«

»

HIDROCONSTRUCTIA SA: Contributia la Edificarea Sistemului Hidroenergetic National (XXIV). Aductiuni secundare si amenajari conexe ale Bazinului raului Arges (V)

Share

Continuand descrierea lucrarilor de la barajul si acumularea Budeasa, este de mentionat faptul ca in deschiderile 1 si 3 ale barajului, pe creasta descarcatorului, sunt practicate doua prize tiroleze sub forma unui canal cu gratar, din care pleaca o conducta de legatura cu camera de incarcare a prizei mal stang si care asigura captarea de rezerva pentru apele de adancime.

CHE Budeasa – centrala baraj amplasata in frontul de retentie – are dotari si capacitate asemanatoare cu cele din avalul ei, dar cu o productie de energie electrica superioara, datorita caderii mai mari: 15,50 m fata de 7,70 m.

La coada lacului Budesti este amenajata o incinta, Galatesti, inconjurata de un dig cu lungimea de 2.280 m, cu rolul de preluare a volumelor de apa ce depasesc coronamentul barajului in cazul unei viituri cu probabilitatea de producere situata intre 1% si 0,1%, incinta ce se poate descarca prin intermediul unui canal betonat in albia naturala a raului Arges, in aval de Budeasa.

Utilata cu doua agregate Kaplan, poate uzina un debit de 90 mc/sec la o putere instalata de 11,5 MW si o capacitate de productie de 15,80 GWh/an.

Bascovul este localizarea unui nod hidrotehnic ce contine o statie de pompare, o centrala hidroelectrica si un baraj, cu caracteristici asemanatoare celorlalte noduri, dar cu o serie de particularitati datorate constitutiei geomorfologice a amplasamentului, precum si vecinatatii cu o mare aglomerare urbana: Pitesti.

Acumularea, cu o capacitate redusa, numai 5,25 mil mc intinsa pe 140 ha, este realizata la adapostul a doua diguri cu lungimi de 2.811 m si 760 m, la care se adauga terasa naturala a malului stang.

Ca si la celelalte diguri, etansarea de adancime este executata cu ajutorul unui perete continuu din beton sau gel-beton, taluzul udat fiind etansat cu ajutorul unui pereu din beton armat, coronamentul inzestrat cu o grinda sparge-val, iar la piciorul aval al taluzului inierbat este prevazut un contracanal care aduna apele de infiltratie. De-a lungul timpului, insa, din cauza colmatarii, volumul acumularii s-a redus la ceva mai putin de jumatate, problema aflandu-se si astazi in studiu.

Descarcatorul de ape mari este un stavilar de tip WES, cu profil practic, constituit dintr-un radier masiv deversor din beton armat, cu schema statica tip „cuva”, in care sunt incastrate culeele si cele trei pile intermediare ce formeaza patru campuri deversoare de cate 12 m latime. Retentia este realizata cu ajutorul a patru stavile-segment de 12 m x 5,50 m, cu clapete incluse de 9,90 x 1,50 m. Disipatorul amenajarii este intr-o singura treapta, de tip bazin cu dinti Rebock si prag sicanat, avand lungimea de 55,5 m.

In culeea mal stang este amplasata priza principala de apa, cu un debit maxim de 6 mc/sec, care alimenteaza Statia de Pompare Bascov, ce trimite apa catre Statia de Tratare a apei potabile Budeasa. Priza este continuata de o camera de spalare, o camera de vane si conducta casetata de alimentare, din beton armat, cu dimensiunile de 1,20 m x 1,80 m.

In deschiderea nr. 4 a barajului deversor este amplasata o priza de tip tirolez, legata printr-o conducta de spalare de la malul stang.

Statia de pompare pentru irigatii este executata la 500 m in amonte, pe digul mal stang al acumularii si deserveste Institutul pentru Pomicultura Maracineni.

Statia de pompe este o sursa de rezerva care asigura alimentarea cu apa bruta a Uzinei de Apa Budeasa. Amplasata in stanga barajului, este deservita de trei linii tehnologice separate, fiecare echipata cu cate o electropompa cu ax vertical, in camera umeda. Partea subterana este o cuva din beton armat, cu dimensiunile de 16,50 m x 15,50 m, ridicata pana la planseul salii motoarelor. Aductiunea apei de la prize la camera de distributie comuna pentru cele trei linii se face prin conducte casetate, iar refularea catre Uzina de Apa prin doua conducte metalice cu diametrul de 1.000 mm.

Centrala Bascov este amplasata pe malul drept, in continuarea barajului deversor si este echipata cu doua turbine Kaplan de 3,8 MW, care functioneaza cu un debit de 45 mc/sec fiecare, la o cadere de 10,5 m, producand o cantitate de energie de 14,3 GWh/an, cu un regim preponderant de functionare la „varf”, in special seara. Canalul de fuga, betonat, are o lungime de 2.251 m si descarca in vechea albie a Argesului.

In continuarea amenajarii complexe se afla Nodul Pitesti (Prundu), format din statie de pompare, baraj si centrala hidroelectrica, amplasat la 3 km in aval de confluenta cu raul Doamnei. Nodul este asemanator celui de la Bascov. De asemenea, folosintele sunt identice: asigura alimentarea platformei petrochimice si de producere a energiei Pitesti cu 6 mc/sec, alimentarea sistemului de irigatii al localitatii Stefanesti cu un debit de pana la 2,1 mc/sec si alimentarea cu apa a municipiului Pitesti, ca a doua sursa de rezerva, alaturi de producerea de energie electrica.

Acumularea este adapostita de digul mal stang, cu lungimea de 3.452 m, descarcatorul de ape mari si centrala. In digul mal stang este practicata o bresa de descarcare a debitelor ce depasesc 1.300 mc/sec, care se transmit in vechea albie.

Barajul este identic cu cel de la Bascov, inclusiv alimentarea statiilor de pompe. Priza principala, cu un debit de 6 mc/sec, este amplasata in culeea dreapta, iar priza secundara in deschiderea 1, sub forma unei prize tiroleze. Priza de irigatii, furnizand un debit de pana la 2,1 mc/sec, este amplasata in digul mal stang, la 740 m in amonte de baraj. Centrala este identica cu cea de la Bascov, cu un canal de fuga cu o lungime de 2.251 m.

 

(Va urma)

 

Autor:
ing. Stefan Constantin – HIDROCONSTRUCTIA SA

 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 159 – iunie 2019, pag. 18

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2019/06/01/hidroconstructia-sa-contributia-la-edificarea-sistemului-hidroenergetic-national-xxiv-aductiuni-secundare-si-amenajari-conexe-ale-bazinului-raului-arges-v/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.