Pentru proiectantii si contractantii care lucreaza la modernizarea cladirii pe care locuitorii Varsoviei o numesc pana in ziua de astazi „Smyk”, o provocare serioasa a fost imbinarea tehnologiei inovatoare cu structura istorica a cladirii. In decurs de 3 ani a fost recreat corpul caracteristic si a fost construit un corp complet nou de birouri, aducand totodata un omagiu traditiilor arhitecturii moderne a vremurilor comuniste si solutiilor inovatoare din domeniul constructiilor secolului XXI.
Inspirati de istorie
Pentru a intelege conceptul arhitectural care a determinat reconstructia CEDET, de care este responsabil Consortiul de companii: AMC – Andrzej M. Chołdzyński (Liderul Consortiului) si RKW Architektur+ (Partenerul Consortiului), trebuie sa ne uitam in urma, catre anii `50 ai secolului trecut. Casa Centrala de Marfuri, aflata la intersectia Al. Jerozolimskie, ul. Krucza si Bracka, a aparut imediat dupa al doilea razboi mondial. Cladirea proiectata de Zbigniew Ihnatowicz si Jerzy Romański, data in folosinta in anul 1952, s-a incadrat pe buna dreptate in canoanele arhitecturii moderniste europene. Fabricata cu tehnologie monolitica armata, s-a ridicat chiar in inima Varsoviei ca o exemplificare a viselor despre o capitala moderna, avangardista. Dupa incendiul din anul 1975, „Smyk”, a carui denumire populara provine de la magazinul de jucarii situat candva acolo, a fost reconstruit superficial – a fost lasata structura salvata, fiind schimbate doar tamplaria si decoratiunile interioare. In anul 2006, corpul principal al Casei Centrale de Marfuri a fost inscris in registrul monumentelor istorice, constituind astfel o provocare suplimentara in timpul lucrarilor de modernizare in anii 2015-2018.
Acolo unde istoria intalneste modernismul
In anul 2011, noul proprietar al cladirii, dezvoltatorul belgian Immobel, a hotarat sa transforme fundamental cladirea si sa ii redea vechea grandoare. Sub ochiul atent al conservatorului monumentelor istorice din Varsovia, CEDET a fost restaurat aproape complet si reconstruit, cu utilizarea tehnologiei moderne. Investitorul, proiectantii si contractantul au depus toate eforturile pentru a salva detaliile arhitecturale caracteristice ale cladirii. In cursul lucrarilor s-a decis lasarea fundatiei si a scheletului structurii cladirii. Pe baza documentatiei de arhiva a fost recreata fidel cladirea din exterior, acordandu-se o atentie deosebita redarii elementelor unice pentru corpul cladirii, precum diviziunile fatadei, montantii, acoperisurile, cosurile de fum sau terasele. Insa interiorul cladirii a obtinut un aspect complet diferit de cel vechi. Acum, de la etajul al doilea se inalta un atriu, care nu exista in vechea cladire „Smyk”.
Scopul revitalizarii traditionalei case de marfuri a fost si modernizarea acesteia. Pentru reconstructia partii in regim de monument istoric, inginerii companiei Aluprof au elaborat un sistem individual de perete cortina MB-SR110. Datorita utilizarii acestei solutii dedicate, a fost posibila adaptarea arhitecturii istorice la nevoile tehnice contemporane. La construirea sistemului a fost luata in considerare asezarea statica deosebit de complicata, in care sarcinile sunt transferate de pe montanti pe traversa. Profilele decorative pentru mascare care functioneaza in acesta, pe partea exterioara, ajuta la redarea formelor initiale ale fatadei traditionale. Constructia sistemului MB-SR110, cu utilizarea unei protectii printr-un echipament permanent de stingere, sub forma unei instalatii de sprinklere, a trecut cu succes testarea speciala de incendiu in cadrul Institutului de Tehnica in Constructii.
Pentru executarea fatadei semistructurale a cladirii nou construite, a fost utilizat sistemul MB-SR50N EFEKT. Aceasta solutie, datorita utilizarii sistemului special de fixare a geamurilor pe montanti si traverse, permite obtinerea unui perete neted si uniform de sticla impartit de o structura de linii verticale si orizontale cu o latime de 2 centimetri. Fantele aflate intre campurile de sticla ale fatadei sunt umplute cu un liant special din silicon, care asigura o etanseitate ridicata a structurii si intareste proprietatile de izolare. Acesti factori sunt deosebit de importanti in cazul cladirilor utilitare cu economisire de energie expuse la lumina soarelui, ai caror utilizatori trebuie sa se simta confortabil in interior, indiferent de temperatura de afara. Al doilea sistem Aluprof – sistemul MB-70US – a fost utilizat pentru executia ferestrelor cu deschidere si cercevea ascunsa, care necesita o buna izolare termica si fonica. Acestea au ochiuri mobile invizibile din exterior, astfel incat trecatorii care privesc fatada nu pot diferentia amplasarea campurilor invecinate de ferestre fixe si deschise. Latimea cadrelor vizibile din exterior este redusa, astfel avand efectul unei structuri suple si usoare. Merita sa adaugam ca, printre altele, datorita sistemelor moderne de aluminiu utilizate in timpul constructiei, CEDET a obtinut chiar din etapa de proiect prestigiosul certificat BREEAM la nivelul Excellent.
Perla modernismului polonez straluceste iar
Cladirea CEDET, compusa din doua parti cu aspect complet diferit, imbina spatiul comercial cu birouri de cea mai ridicata clasa. Cladirile au o parte comuna, care indeplineste functia intrarii principale in cladire. Sub vechiul „Smyk” revitalizat au aparut 4 niveluri cu o suprafata totala de 12.000 m², compusa din trei niveluri de garaje si un nivel comercial. Suprafetele comerciale din noua cladire numara 7.000 m² si se afla pe nivelurile -1, 0 si 1. Pe etajele de mai sus au fost amplasate birouri care ocupa aproape 12.000 m². Suprafata totala a cladirii se ridica la peste 22.000 m². In cladire se afla printre altele o banca, un restaurant, un club de fitness, o drogherie, un magazin alimentar si o cofetarie. Cladirea a fost proiectata cu gandul la persoanele cu dizabilitati, precum si cu grija pentru mediul inconjurator – spatiul a fost dotat cu solutii ecologice moderne. Incununarea constructiei a fost amplasarea pe fatada CEDET a unei copii fidele a firmei luminoase din anii `50, care o impodobea in vremurile comuniste.
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 162 – septembrie 2019, pag. 4
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns