ORDINUL ARHITECTILOR DIN ROMANIA: Respect pentru profesie. Respect pentru comunitate. Respect pentru patrimoniu

Arh. Lucian Alexandru Gavozdea este, de mai bine de un an, presedintele ales al Ordinului Arhitectilor din Romania. Spirit creativ si, in egala masura, analitic, cu o incredere nestramutata in „echipa, performanta si succes”, deschis la colaborarea… constructiva (pana acolo incat a reusit sa imbine fericit arhitectura, restaurarea si urbanismul), a avut curajul sa le lanseze colegilor arhitecti provocarea revalorizarii conceptului de RESPECT ca motor al devenirii membrilor OAR, in societatea romaneasca, drept o prezenta constanta, activa, model pentru tinerele generatii.

Daca initial s-a vorbit despre respectul pe care arhitectul il merita din partea autoritatilor, a publicului larg si, nu in ultimul rand, respectul reciproc in cadrul breslei, discutia ne-a purtat mai departe si a ilustrat modul in care arhitectul, de aceasta data, se raporteaza la profesie, la comunitate si la patrimoniu. [Ca acronim propus de arh. Alexandru Gavozdea, RESPECT inseamna Responsabilitate, Eficienta, Solidaritate, Parteneriat, Experienta, Comunitate si Transparenta.]

Redactia: Pentru a intra in discutie, ne puteti face, va rog, o scurta prezentare a dvs. si a actiunilor in fruntea OAR de cand ati preluat acest mandat?

Alexandru Gavozdea: Am fost ales presedinte al Ordinului Arhitectilor din Romania in vara anului 2018, avand un istoric de implicare in activitatile organizatiei profesionale de cca. 10 ani, inclusiv doua mandate ca membru al Consiliului National al OAR si unul de presedinte al filialei Sibiu – Valcea a Ordinului.

Am gasit o echipa dedicata si energica la secretariatul general al OAR si am reusit, impreuna cu acesti colegi si in parteneriat cu Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, sa organizam prima conferinta europeana pentru politici de arhitectura desfasurata in Romania. Cu ocazia acesteia am semnat o declaratie comuna cu ministerul de resort prin care ne angajam sa elaboram impreuna o politica publica pentru arhitectura, pentru care lucram deja la un plan de actiune.
Tot impreuna cu echipa noastra am lansat proiectul „30 de zile”, un demers care vizeaza o analiza cuprinzatoare a procesului de emitere a certificatelor de urbanism, proceselor de planificare urbanistica si celui de autorizare a construirii, cu scopul de a radiografia echidistant disfunctiile si derapajele si de a carta modurile diferite de derulare in diverse regiuni si orase din tara. Consider ca trebuie sa cunoastem si sa masuram precis situatia de fapt pe care vrem sa o schimbam, termenul generic „30 de zile”, timpul in care ar trebui emisa o autorizatie de construire, fiind un deziderat satisfacator doar in contextul legislativ actual – cu optimizari in fondul normativ si mai cu seama cu o digitalizare integrata a proceselor birocratice, acest timp de solutionare ar putea fi chiar mai mult scazut. Iar acest obiectiv este unul favorabil tuturor actorilor din piata constructiilor in particular si societatii in general.

Am deschis discutii multiple pentru a dezvolta solutii-suport pentru arhitecti, atat pentru sprijin social si economic (solutii de pensii facultative si pachete de asigurari si banking prenegociate ca grup) cat si profesional (asigurari profesionale mai performante si solutii de finantare a echiparii/modernizarii birourilor), pe care speram sa le putem oferi, concret, cat mai curand.

Impreuna cu colegii din echipa secretariatului general si cu cei din forurile de conducere alese am reusit sa avansam si in activitati de sustinere a unor initiative din domeniul normativ, chiar daca de foarte multe ori timpii de reactie sunt insuficienti si instrumentele oferite, nepotrivite. Dar intelegem ca doar prin efortul colaborativ, prin disponibilitatea pe care o putem oferi si prin competenta pe care o punem in slujba construirii unui sistem tot mai bun, ne putem arata ca partenerul relevant si necesar pe care toti colaboratorii nostri il cauta.

Redactia: Ce doriti sa realizati in fruntea OAR in timpul mandatului dvs.?

Alexandru Gavozdea: Cred ca cel mai de varf obiectiv este cel al consolidarii comunitatii profesionale care sa isi imbratiseze deschis rolul determinant si responsabil pe care il are in dezvoltarea societatii. Iar acest varf trebuie sustinut de o serie de obiective sectoriale care tin, printre altele, de eficientizarea activitatii organizatiei, de dezvoltarea unor parteneriate reciproc avantajoase, de implementarea unui sistem de guvernanta deschisa si de o comunicare consistenta si valoroasa cu intreaga societate.

Elaborarea politicii publice de arhitectura impreuna cu MDRAP este un proiect de mandat pentru Ordin, la fel cum contributia la optimizarea proceselor birocratice, necesare de altfel ca mecanism de siguranta si control, in primul rand prin digitalizare integrata, este permanent in preocuparea noastra.

Redactia: Inainte de 1990 proiectarea era constransa de o serie intreaga de reguli stabilite de „partid”. In ultimii 30 de ani exista mult mai multa libertate si din acest punct de vedere. Ce parere aveti despre modul cum a evoluat proiectarea si arhitectura in Romania in aceste conditii? Practic, ce parere are OAR despre modul cum se construieste si se dezvolta localitatile in Romania?

Alexandru Gavozdea: Ca si in toate celelalte sectoare de activitate umana, „libertatea” necontrolata creeaza monstri. Constrangerile nu trebuie sa vina de la „partid” si nici chiar de la autoritatile centrale ale statului, chiar democratic fiind el. Cadrul normativ al statului este masura suficienta de organizare, regulile detaliate si adaptate specificului local sunt instrumente care se pot dezvolta cel mai legitim la scara interventiei – in oras, in cartier, la nivelul strazii – prin contributia comunitatilor locale, conduse de administratiile pe care le angajeaza sau si le aleg. Pledez aici pentru o descentralizare semnificativa a modului de reglementare a construirii, situat intr-un cadru normativ solid, gestionat centralizat dar co-operativ.

In nici un caz, insa, nu consider ca privatizarea planificarii urbane poate duce la solutii sanatoase de dezvoltare – realizarea de PUZ-uri si PUD-uri la comanda unor clienti privati nu poate sa pastreze decat arareori echilibrul cuvenit intre interesul privat, legitim, al investitorului si interesul public, adeseori uitat desi este prevalent, al comunitatii. In plus, disparitia profesionistilor buni din administratie a accelerat derapajele si ilegalitatile in masura semnificativa, atat prin actiuni directe cat si prin lipsa de actiune.

Iar specialistii in arhitectura si urbanism care de prea multe ori se complac in postura de mercenar dau lovitura de gratie mediului construit in care traim. Aceasta este o stare de fapt cunoscuta pe care o vom schimba doar daca incepem, ca profesionisti, sa refuzam compromisurile facile, beneficiind in schimb de suportul organizatiei profesionale in formare continua, in sistem de asigurari profesionale si sociale, in promovarea calitatii si sanctionarea derapajelor, in general in refacerea respectabilitatii si recunoasterea valorii prestatiei noastre, ca arhitecti.

Redactia: Cum raspunde invatamantul din Romania necesitatilor acestui domeniu?

Alexandru Gavozdea: Mai putin agil decat ar trebui. Exista o serie de initiative de inovare in facultatile de profil, dar inca nesustinute sistemic si nu exista niciun filon de formare in invatamantul preuniversitar care sa pregateasca sistematic viitorii cetateni responsabili pentru „locuitul impreuna”, pentru dezvoltarea durabila a comunitatilor in particular si a societatii in general. Astfel a aparut „De-a arhitectura”, un proiect non-guvernamental, recunoscut de mai multi ani ca proiect prioritar in strategia OAR de sprijinire a proiectelor culturale de interes national, un proiect care aduce intelegerea arhitecturii si mediului construit in scolile primare, gimnaziale si licee sub forma de cursuri optionale, ateliere, conferinte si concursuri.

Dincolo de aceste lucruri, cred ca este datoria Ordinului sa vina spre mediul educational cu definiri mai limpezi ale nevoilor din piata, ale competentelor si abilitatilor necesare viitorilor arhitecti si urbanisti, dar si ale viitorilor dezvoltatori si chiar clienti finali.

Redactia: Romania dispune de un patrimoniu arhitectural valoros construit inainte de cel de-Al Doilea Razboi Mondial: castele, palate, conace etc. Ce actiuni doriti sa intreprindeti pentru pastrarea, restaurarea si valorificarea acestui patrimoniu?

Alexandru Gavozdea: Romania dispune de un patrimoniu arhitectural valoros provenind din toate perioadele istorice, inclusiv cea postbelica, chiar profund socialista si, poate la o scara mai mica, chiar din ultimii treizeci de ani. Nu ma indoiesc ca si acesta va face obiectul aprecierii institutionalizate a societatii chiar in viitorul apropiat.

In primul rand, trebuie sa recunoastem valoarea acestui patrimoniu – sa vorbim despre el, sa-l aratam, sa-l interpretam si sa-l sprijinim. Foarte multe proiecte culturale si editoriale pe care Ordinul le sprijina financiar din fondul Timbrului Arhitecturii abordeaza sustinerea patrimoniului, in general sau specific, pe obiecte concrete.

In al doilea rand, trebuie sa ne asiguram ca avem specialisti extrem de competenti si care isi pastreaza aplecarea spre protectia patrimoniului – pentru a fi un bun restaurator, trebuie in primul rand sa fii un bun arhitect (dupa care mai adaugi cateva straturi de cunostinte si competente, sic!) – aici suntem alaturi de Institutul National al Patrimoniului si sustinem promovarea noilor generatii de specialisti.

In al treilea rand, trebuie sa punem in discutie insasi directia de punere in valoare a patrimoniului construit – cat conservam, cat muzeificam, cat reutilizam adaptiv si readucem la viata? Cred ca intreg spectrul de interventii este inca de actualitate, dar dialogul trebuie sa cuprinda si intelegerea managementului acestui patrimoniu precum si a conceptelor de sustenabilitate si economie de resurse.

Redactia: Ce alte preocupari are OAR pentru perioada viitoare?

Alexandru Gavozdea: Principalele preocupari ale Ordinului Arhitectilor din Romania provin din urmarirea obiectivelor de mai sus – consolidarea comunitatii profesionale care sa redevina un partener relevant pentru societate atat la nivel individual, prin prestatia fiecarui arhitect, cat si la nivel general prin organizatie, in relatie cu alti actori institutionali. Pentru o organizatie tanara, abia trecuta de momentul majoratului, aceste activitati sunt deja extrem de consistente si angajeaza o mare responsabilitate si un volum de munca deosebit.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 164 – noiembrie 2019, pag. 22