta o observam la inchiderea unor spatii cu deschideri mari (piscine, sali de sport, biserici etc.), dar numarul lor este redus. In cazul cladirilor uzuale de locuit in comun sau individual, de multe ori arhitectii imagineaza elemente aplicate, aparent structurale, dar practic pur decorative, iar structura in sine devine ascunsa de aceasta falsa scena-structura, precum am vazut asa-zisul planseu din grinzi de lemn podite, care practic sunt doar scanduri aplicate pe grinzi metalice sau pe un planseu din beton armat.

In interpretarea mea, structura frumoasa este structura onesta. Arta consta in a realiza o structura onesta cu valente estetice, care nu necesita mascare.

 

Adina Lehene: In practica exista comunicare intre frumos si structura?

Dorottya Makay: Consider ca exista doua niveluri de comunicare. Prima este cea definita (vizibila pentru beneficiarii investitiilor) de arhitectul lucrarii, in care alegerea conceptului structural se realizeaza impreuna cu structuristii si se defineste si o cerinta estetica in identificarea conceptului structural (material, schema statica) – de exemplu acoperirea unui spatiu cu deschideri mari, cu arce din lemn incleiat sau beton armat, cu suprafata betonului imprimat in cofraj special etc.

Din punctul de vedere al structuristului, ramane o comunicare si pe un alt palier – in varianta in care arhitectul pur si simplu nu doreste sa vada elementele structurale (de exemplu planseul din beton armat pe grinzi principale si secundare, care se inchid cu tavan din gips-carton, peste care se includ si instalatiile). In aceasta ultima varianta ramane posibilitatea inginerului structurist de a concepe structura in asa fel incat aceasta sa satisfaca, in cel mai ridicat grad posibil, caracteristicile formulate la prima intrebare – ale structurii curate, altfel zis frumoasa.

 

Adina Lehene: Care este demersul conceptual spre structura/structurile (realizata/realizate)?

Dorottya Makay: Conceptul proiectarii structurii poate apartine arhitectului, care are deja specificate cateva scheme structurale si materiale in tema de proiectare.

In unele cazuri conceptul arhitectural trebuie respectat cu strictete, alteori arhitectul colaboreaza cu structuristul in mod interactiv si flexibil.

Aceste doua metode de concepere structurala (arhitecturalo-structurala) in experienta mea se intalnesc mai rar; varianta uzuala este aceea in care se obtine un partiu, un concept functionalo-estetic pentru care trebuie creata solutia structurala, care deja parcurge pasii de identificare a schemelor structurale, a materialelor, a schemelor de incarcare, predimensionarea, dimensionarea si proiectarea elementelor si subansamblurilor structurale. Procesul este interactiv – pozitia, dimensiunile elementelor portante, care trec printr-un proces de optimizare din punct de vedere structural, trebuie sa fie preluate de proiectantul de arhitectura. Iar in cazul in care anumite pozitii, dimensiuni, solutii, nu pot fi acceptate din punct de vedere arhitectural, se cauta  un compromis.

Unele subansambluri structurale, ca fundatiile sau zidurile de sprijin, sunt proiectate exclusiv de structuristi; ulterior arhitectii pot interveni pentru placari sau finisaje.

Am observat, desigur, ca la unele subansambluri structurale exista foarte putine cerinte formulate de arhitecti. De exemplu, pentru poduri necirculabile la acoperisuri sau sarpante, de multe ori este dat doar tipul, straturile invelitorii, la sarpante unghiul sau planul invelitorii, iar in rest conceptul este integral lasat la latitudinea inginerilor.

 

Adina Lehene: Care sunt conditiile realizarii unei structuri de succes si ale unei structuri frumoase? Exista vreo diferenta, in practica, intre structura de succes si cea frumoasa?

Dorottya Makay: In primul rand, structura trebuie sa satisfaca cerinta de rezistenta si stabilitate, respectiv durabilitate. Astfel, din punctul de vedere al inginerului proiectant, satisfacerea acestor cerinte este baza pentru a se vorbi despre o structura de succes.

Din punctul de vedere al antreprenorului si al executantului, structura de succes este una clara, pentru care executia este programabila, nu necesita resurse suplimentare semnificative, se poate executa cu tehnologii accesibile si fara foarte multa manopera. Beneficiarul considera ca structura de succes este cea sigura, care se executa rapid si are costuri optime, cu un raport cost-beneficiu bun, daca nu chiar reduse. In aceste conditii, cerintele de estetica pot sa fie prezente indirect sau subtil. Structura sigura, eficient realizabila, poate sa fie deja o structura eleganta, deci frumoasa, dar cele doua seturi de cerinte nu se suprapun neaparat.

Conditiile realizarii unei structuri frumoase presupun includerea cerintelor structurisilor in procesul de proiectare arhitecturala: posibilitatea de modulare, consecventa pe verticala etc., adica asigurarea interactivitatii in procesul de proiectare. In afara de a gasi o solutie structurala rapida si sigura, cand structura este si eleganta, frumoasa, proiectantul de structuri adauga valoare la solutia arhitectului.

 

Adina Lehene: Dintre aceste conditii considerati ca una anume este esentiala? Daca da, care anume?

Dorottya Makay: Consider ca exista doua conditii absolut necesare, fara de care realizarea unei structuri frumoase poate sa fie doar intamplatoare: pe de o parte, cerinta inginerului de a realiza o structura eleganta (nu numai sigura / rezistenta, adica de succes). Orice tema se poate realiza fara a se formula cerinta de a se gasi o solutie mai eleganta, usoara – de la schema statica si pana la ultimul detaliu. Cealalta conditie este cea a receptivitatii arhitectului, daca este deschis unei interactiuni pana la gasirea solutiei optime. Arhitectul trebuie sa fie receptiv la posibilitatea de a vedea structura ca parte integranta a creatiei arhitecturale.

 

Adina Lehene: Cum se pun in aplicare aceste conditii?

Dorottya Makay: Practic, ambele conditii mentionate mai sus depind de statura profesionala a actorilor in procesul de creatie: proiectarea arhitecturalo-structurala. Proiectarea  este o vocatie, iar actorii ei niste profesionisti.

Teoretic, economia de piata ar trebui sa creeze un mediu care sa conduca la o selectie profesionala si la aplicarea naturala a acestor conditii, dar realitatea difera. Pe de o parte, exista o piata de beneficiari needucati, care nu pot sa faca diferenta intre proiecte, chiar daca unele au o structura frumoasa. Se decid pe baza pur financiara. Se aleg proiectantii mai ieftini si, foarte probabil, niciodata nu-si vor da seama de deficientele cladirii: inestetica, probleme functionale, structuri supradimensionate, deci investitie mai scumpa – daca macar cerintele de baza, rezistenta, stabilitatea si siguranta in exploatare, sunt satisfacute.

Am auzit ca exista incercari de a se preda arhitectura, estetica, mediu construit, urbanism, la nivel scolar primar, in mod similar predarii ideilor, notiunilor de baza de igiena corporala, sanatate sau de mediu natural. Este o initiativa buna si ar trebui aplicata la nivel national, fiindca fara un public pregatit pentru a avea o cerinta estetica de la sine, greu se va forma cerinta la nivelul societatii. Pana cand, prin excursiile in strainatate nu se va intelege de ce o casa „mediterana” sau una de tip austriaca din Alpi nu este frumoasa in Maramures sau in Oltenia, se distruge, in mare masura, mediul construit traditional, ceea ce nu se poate, ulterior, recrea sau recupera.

In paralel cu educarea generatiilor viitoare ar fi de dorit realizarea unor strategii de dezvoltare locala bazate pe valori, avand in vedere necesitatea de a corecta presiunea produsa de catre dezvoltatorii imobiliari, care actualmente – in special in orasele cele mai dezvoltate – determina o dezvoltare cancerigena a tesutului urban, iar aceasta dezvoltare fara cap ajuta echipele ieftine si nu pe cele profesioniste.

 

Adina Lehene: Exista o evolutie in acest domeniu? Fie la nivel teoretic, daca se intrevede o evolutie – care ar fi acel demers evolutiv in carierea unui specialist? Fie la nivel practic, azi in societatea clujeana fata de perioadele anterioare.

Dorottya Makay: La scara istorica este extrem de dificil sa spun daca exista vreo evolutie sau nu. Cladirile din perioadele istorice anterioare care au supravietuit reprezinta, din toate punctele de vedere, creatii de calitate buna, foarte buna si excelenta. In afara de cladirile excelente, cele care nu au avut structuri de succes au fost distruse in timp, prin imbatranirea si prabusirea lor din cauza calamitatilor naturale sau prin razboaie. Astfel, azi nu se mai poate determina raportul dintre structurile de succes/frumoase si structurile fara succes/urate.

Dupa secolul al XIX-lea situatia creatiei de succes, de frumos pe termen lung, chiar s-a inrautatit. Pana la industrializarea construirii, succesul pentru construc­tiile de excelenta era definit prin durabilitatea eterna (piramidele egiptene, catedrale baroce, precum Sf. Petru din Roma etc.), dar ulterior acesta a ajuns sa fie definit doar de recuperarea cat mai rapida (sub 5-7 ani!) a investitiei de baza (Mallul Polus, centre logistice precum Kaufland etc.). Chiar in comparatie cu actualmente mult criticata  epoca socialista, mediul social nu contribuie la crearea / protejarea strategica a valorilor. Trist este exemplul centrului istoric al Clujului, unde de 10-15 ani se demoleaza orice cladire (industriala in primul rand) neprotejata prin lege, ceea ce conduce la supraincarcarea tesutului urban. Un asemenea caz este cel al fostei fabrici Napochim: este logica mutarea din centru a productiei industriale (mai ales daca nu mai functioneaza de ani). Dar, in cazul cladirilor P+1 interbelice probabil, cu sarpante cu structura eclectica, in stare buna de conservare, demolarea nu se justifica deoarece acelea puteau servi „microraionul”, ca restaurant sau orice alte functiuni necesare intr-un cartier aglomerat.

 

Adina Lehene: Puteti sa-mi spuneti cateva lucrari, respectiv cativa specialisti, in a caror activitate frumosul detine un loc aparte si pot fi astfel considerate/considerati repere?

Dorottya Makay: Realmente, notiunea de structura frumoasa este o notiune indirect aplicata in cariera de inginer. Analiza lucrarilor colegilor nu prea se intampla pe acest criteriu. In domeniul reabilitarii structurilor (cladirilor) istorice exista simpozionul international de Structuri Istorice Portante din Cluj-Napoca (Organizat de Transsylvania Nostra et, echipa condusa de prof. dr. ing. Bálint Szabó) sau la nivel international SAHC.

As sublinia diferenta dintre interventia frumoasa pe o structura istorica – prin punerea in siguranta dar si in valoare a structurii istorica portante (deci interventiile sa fie elegante, minimale, reversibile daca se poate) si structura noua frumoasa, despre care s-a discutat la primele intrebari.

In domeniul reabilitarii structurilor portante istorice, pentru mine va ramane mereu ca reper echipa prof. dr. ing. Bálint Szabó, fiind fosta studenta, angajata, doctoranda a dumnealui. Aproape la fel de veche este colaborarea cu prof. dr. ing. Petru Rus – in cazul caruia as sublinia exigenta extraordinara, pana la nivelul detaliilor (de imbinare). In privinta preocuparii pentru frumusetea solutiei structurale discursul este limitat, dar amintesc aici colegii de la firma SC VBS Structure SRL, alcatuita tot din fosti membri ai echipei domnului profesor Szabó, Utilitas SRL, desigur pe langa firmele noastre, IrodM si ConsolideM SRL.

