«

»

Podurile: bolti si arce (XIX). Arce din beton armat cu calea la mijloc

Share

(Continuare din nr. 155, februarie 2019)

 

  1. Podul peste Olt, la Voila

Aceeasi solutie a fost adoptata si la podul peste Olt, la Voila, pe drumul judetean 105, Voila – Agnita. Podul peste Olt, la Voila, are o deschidere principala de 78,0 m in solutia arce cu calea la mijloc (Foto 25) si un viaduct de acces pe malul stang, in albia majora, cu sase deschideri de 8,00 m (Foto 26).

Alcatuirea constructiva a podului peste albia minora este identica cu solutiile adoptate la podul peste Mures, la Glodeni, cu diferenta ca partea carosabila s-a facut de la inceput de 7,00 m, cu doua trotuare de 0,75 m si fundatii directe, independente pentru fiecare arc, cu latime de 3,50 m. Viaductul de acces de pe malul stang s-a realizat cu fundatii directe, elevatii lamelare si suprastructura cadru monolit cu trei grinzi in sectiune transversala (Foto 26).

La executia podului peste albia minora s-au folosit grinzi metalice de inventar si palee de lemn pentru cintre si esafodaje.

Grinzile metalice folosite la cintru au fost coborate la nivelul platelajului folosind paleele executate pentru cintre in aceeasi solutie, care s-a adoptat initial la podul peste Mures, la Glodeni.

Urmare executiei hidrocentralei pe raul Olt, la Voila, malurile raului au fost amenajate si protejate cu dale din beton pe toata zona (Foto 27).

Proiectantul principal al podului a fost ing. Gh. Buzuloiu, Constructor: Intreprinderea Constructii Poduri, sef santier ing. Dan Balescu. Podul a fost proiectat pentru clasa l de incarcare, S60 A13 si calculat dupa metoda rezistentelor admisibile.

 

  1. Podul peste Arges, la Hotarele, judetul Giurgiu

Are deschiderea cea mai mare executata in tara noastra in solutia arce cu calea la mijloc. Se afla pe Drumul judetean 401, Jilava – Greaca si are doua deschideri de 85,00 m (foto 28, 29).

In general, s-a mentinut solutia constructiva adoptata la podul peste Mures, la Glodeni, judetul Mures, cu unele corectii generate de cresterea deschiderii de la 76 m la 85 m. Astfel, inaltimea sectiunii de la cheie a fost marita la 1,60 m, cu aceeasi latime si grosime a talpilor de 0,30 m si a inimii de 0,30 m; sectiunea de la nastere a fost marita la 1,00 m inaltime si 1,56 m latime, cu mentinerea raportului 1/2 intre momentul de inertie de la cheie si a celui de la nastere. De asemenea, pentru a valorifica avantajele care se obtin prin reducerea valorii solicitarilor de la nastere si cheie, in solutia cu incastrari suple, inaltimea la cheie s-a mentinut la 1,60 m pe cinci panouri de 28 m si o variatie parabolica a inaltimilor in continuare pana la nastere.

Partea carosabila a podului a fost prevazuta de 7,00 m, cu trotuare de 0,75 m in dreptul arcelor, platelajul cu antretoaze la distanta de 5,00 m, inaltime redusa la nivelul lonjeroanelor pentru micsorarea inaltimii de constructie, tiranti din bare de otel beton PC 52, protejate cu beton si trei lonjeroane cu rosturi generale la sferturile deschiderilor la 61 m.

Natura terenului, alcatuita in majoritate din materiale necoezive – nisipuri si pietrisuri – a impus adoptarea solutiei de fundare directa cu chesoane din beton armat, coborate cu aer comprimat la adancime de cca. 14,00 m in orizontul marnos.

Podul a fost calculat cu conlucrarea platelajului, cu arcele dupa metoda eforturilor.

Sistemul de baza ales a fost cu gruparea solicitarilor M, V si H in centrul elastic al arcelor si momente in sectiunile de suspendare a platelajului de arce, fara sectiunea cu rostul general in care s-au prevazut rezemari simple (fig. 11A).

Pentru simplificarea calculelor, necunoscutele au fost grupate in sistemul simetric cu 8 necunoscute M, H si 6 sectiuni la tablier si sistemul nesimetric cu 7 necunoscute V si 6 sectiuni de la tablier.

Coeficientii au fost calculati pentru o variatie a momentelor de inertie la intervale de 2,80 m, tinand seama si de alungirea tirantilor.

Sistemele de ecuatii au fost rezolvate cu metoda Gauss.

In figura 11B este prezentata linia de influenta a momentelor la limitele samburelui central, cu conlucrare si fara conlucrare in sectiunea IV la 22,9 m de nastere. A rezultat o reducere medie de 15% a solicitarilor datorate influentei conlucrarii arcelor cu tablierul.

In figura 11C este prezentata linia de influenta a solicitarilor din platelaj, in sectiunea IV in axul tirantului la 22,9 m, iar in figura 11D se prezinta linia de influenta a solicitarilor in sectiunea D de la mijlocul sectiunii III – IV.

Tinand seama de gruparea solicitarilor din incarcarea generala si din incarcarea locala se poate face dimensionarea platelajului la solicitarea ce rezulta din incarcarea generala, cumulata cu jumatate din incarcarea locala pe acelasi principiu care se adopta la dimensionarea placilor ortotrope carosabile.

Avand in vedere rezultatele obtinute la calculul de conlucrare in metoda de calcul mentionata, ce se apropie in mod esential de situatia reala a structurii, se impune efectuarea calculului de conlucrare in toate cazurile, cu structuri flexibile si, in mod special, pentru dimensionarea platelajului.

(Va urma) 

(Din Vol. Podurile: Bolti si arce, autor Gh. Buzuloiu) 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 159 – iunie 2019, pag. 64

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2019/06/01/podurile-bolti-si-arce-xix-arce-din-beton-armat-cu-calea-la-mijloc/

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa de email nu va fi publicata.