«

»

HIDROCONSTRUCTIA SA: Contributia la Edificarea Sistemului Hidroenergetic National (XXIII). Aductiuni secundare si amenajari conexe ale Bazinului raului Arges (IV)

Share

Continuand, spre aval, seria lucrarilor realizate pe raul Arges, dupa ce in articolele anterioare am facut o trecere in revista a lucrarilor dintre Valsan si Zigoneni, ne oprim acum la Baiculesti. In continuarea canalului de fuga de la Zigoneni, pe derivatia cu o lungime de 420 m, se afla CHE Baiculesti. Aceasta derivatie se racordeaza prin intermediul unei zone de 40 m ce face trecerea de la o latime de 20 m a fundului canalului, la o latime de 6 m. Racordul cu centrala se face prin intermediul a doua tuburi din beton armat cu diametrul de 4.50 m care transfera apa de la casa vanelor la camera spirala. In cazul in care centrala nu functioneaza, evacuarea apei din canalul de aductiune se face cu ajutorul a doua deversoare cu creasta fixa, situate de o parte si de alta a camerei de incarcare, continuate cu cate un canal si o conducta din beton armat ce ocolesc centrala. Pentru a permite functionarea CHE Zigoneni atunci cand canalul de fuga al CHE Baiculesti este pus in uscat, numai pe malul drept al camerei de incarcare a fost prevazuta si executata o baterie de 6 sifoane-descarcator, care evacueaza un debit de 15 mc/sec fiecare. Pentru a putea functiona, partea aval a sifoanelor este inecata intr-o perna de apa din cuva descarcatorului sifon. In partea aval a cuvei este construit un prag din beton, dupa care urmeaza canalul de evacuare cu o lungime de 257 m, care debuseaza in raul Arges. Apele uzinate ale centralei sunt evacuate prin canalul de fuga cu o lungime de 3.155 m.

Pusa in functiune in anul 1974, avand o cadere de 20,30 m, uzineaza cu ajutorul a doua turbine de tip Kaplan un debit instalat de 90 mc/sec, oferind Sistemului Energetic National 31 GWh/an.

Fidel copiata, in avalul CHE Baiculesti, se afla CHE Manicesti. Diferentele sunt date doar de lungimea canalului de aductiune care masoara 733 m, de lungimea canalului de fuga masurand 1.838 m si de caderea care masoara 15,10 m.

CHE Valcele si barajul aferent marginesc lacul de acumulare Valcele, incadrat de digul-baraj mal stang cu o lungime de 5.338 m, descarcatorul de ape mari, centrala hidroelectrica, barajul lateral drept cu o lungime de 302 m, iar conturul se inchide cu versantul malului drept din zona satului Valcele. Asemanator cu cel de la Zigoneni, barajul Valcele are 3 deschideri de fund de 4,0 m x 4,0 m si o deschidere de creasta de 16,0 m x 2,50 m. In acest baraj apare, in plus, o priza pentru irigatii si asigurarea debitului de servitute, amplasate in culeea stanga. Priza este alcatuita dintr-o conducta cu diametrul de 800 mm, cu gratar, care se desface in doua componente: o conducta cu diametrul de 720 mm pentru irigatii, alaturi de o alta cu diametrul de 419 mm pentru servitute, ambele prevazute cu cate doua vane sertar, pana si corp plat.

Caracteristicile centralei sunt identice cu cele ale centralei Zigoneni, iar regularizarea albiei raului Arges, in aval de baraj si centrala pana la podul de sosea si cale ferata, este executata printr-un senal de scurgere, evazat pe sensul amonte-aval, de la 43 m la 120 m.

Centrala hidroelectrica Merisani este o copie fidela a centralei Manicesti, cu o lungime a canalului de aductiune de 523 m si a canalului de fuga de 2.125 m.

Barajul si centrala Budeasa au fost gandite initial ca o lucrare „pe derivatie”. Odata cu realizarea elementelor cascadei de hidrocentrale s-a observat ca acumularile Bascov si Pitesti au fost puternic colmatate cu materialul aluvionar transportat de raul Valsan, ramas neregularizat, material transportat in sectiunea de varsare in Arges. In aceste conditii, in locul centralei pe derivatie, s-a decis construirea unei acumulari de aproape 55 milioane mc apa, marginita de versanti, diguri, un descarcator de ape mari si o centrala baraj. Noile debite, recalculate dupa viiturile catastrofale din anii 1970 – 1972, au fost estimate la 750 mc/sec pentru asigurarea de 1% si de 1.300 mc/sec pentru asigurarea de 0,1%, debitul de verificare fiind fixat la 1.950 mc/sec. In noile conditii, urmau sa se asigure: un debit suplimentar de 1,17 mc/sec pentru noii consumatori din zona, marirea productiei de energie electrica, reducerea substantiala a procesului de colmatare a lacului Bascov, scoaterea de sub efectul inundatiilor a circa 7.000 ha teren agricol si eliminarea unei zone de 7 km de regularizare a albiei raului Arges.

Rezervarea unui volum important – 27,1 mil mc – in acumulare pentru atenuarea viiturilor a devenit necesara in conditiile in care acumularile din amonte, de la Zigoneni si Valcele, nu aveau prevazute volume de atenuare, iar efectul de atenuare al lacului Vidraru, in sectiunea Pitesti, era de maximum 10%.

Lacul Budeasa are o lungime de cca 5.5 km, marginit pe malul drept de un dig cu lungimea de 4.625 m, iar pe malul stang de 934 m, inchise intr-o terasa ce constituie malul lacului pe o lungime de alti 2.500 m. La plin, lacul ocupa o suprafata de 643 ha si are prevazuta si o „incinta”, protejata de un dig de protectie cu lungimea de 2.280 m, destinata agriculturii, precum si inundarii, atunci cand nivelurile din lac depasesc cota coronamentului barajului. Incinta se descarca, prin intermediul unui canal, in albia naturala a Argesului, in aval de Budeasa.

Barajul, asemanator lucrarilor din amonte, este de tip etajat, cu timpan de retinere, 4 deschideri de fund la nivelul talvegului, cu dimensiunile de 4,00 m x 4,00 m, doua deschideri de suprafata de 4,00 m x 8,00 m, suplimentarea golirilor de fund fiind necesara in contextul aportului de apa al raului Valsan. In culeea mal drept exista o priza de rezerva pentru alimentarea municipiului Pitesti, care se inteapa in conductele ce pleaca de pe malul drept. De asemenea, in deschiderile 1 si 3 ale barajului, pe creasta descarcatorului, sunt practicate doua deschideri tiroleze, sub forma unui canal cu gratar, din care pleaca conducte de legatura cu camera de incarcare a prizei mal stang.

Va urma

Autor:
ing. Stefan Constantin – HIDROCONSTRUCTIA SA

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 158 – mai 2019, pag. 30

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2019/05/01/hidroconstructia-sa-contributia-la-edificarea-sistemului-hidroenergetic-national-xxiii-aductiuni-secundare-si-amenajari-conexe-ale-bazinului-raului-arges-iv/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.