Dintre obiective, un reper clar pentru lucrarile de reabilitare structurala de dupa 1990 il constituie reabilitarea bisericii evanghelice din Bistrita. La aceasta adaug si reabilitarea bisericii romano-catolice Manastur-Calvaria, coordonata de prof. Szabó si elaborata in cadrul Utilitas, unde am fost unul dintre proiectantii de structura. Aceasta reabilitare, desigur in integritatea ei, nu doar structura, a fost apreciata prin acordarea premiului Europa Nostra in 1998.

 

Adina Lehene: Ce va ajuta pe Dvs. in a concepe un proiect de structura frumoasa?

Dorottya Makay: Cerinta noastra, in acest sens, este sa se intalneasca cu cerinta proiectantului general si de arhitectura. Sa existe o intelegere, incredere in beneficiar, care prin timpul, implicit si sumele necesare acordate, isi exprima aceasta atitudine pozitiva. Sa existe verificatori, respectiv membri in diversele comisii de avizare, care accepta eventualele solutii mai putin standardizate.

 

Adina Lehene: Cum priveste publicul efortul estetic al specialistului?

Dorottya Makay: Publicul larg, din pacate, nu are pregatirea la nivel de cultura generala sa inteleaga nici macar istoria arhitecturii, valorile arhitecturii contemporane si nici pe departe sa inteleaga frumusetea structurii. Totodata, indirect, apreciaza structurile frumoase, simtindu-se in siguranta in cladirile avand structuri de succes si/sau frumoase.

 

Scurt rezumat biografic

Doamna Makay Dorottya a absolvit, in anul 1994, Facultatea de Constructii din cadrul Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca. Este doctor inginer si a urmat mai multe cursuri de specializare si atestare profesionala in tara si in strainatate. Actualmente este inginer proiectant in cadrul societatilor IrodM SRL (din 2003) si ConsolideM SRL (din 2014), pe care le si administreaza.

 

Lucrari realizate de dna dr. ing. Dorottya Makay, extras elaborat in colaborare cu dna dr. istorie de arta Carmen Florescu 

Reabilitarea bisericii reformate, strada M. Kogalniceanu nr. 16, Cluj-Napoca

Descrierea obiectivului: Biserica reformata de pe strada Kogalniceanu din Cluj-Napoca (fig. 1) a fost construita intre anii 1486 (1490) – 1503, fiind initial parte integranta a ansamblului biserica-manastire franciscana, fondat de regele Mathias. Planimetria sa este sala cu o singura nava. Edificiul actual este realizat din trei subansambluri structurale principale si doua subansambluri structurale secundare, care includ: nava de forma dreptunghiulara rigidizata cu contraforti, incluzand si tribuna vestica, corul cu inchidere pe cele trei laturi ale octogonului, turnul sudic cu 5 nivele, iar cele secundare sunt: porticul sudic al fostei manastiri si casa scarii elicoidale. Planseul peste nava este constituit dintr-o bolta gotica stelata, cu nervuri din piatra pe intrados, realizata intre 1641 si 1643. Corul dispune de o bolta in plasa cu nervuri din piatra datand din secolul al XV-lea. Aceasta are patru travee, iar calotele sunt zidite din caramida. Planseele turnului sudic sunt boltite, primele doua dintre ele fiind din caramida, iar al treilea, sub forma unor plansee din beton armat cu grinzi. Pentru realizarea nivelului mansardei s-a construit un planseu intermediar in anii 1950. Sarpanta peste nava si cor are caracter baroc si o usoara trecere inspre eclectic, fiind ridicata la inceputul secolului al XIX-lea (1800-1801), dupa ce sarpanta anterioara, probabil cu caracter gotic, a ars in 1798.

Dintre interventiile ulterioare istorice, din punct de vedere structural, trebuie mentionate reconstruirea a doi contraforti pe latura de sud a navei intre 1862 si 1864, consolidarea timpanului cu tiranti orizontali in 1910 si ultima interventie de reabilitare arhitecturala si structurala de mare anvergura executata in anii 1950.

Elementele verticale portante, asezate pe fundatii continue rigide fara probleme, sunt constituite din diafragme de zidarie din calcar, care au partial integrate randuri de caramida / tuf vulcanic, fiind dispuse pe doua directii ortogonale si rigidizate de contraforti. Dintre degradari se amintesc fisurile deasupra ferestrelor si de o parte si de alta a arcului de triumf, respectiv deplasarea de 47 cm fata de verticala a timpanului. Starea reala, de fisurare avansata a acestuia, precum si a contrafortilor originali, s-a descoperit pe parcursul executiei reabilitarii. Boltile navei s-au aflat in stare de fisurare activa, iar boltile peste cor s-au dovedit si ele degradate dupa indepartarea tencuielilor. Sarpanta, realizata dupa o conceptie structurala initiala corecta, a suferit degradari biologice din cauza infiltrarilor de apa prin invelitoarea imbatranita.

Interventii proiectate si executate in perioada 2014-2015

Discontinuitatile structurale prezente in cazul zidurilor portante au fost eliminate in urma corectarii modu­lui de lucru al sarpantei, al boltii, al timpanului si al contrafortilor, iar cele existente au fost tratate prin retesere sau armare cu bare elicoidale, impanare sau injectare cu lapte / pasta / mortar de var hidraulic. S-a consolidat arcul de triumf care prezenta fisuri verticale si timpanul de vest in paralel cu lucrarile la sarpanta.

Sistemul nou propus de consolidare a fost conceput pentru a prelua incarcarile de intindere si compresiune rezultate din seism si actiunea vantului aferenta timpanului. Planseele care prezentau fisuri au fost tratate corespunzator la nivelul intradosului si al extradosului boltilor, a fost aplicat un strat de tencuiala de var la extrados, armat cu plasa din fibra de sticla. Pe par­cursul executiei a devenit necesara consolidarea suplimentara a boltii peste cor, atat cu fasii de geosteel, cat si cu bare elicoidale de inox pe intrados. La nivelul sarpantei navei, a fost necesara schimbarea invelitorii si implicit, eliminarea patrunderii apelor din precipitatii, inlocuirea elementelor biologic degradate, consolidarea nodurilor si a elementelor subdimensionate, inlocuirea elementelor degradate, realizarea podinilor de cir­cula­tie si de intretinere la 3 niveluri, asigurandu-se, totodata, monitorizarea subansamblului. Casa scarii elicoidale a fost curatata de moloz si guano iar treptele au fost completate.

S-a propus si derularea unui set de constructii noi, cum ar fi: scarile interioare cu structura metalica usoara si trepte din lemn de esenta tare, intre nivelele turnului si un windfang din sticla la intrarea in biserica.

Observatii estetice: Majoritatea interventiilor de reabilitare structurala sunt practic invizibile, sistemul de tirant spatial in consolidarea zidului de timpan este amplasat in spatiul podului, estetica este asigurata prin onestitatea si simplitatea structurala. Cerintele estetice, cele de transparenta si alegerea punctelor de rezemare si respectiv suspendare astfel incat sa nu se puna in pericol elementele istorice valoroase au fost formulate de catre arhitectii lucrarii, arh. Maksay K. si arh. Lázár Z.

 

Modificarea proiectului de construire – casa familiala, strada Stancii nr. 12A, Brasov, jud. Brasov

Descrierea obiectivului: Constructia actuala este executata din zidarie portanta confinata tip celulara, fiind compusa din subansamblurile structurale: fundatii – fundatii existente de beton simplu, fundatii nou introduse – blocuri continue din beton simplu, cuzineti de beton armat; pereti portanti din zidarie de caramida, stalpi, centuri, plansee din beton armat. Amplasamentul este constituit pe un versant, pe un teren in panta, terasat. Planseele sunt executate unitar, deasupra parterului. Scarile exterioare sunt din beton armat, iar cea pentru accesul la nivelul urmator este tot din beton, dar include 3 rampe si 2 podeste intermediare. Zidul de sprijin este ridicat in partea estica a cladirii (fig. 4).

Interventii proiectate si executate in perioada 2012-2017

S-a proiectat construirea unor fundatii continue noi, rigide, din beton cu cuzinet armat in dreptul anumitor axe ale constructiei. S-a prevazut executia unor pereti noi, diafragme din beton armat (verticale si in primul rand inclinate), in cadrul unor axe, sprijinin­du-se pe cuzinet si blocul continuu nou, iar la partea superioara s-a realizat un gol in placa pentru a se putea continua diafragma de la parter la etaj, fara a se implementa reazeme suplimentare. Totodata, in structura placii s-au executat goluri pe linia diafragmelor parterului, astfel incat sa nu se taie armaturile placii, iar ulterior armarii diafragmelor s-a turnat beton in golul creat. Scara parter-etaj este din beton armat, dar cea de la mansarda a fost executata in consola, cu ajutorul unei structuri metalice incastrate intr-o centura. La nivelul etajului s-a executat o structura spatiala din beton armat (planuri inclinate), iar conform propunerii arhitecturale, structura acoperisului face parte comuna cu peretii etajului/ mansardei (din beton armat de 15 cm grosime), avand 2 ape si o inclinatie de 50º.

Observatii estetice: Conceptul structural (identificarea materialului si a schemei de lucru) a fost ales pentru a servi cat mai bine posibil cerintele formulate de arhitectul lucrarii, arh. Kim A. Planurile si liniile simple s-au asigurat, cel mai usor vizibil, prin structura din beton armat sus prezentata.

 

Reabilitarea structurala si arhitecturala a Bisericii Reformate si a zidului de incinta aferent, comuna Sic, judetul Cluj

Descrierea obiectivului: Biserica reformata arpadiana din Sic expune o planimetrie de tip bazilica, incluzand nava centrala cu absida si doua nave laterale, un cor cu inchidere pe trei laturi ale unui octogon, un turn sud-vestic pozitionat asimetric fata de axa longitudinala (construit in anul 1947 dupa proiectul arhitectului Károly Kós), o sacristie anexata de corul lateral nordic si porticuri la nord si sud, alipite ulterior, precum si extinderea (jumatate de transept nordic) similar dupa proiectul din 1947 (fig. 7).

La exterior s-au pastrat numeroase elemente de articulatie medievale. Pe latura nord-estica a corului principal se poate observa un ancadrament de fereastra circulara traforata printr-un trilob cu sase goluri circulare, iar pe latura de sud-est exista portiuni din solbancul unui ancadrament de fereastra, probabil ogivala. Nava principala este separata de cele colaterale prin patru perechi de stalpi din zidarie, neavand capiteluri si sustinand arcade semicirculare. Navele au avut tavane casetate, vopsite in culoarea albastra.

Fundatiile au fost realizate din zidarie de piatra, pe alocuri existand subzidiri ulterioare.

Subansamblul zidurilor portante este construit din diafragme de zidarie din piatra sau caramida cu goluri de diverse dimensiuni. Zidurile din cor sunt sprijinite cu contraforti amplasati la colturile octogonului. Zidurile au fost extrem de fisurate, crapate, dar si deplasate fata de verticala inaintea interventiilor recente. Majoritatea zidurilor medievale sunt purtatoare de multiple straturi de picturi murale.

Planseele bisericii sunt reprezentate de bolti, dar si de tavane casetate, iar cele aferente absidei poligonale constituie un exemplu remarcabil de bolti incrucisate, cu nervuri din piatra fasonata, cu toate ca exista deasupra un strat de camasuire din beton armat, aplicat pe extrados. Navele laterale au bolti incrucisate din caramida, iar sacristia o bolta in plin cintru, fara elemente capabile pentru preluarea impingerilor laterale. Restul planseelor sunt din lemn, cele aferente turnului sunt din grinzi de lemn distantate si podite, iar cele aferente tribunelor au, de asemenea, o structura din lemn. Toate structurile din lemn sunt subdimensionate si inadecvate. Sarpantele navei principale si a corului sunt executate in doua ape, avand caracter ad hoc (structuri neingineresti), sarpantele navelor laterale sunt intr-o singura apa, iar cele ale sacristiei si ale porticurilor in trei ape. Similar structurilor din lemn, din interiorul bisericii, nici sarpantele nu prezentau sigu­ranta in exploatare. Coiful turnului este construit in patru ape, avand patru coifuri complementare pe colturi. Zidul de incinta este ridicat din zidarie de piatra.

Interventii structurale proiectate si executate in perioada 2013-2015

La nivelul fundatiilor s-a proiectat consolidarea coltului nord-vestic prin subturnare nearmata, dar extinsa pe toate lungimea laturilor nord si vest, din cauza ca, pe aceste laturi, adancimea fundatiei a fost de doar 30 cm. Pe zona corului s-a proiectat un sistem de micropiloti, care a fost mutat pe linia zidului de incinta si inlocuit de un sistem de subturnare armata pe zona corului, asigurand si treptele de trecere corect realizate spre zonele cu adancimile uzuale de fundare. Pentru a opri efectul fenomenului scurgerii lente a versantului, latura exterioara a absidei poligonale s-a consolidat prin micropiloti care strapung straturile de tuf vulcanic, fiind incastrate in stratul de baza care este din marna. Intregul subansamblu al porticului nordic a fost refacut.

La zidurile portante s-a refacut continuitatea structurala, prin armare cu bare elicoidale, intretesere, impanare, injectare, consolidarea cu ajutorul unei centuri de lemn. Complexitatea si dificultatea extraordinara a fost data prin existenta suprafetelor extinse de picturi murale. Asigurarea respirabilitatii zidurilor s-a facut prin executia unui dren pe contur, introducerea unui strat de rupere a capilaritatii, aplicarea unor tencuieli respirante, pe baza de materiale compatibile cu structura istorica. Boltile s-au consolidat prin tesere / impanare, armare cu bare elicoidale. Toate structurile din lemn (tribunele de vest si de nord, planseele si scarile turnului, dar si de acces la tribuna de nord) s-au reconstruit integral cu structuri din lemn sau lemn-metal. S-au reconstruit planseele din lemn cu un sistem de planseu casetat in zona navelor. Sarpantele navelor, corurilor, sacristiei si porticurilor s-au demolat, fiind subdimensionate si s-au construit unele noi. Structura sarpantei si a tavanului casetat nou includ, intercalat, elementele sarpantei si ale tavanului original identificat cu ocazia executiei. In cazul zidului de incinta, s-au tratat fisurile existente.

Observatii estetice: Interventiile structurale sunt majoritar invizibile, fiind mascate de suprafete tencuite si de picturi murale. Structurile nou construite, tribunele si tavanele sarpantelor, sunt estetice prin ritmul dar si prin simplitatea lor. Cerintele estetice au fost formulate atat de arhitectul lucrarii, arh. Imecs D., cat si prin specificatiile restauratorilor.

Sursele imaginilor

Fig. 1-3, 4a, 5-9. Arhiva SC IrodM SRL
Fig. 4b. ©Arh. Kim Attila

Autor:
drd. IC arh. Adina Lehene

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 154 – decembrie 2018, pag. 50

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2018/12/01/convorbiri-despre-estetica-structurala-cu-mari-ingineri-contemporani-interviu-cu-dr-ing-dorottya-makay/

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa de email nu va fi publicata.