Factori de risc minier in Baia Mare

In decursul secolelor s-au exploatat mai multe zacaminte si­tuate pe teritoriul orasului Baia Mare. Sistematica actuala diferentiaza 4 grupari de mineralizatii:

• Campul minier Sasar-Valea Borcutului, constituit din grupurile filoniene Aurum, Adam – Cremenea, Tigher-Sofia, lojica-Bartosa-Wilhelm (toate pe V. Borcutului), structura de stock aurifer Borzas (Valea Borcutului) (fig. 2);
• Structurile metalogenetice Valea Rosie si Dealul Crucii (Baia Mare) (fig. 1);
• Structura metalogenetica Herja (Ferneziu) (fig. 3);

Toate aceste structuri si grupuri filoniene se situeaza la nord de intravilanul municipiului, in zo­na forestiera.

Atestata de secole, activitatea din mineritul maramuresean impreuna cu activitatile conexe acesteia a fost cea mai importanta sursa de venit, precum si de subzistenta pentru populatia acestui judet, dar si cea mai importanta sursa de riscuri si de poluare a factorilor de mediu.

Dupa restructurari succesive, dintre care cele mai importante in anii 1997 si 2006, activitatea de extragere si prelucrare a minereurilor neferoase si pretioase a fost sistata la sfarsitul anului 2006.

Din anul 1999 a inceput procesul de inchidere si ecologizare a unor perimetre miniere.

Inchiderea perimetrelor miniere a fost o abordare sectoriala si nu globala a problematicii de mediu si a zonelor de risc, s-a tinut cont doar de beneficiarul lucrarilor, nu si de lucrarile de prospectiuni, explorari geologice sau de deschidere executate.

• nu s-a stabilit o lista de lucrari prioritare din punct de vedere al zonelor de risc, sigurantei lucrarilor miniere, oamenilor si animalelor, precum si din punct de vedere al protectiei altor factori de mediu;
• nu s-au ales solutii de proiectare care sa conduca la diminuarea riscurilor si la retinerea poluantilor cat mai aproape de sursa;
• inchiderea unor lucrari miniere s-a executat fara aviz de gospodarire a apelor si acord de mediu;
• din prevederile actelor de reglementare pentru inchiderea perimetrului minier Valea Rosie nu au fost executate lucrari foarte importante, cum ar fi:

– lucrari de suprafata la sistemul de evacuare a apelor de mina;

– lucrari de consolidare si protectia mediului la Iazul vechi Sasar;

• au ramas nereglementate din punct de vedere al protectiei mediului si neinchise zeci de galerii de coasta si zeci de lucrari miniere verticale (suitori si palnii de surpare pe linii de abataj), halde de steril de mina, precum si cariera Sofia – Sasar;
• in documentatiile pentru obtinerea acordului de mediu nu au fost prevazute lucrari pentru diminuarea infiltratiilor de apa in subteran (betonarea talvegului vailor situate deasupra lucrarilor miniere), santuri de garda pe versantul din amonte de palniile de surpare, suitori sau halde, redirijarea apelor unor torenti, umplerea golurilor (acolo unde este posibil, costurile nu sunt exagerate, si nu afecteaza alti factori de mediu);
• prin proiecte, au fost prevazute lucrari de ecologizare doar la 25 de halde de steril, in realitate fiind mult mai multe in acest perimetru (peste 100 de halde); lucrarile de ecologizare executate la halde nu au avut eficienta, nu s-au stabilizat la baza prin lucrari specifice (ziduri de sprijin, gabioane), nu s-au redus unghiurile taluzurilor, garduletele de coasta din nuiele au fost partial distruse, puietii nu s-au prins decat in proportie foarte mica, pe taluzul haldelor, sporadic s-au prins in special mesteacan, plop si arin de munte;
• lucrarile de inchidere si ecologizare din perimetre nu sunt in concordanta cu prevederile acordurilor (avizelor) de mediu, iar documentatiile pentru obtinerea avizelor sau acordurilor de mediu difera de proiectele tehnice de executie a lucrarilor.

Accidentul ecologic de la iazul de decantare a sterilului, „AURUL Baia Mare” – Bozanta Mare (30 ianuarie 2000), a avut un mare impact mediatic, scotand inca o data in evidenta faptul ca feno­mene meteorologice deosebite pot genera riscuri majore, care conduc la poluari accidentale cu im­pact regional sau chiar transfrontalier.

FACTORI DE RISC MINIER

Factorii de risc minier identificati sunt urmatorii:

1. Goluri subterane care ajung la suprafata;
2. Zone de prabusire datorate golurilor subterane;
3. Acumulari necontrolate de ape subterane, cu posibile viituri in cazul unor precipitatii abundente;
4. Ape de mina corozive;
5. Halde de steril cu posibile desprinderi si alunecari datorate taluzului accentuat sau infundarii subtraversarilor existente;
6. Halde de concentrate miniere corozive;
7. Instalatii miniere (uzine, conducte de hidrotransport al unor substante toxice) periculoase in caz de defectiuni tehnice.

1. Goluri subterane care ajung la suprafata

Prezinta pericol de cadere pentru trecatori sau vanat si sunt prezente sub forma de suitori de aeraj, abataje prin care s-au exploatat mineralizatii pana la zi, puturi de la suprafata (mai vechi sau mai noi). Necesita localizare si amenajare (avertizare, imprejmuire).

Pe teritoriul administrativ Baia Mare au fost identificate mai multe goluri subterane:

• Suitor de aeraj IPEG V. Borcutului;
• Zona Aurum (Valea Borcutului) cu Galeria Aurum 309 m si Sofia (Sasar), Goluri la suprafata pe liniile de abataj Sfantu Ioan si Anton, pe versantii V. Antonca, Suitor de aeraj pe filon Anton versant drept torent, Palnie surpare pe filon 10, Galerie ventilator +359

Exemplificare:

1. Galeria Aurum 309 m (fig. 4);

Amplasament: versant drept V. Neamtului, cca 5 m de drumul de acces, la cota Z =309 m;

– aval de gura galeriei este o scufundare a terenului din cauza excavarii unui abataj vechi;

– galerie nedefinita Sofia 316;

1. Palnie surpare pe filon 10 (fig. 5)

Amplasament: pe culmea versantului drept al V. Antonca, aval cca 250 m de suitorul principal de aeraj de pe filonul 3 Alexandru, la cota: Z = 534 m;

– palnia de surpare are o lungime de cca 25 m, latime de cca 15 m si adancime de 40 m si este deosebit de periculoasa;

– dupa configuratia terenului, se observa ca diametrul surparii se mareste continuu;

– aceasta surpare nu este inscriptionata, nu are tablite avertizoare privind pericolul de cadere si nu este imprejmuita, fiind un real pericol de cadere a persoanelor sau animalelor salbatice aflate in preajma.

• Valea Rosie. Surpare a terenului de la suprafata pe linia de abataj Nepomuc
• Galeria IPEG versant drept Valea Pietroasa

Amplasament: mal drept V. Pietroasa (afluent drept V. Rosie) la cca 250 m amonte de confluenta V. Lungi cu V. Pietroasa (Trei Stejari), vis a vis de halda IPEG (fig. 6);

– deasupra acestei galerii, pe versantul drept al vaii Pietroasa, la cca 20 m amonte este un suitor (susrupt) adanc de cca 10 m, cu diametru mediu de 3 m (fig. 7).

• Dealul Crucii: Putul IPEG Dealul Crucii, Suitor de fum Dealul Crucii (fig. 8)

Amplasament: versant drept V. Vicleanului, in apropiere de culme (Dealul Inghetat) si a unui drum industrial;

– cota putului: Z = cca 470 m;

– putul a fost sapat de IPEG Maramures, are adancime de cca 60 m, diametru de cca 5 m, nu este inchis sau acoperit;

– in apropierea putului este suitorul aferent putului (sectiune cca. 4 mp), care nu este inchis sau acoperit, are o adancime de cca. 15 m, dupa care intersecteaza putul;

– aceste lucrari miniere verticale prezinta un real pericol de cadere a persoanelor aflate in preajma lor;

– in anul 2010, un autoturism cu doua persoane a cazut in acest put.

• Herja Galeria loachim +380 m
• Firiza. Mina Haiducilor. Put pe V. Rostosa

2. Zone de prabusire datorate lucrarilor subterane

Exista peste 200 de kilometri de galerii in minele Sasar si Herja, galeriile IPEG, din zonele adiacente minelor Sasar si Herja, goluri subterane supuse fenomenelor de presiune minera, acumulari ne­controlate de ape de mina, acidifiere ca urmare a spalarii mineralizatiilor de catre apele de infiltratie.

• Borzas (Valea Borcutului)

Palniile de surpare Borzas (fig. 9)

Amplasament: pe versantul nord-vestic al varfului Iricau;

– terenul de la suprafata a fost afectat, prin prabusirea acestuia, din cauza metodei de exploatare subterana a minereurilor prin surpare in subetaje;

– suprafata de teren afectata de surpari este de cca 7 ha; in zona exista mai multe palnii de surpare, dintre care cea mai mare are un diametru de cca 150 m si o adancime de cca 40 m;

– zona nu este imprejmuita, exista pericol de cadere a oamenilor sau animalelor aflate in zona;

– s-au identificat placute de avertizare cu inscriptia: Trecerea oprita, pericol de cadere;

– in aceste palnii de surpare se acumuleaza cantitati mari de ape de infiltratie care ajung in subteran si apoi se evacueaza pe galeria Sasar +215 m (fig. 10).

3. Acumulari necontrolate de ape subterane, cu posibile viituri la precipitatii abundente

O suprafata de teren de cateva zeci de kmp acumuleaza atat apele de infiltratie, cat si cele de adan­cime, acestea fiind evacuate la zi prin trei galerii principale: Sasar, Valea Rosie si Dealul Crucii. Apele patrund in subteran prin numeroasele goluri de mina existente. Aceste galerii magistrale sunt interconectate prin alte galerii intr-un sistem unic, iar in cazul unor precipitatii abundente, eventua­lele blocaje cu mal (Valea Rosie) sau prabusiri (Dealul Crucii) (fig. 11), pot ridica mult de­bitele deversate prin galeria Sasar.

Presiunea apelor acumulate in spatele prabusirilor subterane necontrolate poate determina dizlocarea lor si antrenarea odata cu apele de mina si a unei cantitati mari de mal (produs rezidual datorat alterarii mineralelor metalice).

Ar fi necesara asigurarea conditiilor minime de vizitare (pentru salvatori minieri sau alte persoa­ne autorizate) pentru parcurgerea periodica a celor trei galerii principale mentionate, in vederea remedierii rapide a eventualelor deteriorari constatate. Inchiderea acestor galerii cu diguri de boltari si rambleu (cum s-a procedat la galeria Cuza Voda si se preconizeaza la galeria Lobkowitz – Dealul Crucii) nu mai permite remedierea unor deteriorari la inceput minore, amplificand in timp riscurile legate de acumularea apelor si malului de mina.

Este importanta, de asemenea, evaluarea capacitatii sistemului de evacuare a apelor de mina de la gura celor trei galerii in raul Sasar.

4. Ape de mina corozive

Caracterul coroziv al apelor de mina este datorat alterarii sulfurilor aflate nu doar in zacaminte, ci si in rocile inconjuratoare si prezentei acizilor sulfurosi si sulfurici in apele de mina. Unele dintre aceste ape sunt partial tratate si neutralizate, inainte de deversare in sistemul de canalizare (Herja, Sasar), altele sunt inca ignorate (cele din galeriile Valea Rosie si Dealul Crucii). Este necesara efec­tuarea unui studiu asupra situatiei si influentei apelor de mina, nu doar asupra mediului, ci si asupra in­stalatiilor prin care tranziteaza.

Evacuarile apelor de mina acide, direct in emisar, au debite variabile de la cativa litri/secunda la 150 litri/secunda, sau chiar mai mari in cazul unor precipitatii abundente sau topiri rapide ale zapezilor (ex. galeriile Sasar, Cuza Voda, Lobkowitz, Herja).

Exista si alte galerii, din care apele de mina deverseaza in reteaua hidrografica.

• Galeria Sofia +290 m (fig. 12)
• Galerii si halda IPEG Valea Lunga + 406 m
• Mina Herja (galeria Ioachim).

5. Halde de steril cu posibile desprinderi si alunecari de teren datorate taluzului accentuat sau infundarii subtraversarii apelor de suprafata.

Exista peste 100 de halde de steril de mina in zona Baia Mare, majoritatea manifestand in­stabilitate mecanica, din cauza unghiurilor de taluz mari, prin creare de ravene, spalari ale bazei haldelor, precum si fenomene de migrare in aval a poluantilor (metale grele) din cauza exfiltratiilor sau a fenomenelor de lesiere.

S-a sesizat si pericolul de infundare a canalizarilor de sub haldele de steril; in cazul unor viituri puternice se antreneaza material din albii si de pe versanti, precum si crengi, busteni, deseuri etc; exista potentialitatea sa se intample accidente cu efecte deosebite (acumulari de ape in amonte de halde), fapt ce ar putea produce deversari masive de steril si ape in aval.

• Haldele galeriei Simion – Trei Stejari (Bartosa) +462 m si +412m
• Halda galeriei Simion – Trei Stejari (Bartosa) +362 m

Amplasament: mal stang al V. Bartosa (fig. 13);

– halda are o lungime de cca 200 m, latime medie 60 m si o inaltime medie de 7 m, cu un volum de steril de mina depozitat de 50.158 mc;

– apa V. Bartosa subtraverseaza halda printr-o canalizare cu tuburi PREMO cu diame­trul de 1.600 mm;

– amonte de halda sunt resturi de crengi, busteni (provenite din exploatarile forestiere din zona), materiale care, in cazul unor viituri, pot bloca gura canalizarii din amonte de halda, existand pericolul real de a forma o acumulare de apa, ce ar conduce la antrenarea de steril din halda.

• V. Neamtului; Putul AURUM; Halda IPEG Valea Lunga (Valea Rosie) + 406 m; Halda Adam Veta (Ventilator) – Borzas, +378 m; Halda Herja.

6. Halde de concentrate miniere corozive

La UP Flotatia Centrala nu se desfasoara activitati de productie, respectiv de preparare minereuri ci doar se asigura paza obiectivului;

– activitatea de productie de pe amplasament a fost sistata in luna decembrie 2006. Concentratele de pirita existente in stoc sunt depozitate in mai multe zone, in 7 depozite de pirita (fig. 14). In zona depozitelor sunt acumulari de ape pluviale care sunt de culoare brun roscat, au caracteristici acide si contin ioni de metale. Aceste ape afecteaza solul, apele freatice si apele de suprafata din zona.

7. Instalatii miniere (uzine, conducte de hidrotransport al unor substante toxice), periculoase in caz de defectiuni tehnice

Sunt in curs de demontare conductele de hidrotransport dintre Uzina de Preparare si Iazul Bozanta. Firul de conducta cu diametru de 350 mm apartine SC ROMALTYN MINING SRL, societate care in­tentioneaza sa prelucreze sterilul de flotatie depus in Iazul Central, precum si concentratul de pirita din depozitele de langa UP Flotatia Centrala (fig. 15).

Instalatia de preparare a SC ROMALTYN SRL este prevazuta a fi repusa in functiune pentru prelucrarea sterilului din iazul de la UP Flotatia Centrala si a depozitelor de pirita ale acesteia. Conducta de hidrotransport poate prezenta riscuri in cazul unor defectiuni, chiar daca aceasta este in curs de reinlocuire, pe un traseu ce evita zona centrala a orasului. De asemenea, instalatia de procesare ce foloseste o concentratie mare de cianura de sodiu prezinta riscuri in cazul unor defectiuni. De altfel, prin PUZ-ul zonei, recent intocmit, se prevede interzicerea activitatii cu cianura in acest sector al orasului, hotarare atacata in justitie de catre SC ROMALTYN SRL pe motiv ca anterior s-a acordat autorizatie de constructie pentru aceasta activitate.

Riscuri prezinta si conducta de transport al sterilului la iazul Bozanta, deoarece sterilul transportat are un continut ridicat de cianura de sodiu, distrugatorul de cianura fiind realizat la iaz, nu la uzina.

CONCLUZII

Pentru inchiderea perimetrelor miniere s-a adoptat o abordare sectoriala si nu globala a problematicii de mediu si a zonelor de risc. In proiectele tehnice de inchidere a activitatilor miniere s-a tinut cont doar de beneficiarul lucrarilor, nu si de lucrarile de prospectiuni, explorari geologice sau de deschi­dere executat.

Consideram ca ar fi necesar sa se stabileasca o lista de prioritati privind zonelor de risc, sigu­ranta lucrarilor miniere, a oamenilor si animalelor, precum si protectia altor factori de mediu.

Impactul lucrarilor miniere subterane asupra terenului de la suprafata

Lucrarile miniere verticale prezinta un real pericol pentru persoane si animale salbatice, lucrarile nefiind semnalizate si imprejmuite.

Prin palniile de surpare sau prabusirile terenului de la suprafata se infiltreaza apa provenita din topirea zapezilor, care spala mineralizatiile, dizolva ioni de metale grele, se acidifica, in plus creste debitul apelor de mina care se evacueaza apoi pe galeriile de baza.

Siguranta lucrarilor miniere si impactul asupra mediului

Galeriile de coasta neinchise prezinta un real pericol, in cazul intrarii in aceste lucrari miniere:

• multe diguri de boltari de la gurile galeriilor inchise au fost sparte;
• in perioada de activitate din minerit, pentru micsorarea infiltratiilor de ape de la suprafata in subteran, talvegul mai multor vai a fost betonat pe portiunea unde, sub aceste vai, erau lucrari miniere subterane; in prezent betonul este partial distrus si se infiltreaza masiv apa in subteran;
• in palniile de surpare unde s-a acumulat apa, exista riscul ca, la precipitatii abundente, presiunea apei acumulate sa invinga rezistenta materialului de la baza si sa se infiltreze masiv si brusc in subteran, cu consecinte imprevizibile, mai ales in zone locuibile;
• din cauza intemperiilor, a pasunatului si a faptului ca s-au tras lemne pe taluzul unor halde, vegetatia de pe taluzul haldelor a fost aproape in intregime distrusa;
• din multe halde de steril s-a excavat material, fie pentru prelucrare ulterioara in uzinele de preparare, fie pentru repararea drumurilor sau umplerea gurii galeriilor cu rambleu; dupa aceste operatiuni panta taluzurilor s-a acentuat, crescand instabilitatea mecanica a haldelor, sau pe platforma haldelor au ramas adancituri unde se acumuleaza apele acide;
• canalizarile de sub halde sunt semiinfundate in majoritatea perimetrelor miniere, existand chiar situatii cand tuburile de canalizare au fost sustrase iar haldele au alunecat;
• din cauza exploatarilor forestiere, pe versanti si pe cursul unor vai au ramas multi busteni si crengi; in cazul unor viituri puternice exista riscul infundarii canalizarilor de sub haldele de ste­ril, material din aceste halde putand fi antrenat in aval de acestea.

Masuri propuse

• Monitorizarea postinchidere a tuturor perimetrelor miniere.
• Intocmirea hartilor de risc in toate perimetrele miniere.
• Inchiderea tuturor lucrarilor miniere care au legatura cu suprafata (galerii, suitori etc).
• Executarea lucrarilor de stabilizare, protectia apelor si de ecologizare a tuturor haldelor.
• Imprejmuirea suitoarelor, palniilor si galeriilor de surpare, cu scopul prevenirii accesului sau caderilor in aceste zone deosebit de periculoase a persoanelor sau animalelor.
• Cartarea si marcarea pe harti topografice sau turistice, intocmirea hartilor de risc pentru toate lucrarile miniere in legatura cu suprafata sau din apropierea suprafetei.

BIBLIOGRAFIE

1. Sorocovschi V., ed. (2002, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007), Riscuri si catastrofe, vol. I, II, III, IV, V, VI, Ed. Casa Cartii de Stiinta, Cluj Napoca;
2. Alcantara-Ayala I., Goudie A.S., Geomorphological Hazards and Disaster Prevention, Cambridge University Press, 2010;
3. Teodorescu A., Popescu AL., Mecanica rocilor in minerit, Ed. Tehnica Bucuresti, 1982;
4. Graham Bird, Paul A. Brewer, Mark G. Macklin, Dan Balteanu, Basarab Driga, Sorin Zaharia, Serban M., Tom J. Coulthard, The environmetal impacts of metal mining in Romania, in The environmetal and socio-economic impact of indutrial tailing ponds, International Conference, Oradea, 2003, pag. 87-96;
5. Lazar M., Dumitrescu L., Impactul antropic asupra mediului. Editura Universitas, Petrosani, 2006, ISBN (10) 973-8260-87-6; ISBN (13) 978-973-8260-87-0, pag. 310;
6. Lazar M., Nyari I.M., Faur F.G., Methodology For Assessing The Environmental Risk Due To Mining Waste Dumps Sliding – Case Study Of Jiu Valley. Carpathian Journal of Earth and Environmental Sciences. Volume 10, 2015 – Number 3, pp. 223-234.

Autori:
Constantin Sorin Zaharia, Dorina-Maria MostiS – SC Geoproiect SRL Baia Mare
Stela Dinescu – Universitatea din Petrosani
Dumitru Istvan – Universitatea de Nord Baia Mare 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 160 – iulie 2019, pag. 60