«

»

Nivelul apelor subterane din Bucuresti in 2000 – 2011, comparativ cu perioada 1965 – 1980

Share

La Conferinta Nationala de Geotehnica si Fundatii de la Iasi, din septembrie 2012, s-a analizat regimul apelor subterane din Bucuresti pentru perioada 2000-2011, respectiv dupa proliferarea incintelor adanci, inclusiv a liniilor de metrou. Una dintre concluzii a fost, atunci, ca ar fi util sa se analizeze si sa se compare situatia apelor subterane cu o perioada anterioara.

Autorul, cu ajutorul celor 2 coautori, a reusit sa adune date din perioada 1965-1980 [2] si sa traseze aceleasi curbe (fig. 1). Asadar, in prezentul articol, ne-am propus sa analizam evolutia nivelului apelor subterane (NH) din zona Bucuresti, in decursul celor doua perioade mentionate, despartite de peste 30 de ani.

Practic, cine doreste sa inteleaga bine aceasta evolutie, ar trebui sa citeasca si lucrarea [1] si astfel ar fi posibil sa contribuie cu o alta interpretare, in plus, fata de cea din prezenta lucrare, mai ales daca este mai in cunostinta de cauza decat autorii cu lucrarile de regularizare ale celor doua rauri, Colentina si Dambovita.

 Daca analizam cu atentie curbele din perioada 2000 – 2011, comparativ cu cele din 1965 – 1980, se observa:

  • In coltul din NV, in 1965 – 1980 apareau curbe cu va­lori 84 – 86 m RMN, pe cand in 2000 – 2011apar curbe cu 88-92 m RMN; deci, in pre­zent, NH a crescut cu 4-6 m in aceasta zona, lucru sem­nalat, de altfel, de catre geotehnicieni, cu diverse ocazii. Trebuie retinut ca intre 1965 – 1980 nu erau nici liniile de metrou si nici multitudinea de cladiri cu 2-5 subsoluri, care au necesitat incinte adanci de piloti sau pereti mulati de 10-22 m adancime;
  • In zona de interfluviu, curbele apar mai ascutite si mai franjurate in 2000 – 2011, ceea ce arata caapele curg mai fortat; in NE, tot in aceasta perioada, curbele apar mai dese, deci apele curg cu viteza mai mare, dupa ce au scapat de obstacole;
  • Atat in zona de N cat si in cea de S, curbele de aceeasi va­loare apar mai avansate in 2000 – 2011 fata de 1965 – 1980.

Totusi, este greu de ur­marit evolutia NH prin compararea curbelor. 

Profile ale nivelului hidrostatic (NH) efectuate de la NV la SE si de la N la S

Pe harta din figura 1, s-au marcat profilele NH care vor fi analizate in continuare (NV-SE, NS1…NS5).

In figura 2 s-au reprezentat profilele NH pentru cele doua perioade, pe directia NV-SE; se observa, pe zone, cresteri ale NH de 1-5 m, dar si scaderi de 0,5 – 1 m.

In figura 3 s-au reprezentat profilele NH pe directia NSI; se observa cresteri mari, de cca. 4,0 m, ale NH in zona de V a Bucurestiului.

In figura 4 se prezinta acelasi tip de profile pe directia NS2, din care se observa aceleasi cresteri NH in V, dar si mai mari in N; in zona S apar cresteri, dar si descresteri ale NH.

In figura 5 s-au reprezentat profilele pe directia NS3, observandu-se cresteri de 2 – 3 m la traversarea arterelor Sos. Colentina si Calea Calarasi.

In figura 6 s-au reprezentat cele doua profile pe directia NS4; se observa cresteri importante de 3-4 m la N si la S de raul Colentina.

In figura 7 s-au reprezentat profilele pe directia NS5 (prin estul Bucurestiului) si se observa cresteri ale NH de 2 – 2,5 m in jumatatea nordica a profilului. 

Distributia in plan a zonelor cu NH crescator (zone cu presiune) si a celor cu NH descrescator

(zone depresionare)

Concluziile de mai sus, desi importante, nu pot da totusi o imagine de ansamblu asupra tendintei apelor subterane in timp, pe intreg teritoriul orasului Bucuresti – extins, mai ales ca, dupa cum s-a vazut, apar si zone cu tendinta de descrestere a NH (zone depresionare), contrar asteptarilor.

Folosind caroiajul hartii, pe baza curbelor hidroizohipse din cele doua perioade, 1965 – 1980 si 2000 – 2011, s-au putut calcula cresterile si descresterile NH in fiecare nod; apoi s-au putut trasa curbele de egala crestere si egala descrestere a NH. Aceste curbe sunt reprezentate pe harta din figura 8.

Se observa clar ca, in zonele N, NV si V ale orasului Bucuresti, in ultimii 30-35 de ani, nivelul NH al apelor subterane a crescut cu 2-6 m. De altfel, in ultimii 10-15 ani, geotehnicienii au semnalat frecvent acest feno­men, cu ocazia executarii forajelor pentru studii geo­tehnice. Din ce in ce mai multe studii geotehnice indica NH sub presiune, precum si cresteri importante; din ce in ce mai multe pivnite si subsoluri ale cladirilor recente sunt inundate; cladirile noi, la care subsolurile nu au fost hidroizolate, au sau vor avea probleme.

Tot din figura 8 se mai observa ca, in general, in zona de interfluviu, contrar asteptarilor, nu sunt pericole de crestere a nivelului apelor subterane, cu excep­tia zo­nelor (cunoscute, de altfel) dintre Piata Kogalniceanu – Parcul Cismigiu – pana in Piata Unirii.

Se mai observa si alte fenomene, ca de exemplu aparitia unor zone depresionare (cu scaderi sau ten­dinte de scadere a NH), dar si altele care vor fi enuntate la concluzii. 

CONCLUZII

Pe masura ce trec anii, terenul de sub zona orasului Bucuresti devine, pentru apele subterane care se scurg de la NV la SE, din ce in ce mai mult un obstacol greu de strabatut. Apele subterane de la N – NV – V de orasul Bucuresti tind sa-l ocoleasca, o mare parte a lor, dupa depasirea obstacolului, avand tendinta sa se dreneze catre emisarii naturali – raul Colentina (cu salba de lacuri) si raul Dambovita, ambele regularizate.

Aceste ape „aglomerate” si cu viteza sporita antreneaza apele din NE (v. zona orasului Voluntari) si din S, respectiv SE (v. zonele de la SV de Berceni si din sudul Dambovitei – zona la E de Vitan-Barzesti), aparand zone de depre­siune (descrestere a NH). Dupa ce aceste ape depasesc „obstacolul”, in tendinta de a reveni in raul Colentina, respectiv in Dambovita, creeaza presiune (v. zona Dobroesti – Pantelimon si zona Popesti-Leordeni).

De altfel, lacul Pantelimon II (cel de langa Complexul Lebada), se afla tot timpul cu oglinda apei la buza cheului si probabil nu in mod voit.

Prin zona de interfluviu, aportul de apa (curata) este din ce in ce mai redus. In schimb, aportul de apa „murdara” din canalizarile vechi, fisurate si chiar crapate, este din ce in ce mai mare. Nu intamplator Buletinele de analiza a apei subterane indica tot mai des si mai mult ape agresive. Fara a exagera, daca nu se face nimic pentru refacerea retelelor de canalizare, mai ales ca puzderia de constructii noi dever­seaza apele murdare, in linii mari, in aceleasi retele vechi de cana­lizare, este posibil ca in viitor apa subterana din Bucuresti sa devina un focar de infectie.

Liniile de metrou (absolut necesare, constituind salvarea transportului in Bucuresti) contribuie si ele la o oarecare crestere a NH (v. alveolele cu contur inchis din figura 8).

Cresterea drastica a NH in zona de N a orasului Bucuresti se dato­reaza, pe de o parte (dupa cum s-a aratat) orasului Bucuresti care a devenit un obstacol greu de strabatut, iar pe de alta parte unui alt fenomen care a avut loc in ultimii 25 de ani: multitudinea de canale executate pentru desecarea terenului agricol colectau o mare parte a apei din precipitatii catre Valea Saulei si de aici in zona Lacului Tei – Plumbuita. Prin vanzarea terenu­rilor (pentru construc­tii) aceste canale au fost astupate, apele din precipitatii infiltrandu-se in pamant. Este posibil ca acest fenomen sa aiba loc si in alte zone din jurul Bucurestiului extins.

Recent (ianuarie 2016), un foraj executat pentru un Studiu geo­tehnic in Comuna Tunari – jud. Ilfov a interceptat apa la 1,5 m adancime.

Consideram ca prezenta lucrare poate fi utila si specialistilor hidrologi, in special celor de la „Apele Romane” care se ocupa cu dirijarea nivelurilor apelor de pe cursul raurilor Colentina si Dambovita. 

BIBLIOGRAFIE

  1. RAduinea N., Realizarea incintelor adanci in Bucuresti si posibilele implicatii in viitor asupra apelor subterane, CNGF 2012 – Iasi;
  2. Studii geotehnice efectuate in perioada 1965-1980 de catre Proiect Bucuresti, ISCAS – ISLGC Bucuresti, ICH Bucuresti, ISPIF Bucuresti etc., pe teritoriul orasului Bucuresti si jud. Ilfov. 

Autori:
Nicolae Raduinea – Infracon SRL
Costel Bungeteanu – Geoproiect SRL
Dumitru Bobocioiu – GEO 2000 SRL 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 154 – decembrie 2018, pag. 34

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2018/12/01/nivelul-apelor-subterane-din-bucuresti-in-2000-2011-comparativ-cu-perioada-1965-1980/

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa de email nu va fi publicata.