«

»

Romania investeste prin CNI

Share

Unul dintre cei mai importanti investitori ai Guvernului Romaniei este Compania Nationala de Investitii. In fiecare an, zeci de obiective de investitii, din diverse domenii, de pe intreg teritoriul tarii, sunt coordonate si finantate prin intermediul acestei institutii.

Mai multe informatii despre activitatea Companiei Nationale de Investitii, in interviul cu dl Adrian Eduard Cefalan – director de investitii.

 

Ionel Cristea: Practic, in ce domenii investeste CNI?

Adrian Cefalan: Compania Nationala de Investitii (CNI), conform prevederilor OG 25/2001 cu modificarile si completarile ulterioare, deruleaza Programul National de Constructii de Interes Public sau Social (PNCIPS) si Proiectul „Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, a staţiilor de tratare a apei potabile si staţiilor de epurare a apelor uzate, in localitaţile cu o populaţie de pana la 50.000 de locuitori”. Investitiile se desfasoara conform Legii nr. 224/2007 privind ratificarea Acordului-cadru de imprumut dintre Romania si Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la 2 februarie 2007 la Bucuresti si la 9 februarie 2007 la Paris.

Prin actele care ne reglementeaza activitatea, realizam investitii in domenii diverse, astfel incat sa rezolvam cat mai multe dintre necesitatile comunitatilor locale, si nu numai. Astfel, CNI investeste in domenii precum cel sportiv (fie ca vorbim de sport de masa sau de performanta), cultural (asezaminte culturale, centre multifunctionale, sali de cinema sau institutii de invatamant superior de stat, campusuri studenţesti etc.), sanitar (centre sociale sau unitati sanitare din mediul urban), justitie (obiective privind curtile de apel, tribunale sau sedii de parchet) sau infrastructura (sistem integrat de apa si canalizare, drumuri afectate de calamitati, reabilitari si consolidari lacase de cult, piete agro-alimentare etc.)

 

Ionel Cristea: Care au fost cele mai importante obiective finalizate de CNI in ultima perioada?

Adrian Cefalan: Daca ne referim la cele mai mari investitii finalizate in ultimii 2 ani trebuie, desigur, sa amintesc de Complexul sportiv Ion Oblemenco din municipiul Craiova. Este unul dintre obiectivele de referinta cu care ne mandrim si care, in acelasi timp, ne ofera experienta de a realiza stadioanele de antrenament pentru Euro2020. In anul 2018, CNI a finalizat 78 de obiective de investitii, dintre care amintesc aici de cele doua bazine de polo construite in municipiul Focsani, respectiv municipiul Arad, de Stadionul municipal din Turnu Magurele, de prima reabilitare a unei sali de cinematograf din municipiul Petrosani sau, de ce nu, de cele 50 de asezaminte culturale. Aceste investitii, desi multora li se par niste obiective de investitii mici, fara un impact major, ele sunt foarte asteptate si dorite de comunitatile locale. Totodata, am finalizat si Tribunalul Arad, Palatul de Justiţie din Braila, Tribunalul din Caras Severin din cadrul Memorandumului Pentru Justiţie.

 

Ionel Cristea: Ce obiective are CNI in desfasurare in perioada actuala?

Adrian Cefalan: La inceputul acestui an, CNI avea in diverse stadii de executie peste 290 de obiective si peste alte 110 in curs de contractare. Pe langa investitiile privind domeniul sportiv sau cultural, trebuie sa amintesc de cele 7 unitati sanitare pe care le avem contractate in acest moment, 3 dintre acestea fiind corpuri noi de spital la standarde europene. Stim cu totii ca acesta este un domeniu sensibil la nivelul tarii noastre, asa ca nu pot decat sa spun ca asemenea investitii privind reabilitari, modernizari, consolidari sau chiar construirea de noi corpuri in unitatile sanitare existente, nu pot sa fie decat de bun augur. Mai avem in executie 2 sali polivalente de cate 5.000 de locuri in Constanta si Oradea, Complexul Olimpic de natatie de la Otopeni, Bazinul olimpic de la Braila, consolidarea cladirii de antropologie de la Facultatea de Medicina din Bucuresti, sediile de parchet din Bacau, Ploiesti si Ramnicu Valcea, precum si mai multe sectiuni de drumuri, in curs de consolidare si reabilitare in urma calamitatilor naturale. Bineinteles, nu in ultimul rand, trebuie sa amintim de 3 dintre arenele de antrenament pentru EURO2020 si anume, Steaua, Rapid si Arcul de Triumf dar si de sala de antrenament pentru lotul de gimnastica al Romaniei din incinta Clubului Sportiv Dinamo, obiectiv care urmeaza a fi predat pana la jumatatea anului.

