Dupa punerea in functiune a amenajarilor raului Arges din amonte, au avut loc o serie de viituri catastrofale in zona inferioara a bazinului, soldate cu pagube materiale considerabile. Debitele inregistrate, cu o asigurare de 5-10%, au avut valori cuprinse intre 1.000 si 1.500 mc/sec.
Aceste situatii au fost cauzate, in mare parte, de tipul de amenajari proiectate care, cu exceptia amenajarii Vidraru, au avut prevazute volume mici de atenuare. La aceasta se adauga faptul ca raul Doamnei nu beneficia de lucrari de acumulare. In noile conditii, au aparut modificari in evaluarea debitelor, fiind luate in calcul cifre de ordinul a 2.180 mc/sec pentru o asigurare de 1% si 3.760 mc/sec pentru 0,1%.
Statia de pompare, barajul si Centrala Golesti sunt amplasate la 10 km in aval de Pitesti si au fost proiectate luand in considerare evaluarile mai realiste rezultate din experienta anilor anteriori. Folosintele satisfacute de uvraje au avut in vedere regularizarea debitelor de apa potabila si industriala necesare orasului Bucuresti, asigurarea unei rezerve de apa industriala pentru Pitesti, volumele de apa necesare sistemului de irigatii Teiu-Cateasca, productia de energie electrica si scoaterea de sub efectele inundatiilor a circa 5.000 ha de teren agricol.
Acumularea Golesti ocupa terasa joasa si albia minora a raului Arges, avand un curs meandrat in amplasament, precum si albia majora cu o latime de cca 300 m.
Structura geologica de baza a lucrarii este alcatuita din depozite recente de material granular, de la nisipuri la bolovanisuri, cu grosimi variind intre 3 m si 9 m, suprapuse pe depuneri de argile prafoase si nisipoase asezate pe straturi mai vechi de argile prafoase cenusii cu aspect marnos. Elementele componente ale barajului Golesti sunt:
- Barajul frontal, de tip omogen, constituit din pietrisuri cu granulometrie variabila obtinute din exploatarea cuvetei lacului, avand o lungime de 450 m si o inaltime maxima de 22 m, etansat la fata amonte cu o masca de beton armat, iar in profunzime cu etansare realizata cu ajutorul unui ecran de beton;
- Barajul-dig longitudinal de pe malul stang, proiectat cu un traseu care sa ocupe o suprafata agricola minima, are sectiunea omogena, lungimea de 7.500 m si inaltimea maxima de 20 m. Etansarea este identica cu structura frontala si se inchide in malul inalt al albiei raului;
- Descarcatorul de ape mari este din beton armat, tip stavilar cu timpan, sistem cuva, alcatuit din 6 deschideri de cate 16 m latime, echipate cu stavile-clapeta lenticulare de 16 m x 3 m, la partea inferioara fiind prevazute 12 orificii de fund de 6,75 m x 2,25 m, obturate cu stavile segment. Partea mediana dintre stavilele segment si stavilele clapeta este sub forma unui timpan. Pentru alimentarea debitului de servitute de 18 mc/sec necesar in aval, in deschiderile 5 si 6 sunt prevazute doua conducte metalice D 1.400 mm, echipate cu vana conica si vana fluture;
- Zona de disipator este continuarea descarcatorului in aval, cu o lungime de 24 m continand 24 de dinti Rebock, un bazin de linistire cu lungimea de 25 m, o rizberma din blocuri de beton cu inaltimi de 1 m si 0,50 m, dispuse in sah si o palnie de afuiere de 6 m adancime;
- Centrala hidroelectrica si statiile de pompare, de tip baraj in frontul de retentie, sunt amplasate in aceeasi cladire cu dimensiunile de 25,30 m x 47,00 m. Centrala este echipata cu doua hidroagregate cu turbine Kaplan.
Statiile de pompare utilizate la extragerea si trimiterea apei industriale si pentru irigarea terenurilor agricole sunt amplasate in continuarea infrastructurii uzinei hidroelectrice, sub platforma exterioara. Priza de apa este amplasata in culeea mal dig mal drept si este de forma unei palnii paralelipipedice, prin care se asigura accesul apei din lac in galeria de alimentare a statiei de pompare. Priza este prevazuta cu gratar, batardou si vana plana. Palnia este continuata de o galerie cu lungimea de 51 m, din care se alimenteaza un numar de 11 pompe cu ax orizontal, din care 4 cu un debit total instalat de 6 mc/sec, pentru alimentarea de rezerva a platformei petrochimice Pitesti si 5 pompe cu un debit total de 9 mc/sec pentru alimentarea cu apa a sistemului de irigatii Teiu-Cateasca, 2 pompe fiind tinute in rezerva.
Lucrarile de executie ale barajului si obiectivelor asociate au fost demarate in anul 1979 – ianuarie si au fost incheiate in mod esalonat intre noiembrie 1982 si noiembrie 1983. In cadrul investitiei au fost executate 7 milioane mc terasamente, 380.000 mc betoane in suprastructuri, 240.000 mc beton in ecranul de etansare si 290.000 mp de peree.
Volumul acumularii este de 78,5 mil mc, caderea proiectata fiind de 16 m si asigurand un debit instalat de 90 mc/sec ce genereaza, cu ajutorul turbinelor cu o putere instalata de 8 MW, un output de cca 33 GWh/an. Statia de pompe Golesti asigura o inaltime de pompare de 50 m la un debit de 24 mc/sec si o putere instalata de 12 MW.
O lucrare frumoasa care acopera riscul inundatiilor, alaturi de alte folosinte, pentru una dintre marile platforme petrochimice ale Romaniei. O lucrare frumoasa ce le-a pus la dispozitie si localnicilor un spatiu generos de agrement.
(Va urma)
Autor:
ing. Stefan Constantin – HIDROCONSTRUCTIA SA
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 160 – iulie 2019, pag. 4
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns