«

»

Podurile: bolti si arce (XVIII). Arce din beton armat cu calea la mijloc

Share

(Continuare din nr. 153 – noiembrie 2018)

 

  1. Pod peste raul Mures, la Partos

Si la podul peste Mures, de la Partos – Alba lulia, pe DN 1, km 375+769, pod cu doua deschideri de 80 m, dat in exploatare in anul 1953, s-a adoptat solutia cu arce cu calea la mijloc. Proiectantul principal: ing. Constantin lonescu, IPCS, sef santier: ing. Paunescu N. (Foto 20).

Arcele cu incastrari suple, cu sectiune casetata, contravantuite la cheie si la nastere, cu sageata de 20 m, raportul fiind f/L = 1/4, cu fundatii directe la culei separate pentru fiecare arc si fundatia directa la pila si cheson cu aer comprimat. Este o solutie adoptata pentru prima data in Romania. A fost proiectat pentru clasa l de incarcare S60 A13 si calculat dupa metoda rezistentelor admisibile. Partea carosabila de 7,00 m si trotuare de 0,75 m in dreptul arcelor, a fost reabilitat cu calea de 7,80 m si trotuare metalice exterioare, clasa E de incarcare.

Platelajul este executat cu antretoaze principale in zona tirantilor, la 7,20 m, cu inaltime de 1,55 m si antretoaze secundare la 3,60 m, jumatatea intervalului cu inaltime de 0,75 m, cu patru lonjeroane la distanta de 3,35 m, cu inaltime de 0,75 m. Transversal, in zona sferturilor la distanta de 57 m, platelajul are rosturi de dilatare in zona antretoazelor de la primii tiranti (Foto 21).

Arcele au sectiune plina la nasteri cu grosime de 1,30 m, sectiune casetata la cheie cu inaltime de 1,80 m, latime de 1,10 m si contravantuiri in forma de X in panoul de la nastere si in sase panouri de la cheie. Tirantii au fost executati cu bare netede din otel beton OL37, protejati cu beton, avand sectiune 20 / 20 cm (Fig. 7, 8).

Dupa inundatiile din anul 1970, podul a fost prelungit spre Sebes cu doua deschideri de 30 m, cu grinzi din beton armat precomprimat si fundatii pe barete.

Podul a fost executat cu esafodaj din lemn, cu popi in evantai si palee pe piloti.

 

  1. Pod peste raul Mures, la Glodeni

Pod cu suprastructura in arce, cu calea la mijloc, a fost executat si peste raul Mures, la Glodeni, pe drumul judetean 153B (Dumbravioara – Faragau), la km 1+600, in judetul Mures (Foto 22).

Podul are o deschidere de 76 m si foloseste infrastructura unui pod vechi. Din informatii locale, in amplasament au mai fost construite, in trecut, doua poduri. Primul, pe timpul Imperiului Austro-Ungar, distrus in exploatare – probabil in solutia: o grinda continua cu trei deschideri (Foto 23) de la care in albia minora, la nivelul apelor scazute aparea fundatia unei pile si al doilea, pe timpul cedarii Ardealului de Nord, distrus in timpul executiei, la care solutia propusa era un arc cu tirant cu deschidere de 80 m.

La data proiectarii podului, fundatiile vechi nu erau afuiate. Situatia din Foto 23 a aparut in principal din cauza coborarii talvegului.

De la acest pod au ramas culeele din beton, cu latime de cca. 12 m, proiectate pentru incarcari verticale.

Initial, pentru refacerea podului peste Mures, de la Glodeni, a fost propusa solutia cu grinda continua, trei deschideri, cu folosirea culeelor vechi.

Apreciind ca existenta unor obstacole de la podurile vechi poate genera dificultati la executarea infrastructurilor din albia minora, s-a propus realizarea unei singure deschideri cu folosirea culeelor existente (Fig. 9).

Solutia aleasa a fost cu arce cu calea la mijloc, cu deschidere de 76 m, parte carosabila de 6,00 m. La data executiei, drumul era comunal, cu accesul la o singura localitate, comuna Glodeni, pentru clasa l de incarcare S60 A13. In general, la asemenea solutii, sectiunile arcelor sunt dreptunghiulare pline, cu consum mare de beton sau sectiuni dreptunghiulare casetate, in varianta economica cu rigiditate sporita, dar dificil de executat.

Pentru prima data, la podul peste Mures de la Glodeni s-a propus realizarea unei sectiuni deschise in forma de l si incastrari suple si cresterea sectiunilor de la nastere la cheie (Fig. 9, Foto 22).

De asemenea, folosirea culeelor existente masive, din beton si beton armat, proiectate pentru incarcari verticale. La suprastructura propusa, arce cu calea la mijloc, a fost necesara modificarea culeelor pentru a asigura transmiterea incarcarilor orizontale ce apar la structurile cu bolti sau arce.

Solutia adoptata a condus la marirea fundatiilor, prin executarea unor fundatii suplimentare in spatele culeelor existente si amenajarea unor locase pentru cuzinetii necesari transmiterii solicitarilor orizontale de la incastrarea arcelor. Pentru o buna conlucrare a consolidarilor s-au facut penetrari, ca si in zona cuzinetilor, prin elevatiile culeelor. Este o solutie ce reprezinta un unicat in domeniu (Fig. 9).

Refolosirea fundatiilor existente, proiectate pentru incarcari verticale, cu impingeri, poate fi, de asemenea, considerata unicat in domeniul constructiei de poduri.

Arcele au sectiunea plina, cu latime de 1,56 m si grosimea de 0,95 m si sectiunea la cheie de 1,50 m inaltime si 0,90 m latime, cu talpile si inima de 0,30 m. Pe sectorul nastere – tablier se trece de la sectiune plina la sectiune in forma de l, cu latime de 0,90 m si 1,50 m inaltime (Fig. 9 – Dispozitie generala si Fig. 10 – Sectiune transversala).

Platelajul podului s-a realizat cu antretoaze la intervale de 5,00 m, suspendate de arce cu tiranti din bare de otel OB37, protejati cu beton si trei lonjeroane cu rosturi transversale generale in zona sferturilor la distanta de 55 m. Aceasta solutie, cu doua rosturi in zona sferturilor, este favorabila pentru efectul de conlucrare cu arcele.

Este o solutie care asigura o schema statica, clara, care poate fi calculata corespunzator.

La partea superioara, pe sapte panouri si pe un panou la nastere s-au executat contravantuiri din beton armat in forma de K. Latimea partii carosabile era de 6,00 m. In conditiile cresterii traficului rutier, clasarea drumului comunal initial in drum judetean Dumbravioara – Faragau a devenit un factor de nesiguranta si de restrictie, situatie ce a impus reabilitarea podului.

Spatiul de 0,75 m disponibil intre arce a permis marirea partii carosabile de la 6,00 m la 7,00 m cu reducerea spatiului de siguranta la 25 cm si mutarea trotuarelor in exteriorul arcelor (Fig. 10).

Dupa demolarea trotuarelor s-a executat o placa generala de suprabetonare si montarea pe toata lungimea podului a parapetelor de siguranta.

In exterior s-au executat trotuare metalice de 1,00 m, sustinute de console metalice fixate pe antretoaze.

Au fost executate lucrari de aparare si pe malul stang. A fost demolata pila existenta in albia minora de la primul pod – fundatie care a devenit obstacol la scurgerea apelor ca urmare a coborarii talvegului.

La executia podului, in anul 1957, pentru realizarea cintrului si a esafodajului pentru tablier, s-au folosit, pentru prima data, profile metalice Peine 100 cu lungime de 21 m, pe palei duble din lemn, montate pentru arce la limita intradosului iar pentru platelaj orizontal aceleasi palei duble din piloti de lemn.

Inainte de darea in exploatare podul a fost incarcat cu doua vehicule pe senile si camioane „Steagul Rosu”. Au fost masurate sagetile in zona sferturilor cu sipci din lemn fixate de arce si un sistem de masurare tip cantar, cu multiplicarea deformatiilor de 20 ori.

Ciclic din temperatura, in cursul unei zile, s-au masurat sageti de 4 cm. In zona circula parerea cetatenilor: „in timpul Kaiserului s-a facut pod si s-a daramat, in timpul lui Horti al doilea pod s-a daramat la executie, podul actual executat de comunisti se va darama si el, cu siguranta”.

Pentru convingere, la incarcarea de proba a podului au fost mai multi cetateni decat la inaugurare. Dupa ce podul a rezistat, au fost partial dezamagiti.

Proiectantul principal, pentru amandoua fazele, a fost inginerul Gh. Buzuloiu, constructor ing. Stefan Ciorica in faza initiala de constructie a podului, in 1957 si maistrul Denes, in faza de reabilitare, in 2005.

(Va urma) 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 155 – ianuarie-februarie 2019, pag. 44

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2019/02/01/podurile-bolti-si-arce-xviii-arce-din-beton-armat-cu-calea-la-mijloc/

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa de email nu va fi publicata.