 

Ionel Cristea: O provocare pentru CNI o reprezinta finalizarea la termen a stadioanelor de antrenament pentru Campionatul European din 2020. In ce stadiu se afla executia acestor obiective?

Adrian Cefalan: Intr-adevar, aceste obiective reprezinta una dintre cele mai mari provocari acceptate de CNI si de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice in acest moment. 3 dintre ele sunt in acest moment contractate si anume, Steaua, Rapid si Arcul de Triumf. Lucrarile avanseaza; in prezent au inceput lucrarile de execuţie la Stadionul Steaua si cele de demolare la stadionul Rapid. La Stadionul Arcul de Triumf, MTS si FRR actioneaza pentru desfiintarea constructiilor existente, iar constructorul are in elaborare documentatia tehnica pentru autorizatia de construire si obtinerea avizelor necesare.

In ceea ce priveste Stadionul Dinamo, e drept ca daca ne raportam la termenul 2020 suntem in intarziere, insa acest lucru nu poate fi imputat CNI. CNI a facut tot ceea ce depindea de noi; drept dovada, la acest moment se asteapta eliberarea PUZ-ului de catre Primaria Sectorului 2, sarcina ce revine MAI prin Clubul Dinamo, ca sa putem aproba si noi studiul de prefezabilitate si sa demaram, ulterior, elaborarea studiului de fezabilitate, documentatii pentru care CNI a incheiat deja procedura de achizitie publica si a incheiat, deja, contracte.

Avand in vedere aceasta situatie actuala, sunt multe pareri mai pesimiste ca nu vom realiza la timp aceste obiective, insa noi suntem increzatori si suntem convinsi ca ele vor fi finalizate pentru a putea fi folosite la Euro2020. Cel putin pentru cele 3, Steaua, Rapid si Arcul de Triumf, am trecut de primul hop care nu depindea de noi, mai exact licitatiile publice. De acum incolo suntem convinsi ca lucrurile vor merge mai usor. Avem experienta Complexului Oblemenco de la Craiova, finalizat in 2 ani, asa ca este posibil sa facem ceea ce pare la acest moment imposibil si anume asigurarea condiţiilor pentru desfasurarea, pe cele 3 arene noi, a antrenamentelor echipelor care vor juca meciuri la Bucuresti pe Arena Nationala.

 

Ionel Cristea: O problema dificila cu care se confrunta realizarea investitiilor in Romania o reprezinta desfasurarea licitatiilor, cu nesfarsitele lor contestatii. Ce se poate face si ce se face, practic, pentru rezolvarea acestor probleme?

Adrian Cefalan: CNI nu este deloc strain, din pacate, de problemele generate de aceste nesfarsite contestatii, cum le spuneti. Cred ca nu mai e strain nimanui cazul Cazinoului din Constanta, pentru care CNI a derulat nu mai putin de 3 proceduri de achizitie publica, fie dupa vechea ordonanta 34, fie dupa actuala lege. Din pacate, CNI nu are nicio putere decizionala in acest sens, insa am transmis autoritatilor cu competente in legiferarea achizitiilor publice punctul nostru de vedere ori de cate ori ne-a fost solicitat. La nivelul CNI incercam sa intocmim documentatiile necesare pentru derularea procedurilor de achizitie publica astfel incat sa reducem la minimum incidenta acestor contestatii. Insa, nu avem nicio putere asupra operatorilor economici care folosesc orice portita din legislatia actuala pentru contestare.

Ca urmare a unor modificari legislative, respectiv introducerea obligaţiei ca pentru soluţionarea contestaţiei, persoana care se considera vatamata trebuie sa constituie in prealabil o cauţiune de minimum 2% din valoarea stabilita a contractului (dar nu mai mult de 880.000 lei), numarul acestor contestatii a mai scazut.

Din pacate, noi suntem afectati direct deoarece veniturile companiei, din care ne acoperim toate cheltuielile legate de functionare, provin dintr-o cota care se incaseaza dupa semnarea contractului de executie. Or, pana la momentul finalizarii licitatiei si semnarea contractului, noi avem cheltuieli legate de promovarea investitiei (studii de fezabilitate, documente avizare lucrari de interventii, expertize, studii geotehnice etc.), cheltuieli de personal, cheltuieli cu organizarea licitatiei, in speranta ca vom semna contractul si vom incasa lunar, pe baza fiecarei situatii de lucrari, aceasta cota.

 

Ionel Cristea: Nu sunt putine situatiile in care licitatiile de la unele investitii deosebite, de exemplu restaurarea unor monumente istorice, sunt castigate de societati care nu sunt specializate pe acest gen de lucrari. In aceste conditii rezulta lucrari de slaba calitate. Cum se pot evita asemenea situatii?

Adrian Cefalan: Avem la CNI cel mai edificator exemplu, al Cazinoului din Constanta, una dintre cele mai vizibile si cunoscute cladiri monument din tara, pentru care, asa cum spuneam anterior, CNI a desfasurat 3 licitatii, fiecare dintre ele fiind anulata in cele din urma, dupa multiple contestatii. CNI a participat la mai multe intalniri organizate de Asociatia Arché, privind acest obiectiv de investitii si am primit, la sediul nostru, inclusiv reprezentatii ai Europa Nostra si ai Institutului Bancii Europene de Dezvoltare. Stiti ce ne-au spus toti? Ca valoarea acestui contract, asa cum era ea estimata la momentul ultimei proceduri de achizitie publica este subevaluata si nerealista. In acelasi timp, le-am expus faptul ca aceasta este legislatia in vigoare si din pacate, nu avem ce face.

Credem ca o legislatie specifica privind achizitia unor astfel de lucrari ar putea fi o solutie. De asemenea, ar putea fi permis sa fie stabilite conditii mai clare si mai putin permisive pentru participarea la astfel de licitatii, astfel incat sa fie redus la minimum riscul contractarii unor asemenea lucrari de catre societati mai putin pregatite in acest domeniu.

Un pas important facut in acest sens credem ca este si stabilirea salariului minim in constructii la 3.000 RON, avand in vedere ca la licitatiile cu criteriul „pretul cel mai scazut” firmele mici licitau ora de manopera la nivelul salariului minim pe economie, chiar daca stiau ca el este nerealist. Ulterior, dupa castigarea licitatiei, aceste societati incercau sa compenseze pierderea prin lucrari de proasta calitate sau prin folosirea materialelor de slaba calitate.

Din punctul nostru de vedere, ar trebui introdusa o reglementare care sa stabileasca un nivel minim al cheltuielilor indirecte si al profitului, macar 5% fiecare, deoarece si in acest caz, sunt firme mici care liciteaza procente de 1% la cheltuieli indirecte si profit, total nerealist, doar ca sa oferteze pretul cel mai scazut si sa castige licitatia.

 

Ionel Cristea: Ce investitii are CNI in perspectiva?

Adrian Cefalan: Lucram in acest moment la promovarea a peste 500 de obiective de investitii, si avem alte peste 2.800 de solicitari depuse, din diverse domenii. Fiecare dintre acestea sunt importante pentru comunitatile respective, care au depus solicitari de finantare. Din pacate, resursele alocate nu ne permit finantarea tuturor investitiilor pe care le avem in evidenta in acest moment.

Pe langa obiectivele de investitii contractate sau aflate acum in achizitie, amintim construirea a 30 de camine studentesti, un alt domeniu in care, cu siguranta, este nevoie de investitii. Pentru 16 dintre acestea am contractat deja serviciile de proiectare, astfel incat sa putem aproba studiile de fezabilitate, 2 dintre acestea au deja indicatorii tehnico-economici aprobati si urmeaza sa fie demarate procedurile de achizitie pentru contractarea lucrarilor de executie, alte 3 asteapta avizele, respectiv ordinele MDRAP de avizare a indicatorilor astfel incat, ulterior, sa putem demara procedurile de achizitie a lucrarilor de executie. Este vorba de Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia si Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad, respectiv Universitatea „Dunarea de Jos” din Galati, Universitatea din Pitesti si Universitatea Petrol-Gaze din Ploiesti.

In domeniul sportiv ne propunem construirea de noi bazine de inot, astfel incat in fiecare resedinta de judet sa existe un asemenea obiectiv. Ne propunem construirea, in continuare, de sali polivalente. Avem, in promovare, Sala Polivalenta din Pitesti si Sala Polivalenta din Tulcea (ambele cu aproximativ 4.000 de locuri). Vom promova si construirea de stadioane si speram ca pana in anul 2021, in fiecare resedinta de judet, CNI sa fi construit macar un bazin de inot, o sala polivalenta sau un stadion. Sa nu uitam si de obiectivul asumat in perspectiva organizarii Campionatului European la Bucuresti, in 2020, de a construi 400 de terenuri de sport. Astfel, noi am demarat procedura in vederea intocmirii proiectelor pilot, urmand a fi construite 150 de baze mari si 100 de baze mici, repartizate, in mod egal, in toata tara, tinand cont de recomandarile FRF si MTS.

In domeniul justitiei vom demara construirea unor sedii noi de judecatorii si tribunale; primul dintre ele este Palatul de Justitie din Alexandria, pentru care asteptam autorizatia de construire si vom demara licitatia de executie.

In domeniul sanitar vom promova, in continuare, spitale; am finalizat licitatia pentru reabilitarea Sanatoriului Balnear Techirghiol si avem, in promovare, reabilitarea sau construirea unor spitale in Valcea, Giurgiu, Calarasi, Iasi etc.

Nu vom uita nici investitii din sfera infrastructurii sau sfera sociala si amintim aici de investitii precum reabilitarile de sectoare de drum afectate de inundatii, de reconstructia podului din comuna Comana, jud. Brasov, care a fost distrus de o viitura anul trecut, de centre multifunctionale pentru tineret, cum avem in Alexandria, sau de investitii in centre sociale cum facem la Putna sau la Centrul Educational si Social Pastoral Nifon Mitropolitul din Bucuresti.

De asemenea, nu renuntam la consolidarea si reabilitarea Cazinoului din Constanta. Tocmai am terminat demersurile necesare pentru actualizarea documentatiei tehnice si de indata ce noii indicatori tehnico-economici vor fi aprobati vom demara o noua procedura de achizitie publica si speram ca, de data aceasta, sa nu mai intampinam dificultati in atribuirea lucrarilor. Este un monument istoric cu adevarat reprezentativ si vrem sa gasim solutia optima si legala de a-l reda circuitului turistic si deci, implicit, publicului larg.

 

Ionel Cristea: Unul dintre minusurile din activitatea companiei dumneavoastra este, fara indoiala, faptul ca nu va faceti cunoscute mai bine publicului obiectivele pe care le realizati. Ce aveti in vedere, in viitor, in acest sens?

Adrian Cefalan: Aveti dreptate in sensul ca publicul larg nu ne cunoaste activitatea, insa in acelasi timp, vreau sa va contrazic. Compania noastra se face cunoscuta prin obiectivele realizate, investitii ai caror beneficiari directi sunt, in principal, autoritatile locale. Va asigur ca acestia sunt la curent cu toata activitatea noastra si drept dovada stau cele peste 1.700 de obiective realizate din 2002 si pana in prezent, respectiv cele peste 3.000 de solicitari pe care le avem in evidenta la aceasta data. Deci, cu siguranta va pot spune ca principalul nostru public, cu care interactionam, este la curent cu sfera noastra de activitate.

Drept dovada in sprijinul acestor afirmatii avem participarea la diverse evenimente de profil la invitatia organizatorilor, si amintim aici de evenimente precum DEVO – International Forum of Large Developers sau conferinta ESSMA 2019 de la Porto, Portugalia.

In acelasi timp, este adevarat ca publicul larg, beneficiarii indirecti ai investitiilor noastre, nu cunosc toate investitiile pe care noi le realizam si in acest sens, incepand de anul trecut le aducem mai aproape de acestia prin intermediul paginii noastre de Facebook. Totodata, va amintesc ca informatii actualizate cu privire la activitatile derulate de compania noastra si de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice pot fi consultate pe www.cni.ro, respectiv www.mdrap.ro. Insa consider ca, pentru a realiza ceva, nu inseamna neaparat sa iesim in evidenta, ci sa ramanem in amintirea oamenilor, si cred ca locuitorii din peste 1.600 de localitati ale Romaniei isi amintesc de CNI prin cele peste 1.800 de investitii finalizate.

Pentru noi este important ca transformam in realitate dorintele unor comunitati locale, ale unor judecatori, studenti sau sportivi, iar daca ei le numesc visuri atunci cand depun solicitarea la CNI, noi le spunem, pur si simplu, planuri.

Suntem mandri de fiecare obiectiv finalizat pentru ca stim ca indiferent ca e vorba de o sala de sport, fie ea de uz didactic sau polivalenta, de un patinoar sau bazin de inot, de un stadion sau un complex sportiv, de o casa de cultura sau un camin studentesc, de un tribunal sau de un spital, vom face imposibilul posibil pentru o Romanie mai frumoasa. Nu este usor sa gestionezi, simultan, in jur de 300 de santiere pe care lucreaza mii de oameni, sa faci peste 450 de proceduri de achiziţii in fiecare an, sa verifici situaţii de plata si sa decontezi peste 10.000 de facturi, sa recepţionezi anual in jur de 100 de investiţii.

Asadar, ii invitam pe cititorii dumneavoastra sa urmareasca activitatea companiei noastre si profit de ocazia pe care ne-ati oferit-o pentru a le propune antreprenorilor din tara, si de ce nu si din afara tarii, sa se implice in proiectele pe care noi le realizam, prin participarea la achizitiile pe care le derulam si care sunt accesibile oricui prin sistemul electronic de achizitii publice, astfel incat impreuna sa putem contribui la dezvoltarea Romaniei!

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 158 – mai 2019, pag. 4

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2019/05/01/romania-investeste-prin-cni/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.