«

»

Arhitectura fara limite… (XXXII)

Share

Reconstructia catedralei Notre Dame din Paris: Vincent Callebaut propune unirea navei, acoperisului si turnului Catedralei cu un baldachin din sticla si crearea, in interior, a unei ferme urbane…

 

Incendiul violent declansat in seara zilei de 15 aprilie la Catedrala Notre Dame din Paris a distrus, in intregime, turnul-sageata, care s-a si prabusit, precum si o mare parte din acoperisul si sarpanta monumentului.

Interventia catorva sute de pompieri a salvat, insa, structura globala a Catedralei, cele doua turnuri, precum si fatada dinspre Apus a edificiului. Totusi, stricaciunile din interiorul si exteriorul Catedralei sunt considerabile.

Nefericitul eveniment din Capitala Frantei a provocat, insa, o solidaritate fara precedent. Companii importante, oameni de afaceri bogati, dar si mii de anonimi s-au alaturat actiunii de strangere a fondurilor pentru reconstructia Catedralei. Suma colectata este, in prezent, in jur de 1 miliard de euro, peste ceea ce apreciaza expertii ca ar fi necesar pentru restaurare, respectiv 600-700 milioane de euro.

Dar – ceea ce era poate, de asemenea, de anticipat – au aparut si propuneri, din partea unor arhitecti si designeri, care sugereaza cum ar putea fi reconstruita Catedrala.

Una dintre solutii apartine arhitectului belgian Vincent Callebaut. Solutia propusa de Callebaut pentru reconstructia Catedralei vizeaza stabilirea unei relatii simbiotice mai echitabile intre om si natura.

De altfel, tanarul arhitect – nascut la 27 mai 1977 – este renumit pentru preocuparea pe care o acorda in activitatea sa ecologiei, respectiv energia regenerabila, biodiversitatea si agricultura urbana.

 

Unul dintre cele mai interesante proiecte ale sale – care se inscrie in conceptul de dezvoltare durabila – este Dragonfly.

Dragonfly este o locuinta pe care Callebaut o considera potrivita la nivelul anilor 2050, atunci cand arhitectul apreciaza ca planeta va fi populata de cca 9 miliarde de oameni. O situatie ce va reprezenta o mare provocare atat in ceea ce reprezinta locuirea, cat si asigurarea hranei pentru un numar atat de mare de oameni.

Proiectul Dragonfly (libelula) este format din doua turnuri avand 132 de etaje cu 565 m inaltime, turnuri conectate intre ele cu o sera bioclimatica cu gradini si ferme zootehnice, in care locatarii isi asigura produsele vegetale si animale necesare.

Sigur, Dragonfly este un proiect complex care prevede si valorificarea energiei solare, eoliene, folosirea apei de ploaie, colectarea, refolosirea si revalorificarea deseurilor ca ingrasaminte etc.

 

In acelasi context se inscrie un alt proiect al lui Vincent Callebaut, conceput in colaborare cu Grupul Boygues Immobilier.


Denumit „Arboricole” (copac sau cultivare), proiectul aduce agricultura in peisajul urban. In acest tip de cladire, locuitorii pot produce legume si fructe in propriile terase. Si aici, proiectul este deosebit de complex. Ca si la Dragonfly, conceptul prevede valorificarea energiei solare si eoliene, apa de ploaie, deseurile s.a. Totodata, plantele din terase nu asigura doar hrana ci si temperatura placuta in locuinte in timpul verii.

 

Cateva dintre ideile pe care le-a aplicat in alte proiecte ale sale, Callebaut incearca sa le transpuna in practica si la reconstructia Catedralei Notre Dame.

Designul lui Vincent Callebaut urmareste sa uneasca nava, acoperisul si turnul Catedralei. De la cele patru frontoane, a fost respectata geometria originala a mansardei de 10 metri iar sectiunea triunghiulara a cladirii si acoperisurile abrupte de 55 de grade se extind treptat pentru a forma o turla verticala.

Restaurarea ar transforma, astfel, Catedrala intr-o cladire energetica pozitiva, care produce mai multa energie decat consuma. Acoperisul contemporan, tridimensional, din vitralii gotice, produce toata energia  electrica, termica si ventilatia pe care catedrala le-ar necesita, prin combinarea sistemelor pasive si a energiilor regenerabile avansate.

Baldachinul tridimensional din sticla de cristal este subdivizat in elemente cu forma de fatete de diamant. Cristalele sunt compuse dintr-un strat organic activ, realizat din carbon, hidrogen, azot si oxigen, care absorb lumina si o transforma in putere. Aceasta energie, stocata in celulele de combustie cu hidrogen, va fi redistribuita direct in catedrala. Pentru a evita orice efect de sera, solzii de cristal ai structurii sunt deschisi, pentru a permite un flux natural de aer spre partea superioara a varfului.

Dedicat contemplatiei si meditatiei, proiectul ofera o gradina cultivata de voluntari si asociatii caritabile, pentru a ajuta parizienii cei mai defavorizati si fara adapost.  Aceasta gradina geometrica „à la française” se bazeaza pe o structura dubla, cu sol usor, pentru a-si produce fructele si legumele de-a lungul navei bisericii, de la est la vest, de la cele doua turnuri pana la absida. Callebaut estimeaza ca pana la 21 de tone de fructe si legume ar putea fi recoltate si redistribuite direct, in mod gratuit in fiecare an, printr-o piata a agricultorilor care sa se desfasoare saptamanal in fata catedralei.

„Sustinem un proiect exemplar in domeniul ingineriei ecologice, care se dovedeste a fi adevarat in timp si care evita o arhitectura pastisa ce transforma orasul intr-un muzeu in aer liber”, explica Vincent Callebaut.

Economia circulara, energiile regenerabile, inovatia sociala, agricultura urbana, protectia biodiversitatii sunt directii ce caracterizeaza proiectul indraznet al lui Vincent Callebaut.

Si, ca orice idee iesita din comun, si propunerea lui Vincent Callebaut a starnit numeroase pareri controversate.

Iata, in final cateva dintre ele:

  • Este o mare oportunitate de a transforma tragedia intr-un triumf.
  • Interiorul va arata ca holul unei banci din Dallas – Texas, iar exteriorul ca un termometru.
  • Va fi o adevarata Renastere.
  • Aici, adevarata provocare nu este sa reproiectam, ci sa reconstruim cat mai aproape de original. Noul aspect propus de arhitect va fi doar un alt Centru George Pompidou sau Piramida de la Louvre.
  • Chiar si Turnul Eiffel a fost criticat, in mod firesc, inainte de construirea sa, dar acum nu se poate concepe Parisul fara el.

 

Autor:
Catalina Cristea

 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 159 – iunie 2019, pag. 42

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2019/06/01/arhitectura-fara-limite-xxxii/

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa de email nu va fi publicata.