Continuand, spre aval, seria lucrarilor executate pe raul Arges, dupa ce in articolele anterioare am facut si o prezentare a locurilor, faunei si legendelor apelor repezi de munte care alcatuiesc bazinul hidrografic al raului, in numarul de astazi vom vorbi despre urmatoarele lucrari ale „salbei” de hidrocentrale executate de HIDROCONSTRUCTIA.
Barajul si Centrala Hidroelectrica Cerbureni: geamana a Oiestiului, este o acumulare de mic volum, 1,62 mil. mc apa. Inaltimea barajului este de 18 m, la o lungime de 31 m, digurile de contur avand inaltimea de 11 m si o lungime de 665 m, punerea in functiune a lucrarii avand loc in anul 1968.
Centrala barajului, amplasata la cota 465 mdM, este alimentata printr-un canal de aductiune de forma trapezoidala, avand lungimea de 596 m. Alcatuirea este data de blocul turbinelor si blocul de montaj ce formeaza un unic bloc cu lungimea de 31,55 m. Latimea centralei este de 12,50 m, iar inaltimea de 28,50 m. Este echipata cu doua turbine tip Kaplan de 7,5 MW fiecare, la o cadere de 20,50 m, oferind o cantitate medie de energie de 29 GWh/an, la un debit instalat de 90 mc/sec.
Canalul de derivatie este prevazut cu un descarcator de avarie cu rolul de preluare a debitelor in caz de nefunctionare a centralei, precum si de evacuare a plutitorilor si gheturilor. In aval de centrala este amenajat canalul de fuga cu o lungime de 1.634 m.
In avalul Cerburenilor se afla CHE Albesti si CHE Valea Iasiului. Sunt centrale hidroelectrice identice, pe canale de derivatie care continua canalele de fuga ale centralelor din amonte, fara lacuri de acumulare. Canalele de aductiune, cu sectiuni terapezoidale, au lungimi de 455 m la Albesti si 827 m la Valea Iasiului. In avalul fiecareia este amenajat cate un canal de fuga cu lungimi de 1.190 m, respectiv 1.349 m. Fiecare centrala este echipata cu cate 2 turbine Kaplan de cate 7,5 MW, furnizand fiecare cate 28,8 GWh/an. Date in folosinta in anul 1969, continua sa functioneze in bune conditiuni.
Barajul si Centrala Hidroelectrica Curtea de Arges reprezinta debutul unei scheme de amenajare diferite, care ia in considerare importanti consumatori de apa din centrele industriale Curtea de Arges, Pitesti, Platforma Dacia si Bucuresti. A fost luata in consideratie varianta ce asigura volume de acumulare maxime, in amplasamentele favorabile oferite de comunele Zigoneni si Valcele (13,3 mil. mc si 54,8 mil. mc), inclusiv amenajarea unui mic lac de 1,1 mil. mc pe teritoriul orasului Curtea de Arges.
Amenajarile sunt caracterizate prin situarea centralelor in frontul de retentie (centrale-baraj) la Zigoneni si Valcele, iar in aval – pe canale de derivatie la centralele Noaptes, Baiculesti, Manicesti si Merisani. Caderile sunt modulate in trepte de 20,50 si 10,50 m, iar pentru zona Pitesti, caracterizata de pante hidraulice modeste ale raului, au fost adoptate doua trepte de cadere mica (10,50 m) pentru centralele Bascov si Pitesti.
Ultima centrala inainte de Bascov este cea de la Budeasa, cu o istorie interesanta: proiectata initial ca centrala pe derivatie, in urma viiturilor deosebite din anii 71-75, cu transport mare de debite si de aluviuni in lacurile din amonte, s-a luat decizia modificarii solutiei si executiei unei centrale-baraj cu o acumulare de 54,90 mil. mc.
Geologia amplasamentelor acestui sector este asemanatoare, majoritatea uvrajelor fiind fundate pe marne argiloase vinete, cu intercalatii de nisipuri cu continut mare de fractie fina, galbui, slab cimentate, gazduind zone acvifere de mic volum.
Lacul de acumulare Curtea de Arges, micul lac de 1,1 mil. mc, are o suprafata de 30,18 ha si este utilizat pentru producerea energiei electrice, asigurarea debitului de servitute, aparare impotriva inundatiilor si piscicultura in regim natural. Barajul este de tip stavilar, cu 4 deschideri de 7 m fiecare, echipate cu stavile-segment cu clapeta. In aval este construit un disipator de energie in doua trepte.
Centrala (de tip „baraj”) este amplasata la extremitatea din dreapta si este echipata cu doua turbine Kaplan, un racord acoperit de 40 m lungime, facand legatura intre aspiratori si canalul de fuga cu o lungime de 866 m. Acesta din urma este continuat cu canalul de aductiune de 1.140 m al centralei Noaptes, asemanator, ca geometrie, cu cel din amonte de Curtea de Arges si continuat dincolo de centrala cu un canal de fuga de 2.064 m, ce descarca in lacul Zigoneni.
Acumularea Zigoneni este compusa de centrala, barajul de tip etajat cu clapeta, vane segment si timpan de retentie cu 3 deschideri de 4 m x 4 m la partea inferioara si o deschidere de creasta de 16 m x 3 m, echipata cu o stavila clapeta, la care se adauga diguri cu lungimi de 437 m mal drept si 2.375 m mal stang. Partea stanga a barajului este completata cu un descarcator lateral format din 2 galerii de 2,50 m x 2,00 m, echipate cu vane plane, ce pot transporta 90 mc/sec.
Centrala Zigoneni este tot o centrala-baraj, cu o cadere bruta de 21 m, cu dimensiunile de 33,70 m x 36,15 m, cu latura mica in amonte. Bazinul de linistire este constituit dintr-o conducta din beton armat lunga de 60 m, care lateral stanga este marginita de zidul descarcatorului lateral de avarie.
Inaltimea barajului este de 27 m, iar lungimea acestuia este de 31 m, centrala fiind utilata cu doua turbine Kaplan de 7,7 MW, furnizand 26 GWh/an. Punerea in functiune s-a realizat in anul 1973.
Va urma
Autor:
ing. Stefan Constantin – HIDROCONSTRUCTIA SA
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 155 – ianuarie-februarie 2019, pag. 6
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns