«

»

HIDROCONSTRUCTIA SA: Contributia la Edificarea Sistemului Hidroenergetic National (XXVI). Aductiuni secundare si amenajari conexe ale Bazinului raului Arges (VII)

Share

In continuarea prezentarii lucrarilor realizate de HIDROCONSTRUCTIA pe raul Arges, ne vom referi in articolul de fata la Acumularea Zavoiul Orbului si la Amenajarea Ogrezeni.

Situata in judetul Dambovita, in aval de Gaesti, acumularea de priza Zavoiul Orbului se impunea a fi construita pentru asigurarea si suplimentarea debitului necesar al Dambovitei, rau de o importanta deosebita pentru Capitala. La baza proiectarii lucrarilor au stat o serie de obiecte:

  • Un baraj-stavilar cu inaltimea de 19,50 m, care, impreuna cu digurile laterale, de tip baraj, realizeaza o acumulare de 12 milioane mc, din care 1,9 mil mc volum de garda. Stavilarul este construit din beton armat, prevazut cu 5 campuri deversoare si 10 goliri de fund echipate cu stavile segment cu dimensiunile de 6,75 m x 2,25 m fiecare. Digurile laterale baraj sunt de tip omogen, avand constitutia din balast si inaltimea maxima de 7,80 m. Lungimea acestora este de 7.400 m si sunt etansate in aval cu pereu din beton armat, iar in adancime – pana la roca de baza – cu ecran de etansare de tip Else din beton. Caracteristica principala a acestui stavilar este prezenta unui anteradier din beton de 39,50 m lungime, 2,75 m grosime, dispus pe intreaga ampriza a lucrarii. In fata acestuia a fost executat un ecran de 5 m adancime, din beton, tot cu ajutorul tehnologiei Else, partea superioara a acestuia fiind plombata cu o mixtura asfaltica, pe o latime de 4 m, cu rolul asigurarii unui comportament elastic legaturii anteradier-baraj. Aceasta caracteristica unica a stavilarului a devenit necesara pentru asigurarea frontului de retentie impotriva alunecarii ce ar fi putut sa apara in urma impingerii apei. In aval, stavilarul se continua cu un disipator prevazut cu dinti Rebock dezvoltat pe 68 m, o rizberma denivelata din placi de beton si o palnie de afuiere pentru realizarea racordului la albia naturala.
  • Priza de irigatii este amplasata in culeea mal stang si este formata din 4 ferestre patrate cu latura de 2,50 m, echipate cu stavile plane. Capacitatea maxima de captare este de 19,66 mc/s, functie de nivelul apei din lac si de gradul de deschidere al stavilelor. Apa preluata din priza este trimisa prin doua canale casetate din beton intr-un bazin de distributie de unde poate fi dirijata, prin sifonare si galerii, spre doua canale gravitationale de irigatii, cate unul pe fiecare mal.
  • Priza de servitute – apa pentru Bucuresti – este amplasata in malul stang, in continuarea descarcatorului de ape mari si este formata din doua ferestre dreptunghiulare cu dimensiunile de 2,00 x 2,50 m, echipate cu stavile plane, care debuseaza in zona disipatorului de energie. Capacitatea de preluare a prizei este de maximum 44 mc/s. Este necesara si mentiunea ca, in afara acestui debit de servitute asigurat in aval, spre Bucuresti, canalul de irigatii CV2 – de pe malul stang – poate dirija apa si pe raul Dambovita si, implicit, spre Bucuresti.

Obiectivul a fost realizat in intervalul 1985-1988, implicand un volum de lucrari in corpul barajului de 155.000 mc si un volum de material depus in digurile-baraj de 1.030.000 mc.

Amenajarea Ogrezeni a fost construita cu scopul captarii si directionarii unui debit de pana la 26 mc/s din raul Arges pentru alimentarea cu apa a municipiului Bucuresti. In subsidiar s-au avut in vedere cerintele de deplina siguranta a alimentarii Capitalei, reducerea consumului de reactivi in statia de tratare Crivina, precum si asigurarea unei rezerve-tampon pentru situatii deosebite in alimentarea orasului, printre potentialele riscuri aflandu-se poluari accidentale sau viituri de peste 1.800 mc/s pe raul Arges.

Amenajarea are in compunere:

  • Un baraj pe derivatie, care, impreuna cu digurile de inchidere, realizeaza o acumulare de 2,1 milioane mc, fiind de asemenea capabila sa tranziteze in aval 1.800 mc/s (asigurare 1%), respectiv 2.900 mc/s (asigurare 0.1%). Barajul de derivatie este de tip stavilar din beton armat, prevazut cu 5 deschideri de tip cuva echipate cu stavile segment cu clapeta avand dimensiuni de 16,00 m x 4,50 m. In frontul barajului, pe malul stang, a fost prevazut un compartiment de spalare a aluviunilor ce se depun in fata prizei de acces a apei in acumularea laterala. Digurile de inchidere au inaltimi cuprinse intre 3 m si 7 m la o lungime de cca 6.000 m. Acestea sunt etansate pe taluzul umed cu pereu din beton armat, iar in profunzime cu un ecran de etansare din beton pana la roca de baza.
  • Priza pentru captarea apei si umplerea acumularii laterale, prevazuta cu 6 deschideri de 2,50 m x 4.00 m, echipate cu vane plane si batardouri. Priza are in compunere gratare rare pentru retinerea plutitorilor si a zaiului, iar pragul prizei este suprainaltat cu 1,50 m deasupra radierului pentru impiedicarea accesului aluviunilor tarate.
  • Bazinele de deznisipare, amplasate in continuarea prizei, chiar in incinta acumularii laterale, constau din doua cuve de beton armat cu lungimea de 51 m si 15 m x 5 m in sectiune, capabile sa retina particule cu dimensiuni mai mari sau egale cu 0,25 mm. Accesul apei din acumularea laterala in bazinele de deznisipare se face peste un prag deversor, prevazut cu 6 deschideri echipate cu stavile-clapeta de 4,00 m x 1,50 m fiecare.
  • Acumularea laterala, amplasata pe malul stang al Argesului, in aval de baraj, este realizata printr-un baraj „de contur” cu lungimea de 5.840 m, avand o forma inelar-alungita, cu latimea medie de 500 m, lungimea de 2.500 m, volumul stocat fiind de 5,5 milioane mc. Barajul acumularii laterale este realizat din diguri constituite din material aluvionar, protejate la taluzul udat prin peree din beton armat, iar fundul acumularii este etansat cu noroi autointaritor.
  • Aductiunea casetata dintre acumularea laterala si statia de tratare Crivina are o lungime de 6.00 m si este constituita din doua cuve inchise din beton armat de 3,20 m x 3,20 m, pe radier comun. Accesul apei se face printr-o priza alcatuita dintr-un masiv de beton armat prevazut cu un timpan si doua deschideri echipate cu vane plane. Constructia beneficiaza si de facilitatea de blocare a plutitorilor si a zaiului.

Executia lucrarilor s-a desfasurat in intervalul 1994 – 2003 pentru acumularea de pe raul Arges si acumularea laterala.

„Numerele mari” ale constructiei sunt: excavatii – 700.000 mc, umpluturi – 1.785.000 mc, betoane – 78.000 mc, ecran etansare – 24.000 mc, noroi autointaritor – 24.000 mc si peree – 200.000 mp.

(Va urma) 

Autor:
ing. Stefan Constantin – HIDROCONSTRUCTIA SA

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 163 – octombrie 2019, pag. 14

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2019/10/01/hidroconstructia-sa-contributia-la-edificarea-sistemului-hidroenergetic-national-xxvi-aductiuni-secundare-si-amenajari-conexe-ale-bazinului-raului-arges-vii/

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa de email nu va fi publicata.