In anul 1948, in urma Reformei in invatamant, prin decizia Ministerului Invatamantului Public nr. 263327 din 25 octombrie, Scoala Politehnica devenea Institutul Politehnic din Bucuresti, iar la art. 8 din decizie, care stabilea Institutele superioare de invatamant, era pentru prima oara nominalizat Institutul de Constructii Bucuresti, avand o facultate cu doua sectii, Constructii si Hidraulica, cu o durata de studii de 4 ani.
In anul 1949, Consiliul de Ministri emitea hotararea nr. 1050 din 10 octombrie, prin care Institutul de Constructii, cel de Arhitectura si cel de Drumuri si Poduri se unificau in Institutul de Arhitectura si Constructii, cu patru facultati:
- Facultatea de Constructii Civile si Industriale cu sectiile Constructii Civile si Industriale si respectiv Instalatii;
- Facultatea de Poduri si Constructii Masive, care functioneaza trei ani cu o sectie de Constructii Hidrotehnice si una de Poduri;
- Facultatea de Drumuri si Lucrari Edilitare;
- Facultatea de Arhitectura si Urbanism.
Era prima data cand, in cadrul Institutului, aparea sectia de Hidrotehnica.
In luna octombrie a anului 1952, prin hotararea nr. 1056 a Consiliului de Ministri, a luat fiinta Facultatea de Instalatii si Utilaj, prin transformarea in facultate a sectiei de Instalatii de la Facultatea de Constructii Civile si Industriale. In anul universitar 1951 – 1952, Institutul a functionat cu facultatile de:
- Constructii Civile si Industriale, cu sectia Constructii Civile si Industriale;
- Instalatii si Utilaj de Constructii, cu doua sectii: Instalatii si respectiv Utilaj pentru Constructii;
- Poduri si Constructii Masive, cu doua sectii, Poduri si Constructii Masive si respectiv Hidrotehnica;
- Drumuri si Lucrari Edilitare, cu doua sectii: Drumuri si respectiv Lucrari Edilitare;
- Arhitectura si Urbanism, cu o singura sectie.
In anul universitar 1952 – 1953, prin hotararea Consiliului de Ministri nr. 1802, facultatea de Poduri trece la Institutul de Cai Ferate al Ministerului Transporturilor, iar sectia de Hidrotehnica ce a apartinut acestei facultati devine Facultatea de Hidrotehnica.
Incepand cu 1 ianuarie 1953, potrivit Hotararii Consiliului de Ministri nr. 2447, Facultatea de Arhitectura se separa de Institutul de Constructii devenind institut de sine statator, iar Institutul de Constructii functioneaza cu:
- Facultatea de Constructii, cu doua sectii: Constructii Civile si Industriale si respectiv Constructii Complexe;
- Facultatea de Instalatii si Utilaje pentru Constructii, cu sectiile de Instalatii si respectiv Utilaje pentru Constructii;
- Facultatea de Hidrotehnica;
- Facultatea de Drumuri.
In anul scolar 1953 – 1954, Institutul de Gospodarire Comunala a fuzionat cu Institutul de Constructii. Odata cu aceasta, la Facultatea de Hidrotehnica s-a creat o noua sectie: Alimentari cu Apa si Canalizari. Ca urmare, incepand cu anul 1953, Facultatea a functionat cu sectiile: Constructii Hidrotehnice si Alimentari cu Apa si Canalizari.
Incepand cu anul 1956, cele doua sectii ale Facultatii de Hidrotehnica fuzioneaza intr-o singura sectie, cu numele Constructii Hidrotehnice, specializarea pe cele doua sectii mentionate facandu-se in ultimul an de studii, prin optiunea studentilor.
Intre anii 1962 si 1973, in cadrul Facultatii de Hidrotehnica a functionat si sectia de Hidrotehnica Agricola, care ulterior a devenit Facultatea de Imbunatatiri Funciare din cadrul Institutului Agronomic din Bucuresti.
Marii profesori ai invatamantului hidrotehnic din Bucuresti au avut o formatie multilaterala, pe langa activitatea didactica participand in calitate de proiectanti, consultanti sau cercetatori la realizarea marilor lucrari si amenajari hidrotehnice care asigura astazi gospodarirea si exploatarea eficienta a resurselor de apa pe de o parte, confortul si siguranta populatiei pe de alta parte: amenajarile hidroenergetice de pe raurile interioare Arges, Olt, Bistrita etc., Sistemul Hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier, sistemele de alimentare cu apa si canalizare din aglomerarile urbane, lucrarile pentru protectia impotriva inundatiilor, amenajarile pentru navigatie etc.
Dintre profesorii de marca ai facultatii se amintesc academicianul Cristea Mateescu, eminent specialist in hidraulica si amenajari hidrotehnice, stralucitul profesor de Constructii Hidrotehnice Radu Priscu, exemplul si idolul multor generatii de studenti, profesorul Dumitru Cioc, cu realizari remarcabile in miscarea sub presiune si lovitura de berbec, profesorul Petre Trofin, care a fost consultant la proiectarea majoritatii captarilor de apa de suprafata si subterana din tara etc.
Incepand cu anul universitar 1994 – 1995, prin Decizia Senatului Institutului de Constructii Bucuresti, denumirea oficiala a institutiei a fost modificata in Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti (UTCB).
In prezent, Facultatea de Hidrotehnica pregateste specialisti pentru toate cele trei cicluri de invatamant: licenta, masterat si doctorat. In cadrul Ciclului I, de licenta, cu durata de 4 ani, pe langa specializarile traditionale de Amenajari si Constructii Hidrotehnice, respectiv de Inginerie Sanitara si Protectia Mediului (Alimentari cu Apa si Canalizari), exista alte doua specializari, Ingineria Mediului, respectiv Automatica si Informatica Aplicata. Ciclul II, de master, cu durata de 2 ani, functioneaza cu specializarile Inginerie Hidraulica si Protectia Mediului si Inginerie Geotehnica. Pentru ciclul III, cel de doctorat, domeniul de pregatire este Inginerie Civila si Instalatii.
Anul acesta sarbatorim 70 de ani de la infiintarea sectiei de Hidrotehnica, prilej cu care Facultatea de Hidrotehnica din Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti adreseaza un omagiu tuturor celor care au contribuit la dezvoltarea invatamantului hidrotehnic romanesc.
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 165 – decembrie 2019, pag. 12
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns