«

»

HIDROCONSTRUCTIA SA: Contributia la Edificarea Sistemului Hidroenergetic National (XXVII). Amenajarea raului Targului (I)

Share

 

Mergand catre est, tot in bazinul hidrografic al raului Arges, ajungem pe valea raului Targului, afluent de stanga al raului Doamnei, nascut din ingemanarea raurilor Batrana si Cuca. Adunandu-si apele din vaile muntilor Iezer-Papusa, raul Targului devine vatra a unui oras cu adanci radacini in istoria noastra: Campulung Muscel.

Pentru ca am amintit de „radacini”, in chiar unul dintre cartierele orasului – Pescareasa –  se afla cea mai mare asezare militara construita de romani pe linia fortificata Limesul Transalutanus: castrul Jidova. Singura constructie militara din piatra, al carei nume in latina s-a pierdut, era parte a frontierei construite pe latura vestica a uriaselor paduri ale Teleormanului.

Linia fortificata era alcatuita dintr-un drum ce marca granita, marginit de un val de pamant cu inaltimea de 3 m si avand o latime de cca 10 m, intarit cu palisade si ziduri de sprijin din piatra si insotit pe toata lungimea de 235 km de un sant de aparare. Linia de hotar a fost inceputa in anul 107 de Marcius Turbo, continuata 20 de ani mai tarziu de Iulius Severus si incheiata in vremea imparatului Septimius Severus, in jurul anului 200. In anii 245-246, Filip Arabul pierde frontiera in urma atacurilor date de carpi si geti, aceasta fiind recastigata in jurul anului 250, cu pretul pierderii accesului pe culoarul Rucar-Bran, intrat sub influenta aliantei carpo-gete.

Linia fortificata era compusa din castrele Cumidava, Drumul Carului, Rucar, Voinesti, Jidava, Purcareni, Albota, Sapata de Jos, Falfani, Izbasesti, Urluieni, Crampoaia, Gresia, Rosiorii de Vede, Salcia, Baneasa, Putineiu si Ciuperceni. Interesant ca parti din aceasta constructie ce poarta pecetea Imperiului Roman au devenit in zilele noastre suport pentru terasamentul caii ferate Curtea de Arges – Pitesti – Turnu Magurele.

„Jidova” este o denumire ce provine dintr-o legenda ce circula in aceste locuri: in zorii Evului Mediu, calatorii sunt impresionati de marimea si soliditatea zidurilor castrului, dimensiunile acestuia fiind in aceste conditii atribuite contributiei „uriasilor” – oamenilor foarte inalti si puternici ce ar fi populat lumea la inceputurile ei, numiti „jidovi” de traditia populara nu doar a locului, ci si in mitologiile altor multe popoare.

Desi de la mare distanta par a fi doar niste dealuri mai rasarite, muntii Iezer-Papusa se inalta pana la 2.469 m in varful Rosu, iar culmile sale golase, pline de salbaticie, de dincolo de ultimii brazi, adapostesc intre ele adevarate perle, urme ale marelui inghet (Wurmzeit) incheiat acum aproximativ 11.000 de ani: lacul Iezerul Mare si lacurile Boarcas. Si daca stim cu totii despre cele mai inalte drumuri ale Romaniei, Transfagarasanul si Transalpina, iata ca masivul Iezer-Papusa adaposteste un drum inca mai inalt decat cele doua, chiar daca are caracteristicile unui drum forestier, asa cum era si Transalpina pana acum cativa ani: drumul despre care va vorbim pleaca din Leresti, traversand o vale de torent de pe malul drept al lacului Rausor, urca pe culmea Portareasa, cotind apoi catre varful Iezerul Mare unde atinge altitudinea maxima: 2.350 m. Mai departe, coboara catre Crucea Ateneului, culmea Vacarea, sfarsind in vecinatatea Cabanei Voina.

Dupa aceasta mica introducere in istorie, arheologie si climatologie, sa ne aplecam din nou asupra raului Targului, gazda a unor lucrari hidrotehnice de a caror complexitate suntem mandri: Amenajarea raului Targului este alcatuita dintr-o serie de obiective hidrotehnice, realizate in mai multe etape, legate insa intre ele de interconditionari complexe.

Privind dinspre amonte spre aval, parcurgem acumularea Rausor, Centrala Hidroelectrica (CHE) Leresti, polderul Leresti, CHE Voinesti, acumularea Schitu Golesti si Centrala Hidroelectrica de Mica Putere (CHEMP) Schitu Golesti.

Barajul Rausor, amplasat imediat in aval de confluenta raului Targului cu paraul Rausor, tine in spate acumularea cu acelasi nume, destinata in principal alimentarii cu apa a aglomerarii Campulung Muscel si, in subsidiar: producerii de energie electrica, asigurarii volumelor de apa necesare irigarii unei suprafete de cca 8.500 ha, atenuarii undelor de viitura si, in proiect, asigurarii unei rezerve de alimentare cu apa a municipiului Bucuresti.

Morfologia zonelor acumularii si barajului este influentata de aspectul erozional pronuntat, cauzat de prezenta in trecut a ghetarilor ce au modelat vai si viroage adanci, asimetrice si meandrate. Roca de baza are in alcatuire sisturi cristaline din cadrul seriei geologice specifice Leaota, avand o constitutie mai slaba pe malul drept din cauza prezentei unor mari mase puternic fisurate.

Barajul este construit din anrocamente cu zone de filtru din balast sortat si nucleu de argila, cu inclinare spre amonte si curbura orizontala. Volumul nucleului de etansare din argila (nucleu subtire din cauza distantei mari de la care a trebuit transportata) este de 500.000 mc si cu inaltimea constructiva de 118 m. Constitutia acesteia se remarca prin continutul mare de particule cu dimensiuni mai mici de 0,005 mm in proportie de aproape 50%. Etansarea de profunzime este realizata prin injectii de consolidare, executate in fundatia nucleului pe o adancime de 7 m, la un interval inter-foraje de 1,50 m, la care se adauga voalul de etansare compus din doua siruri de injectii de 25-75 m adancime, cu o lungime totala de 26.877 m, pe o suprafata extinsa la 20.000 mp.

In perioada de exploatare, cauzate de geomorfologia zonei, precum si de prezenta unei acumulari de apa antropice de mari dimensiuni, au aparut o serie de evenimente in stransa legatura cu o reactivitate peste cea prognozata, respectiv:

  • La depasirea cotei 855, in putul de acces la casa vanelor golirii de fund au aparut o serie de infiltratii pentru care s-au aplicat tratamente de impermeabilizare cu cimenturi speciale;
  • Odata cu umplerea lacului au aparut infiltratii importante in galeria de drenaj, intervenindu-se prin impermeabilizarea versantului drept cu o suspensie de injectie alcatuita din argila naturala, ciment si aditivi chimici, precum si cu injectii in spatele camasuielii galeriei de drenaj si refacerea retelei de drenaj;
  • La circa 2 ani dupa punerea in sarcina s-au produs o serie de deplasari in cuveta lacului, precum si ale versantului drept de pe conturul lacului, deplasari care au antrenat un volum de peste 1 milion de mc de deluviu si roca alterata care au afectat drumul de contur si reteaua electrica.

In conditiile de mai sus s-a impus un regim de supraveghere permanenta a lucrarii.

Va urma 

Autor:
ing. Stefan Constantin – HIDROCONSTRUCTIA SA

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 164 – noiembrie 2019, pag. 4

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2019/11/01/hidroconstructia-sa-contributia-la-edificarea-sistemului-hidroenergetic-national-xxvii-amenajarea-raului-targului-i/

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa de email nu va fi publicata.