«

»

HIDROCONSTRUCTIA SA: Contributia la Edificarea Sistemului Hidroenergetic National (XXVIII). Amenajarea raului Targului (II)

Share

Continuand prezentarea lucrarilor de pe raul Targului, vom incepe cu o imagine a vaii raului, aflata in custodia Muzeului National de Istorie al Romaniei, caruia pe aceasta cale ii multumim.

CHE Leresti: In versantul drept al acumularii este amplasata priza energetica de tip poligonal cu put umed, avand o adancime de 84,40 m, care se continua cu o galerie de aductiune cu diametrul de 2,70 m si o lungime de 5.676 m pana la CHE Leresti. Centrala este de tip semiingropat, avand forma circulara si camera de comanda supraterana.

Debitul instalat de 15 mc/s alimenteaza o turbina de tip Francis de 19 MW, la o cadere de calcul de 181,50 m. Folosinta energetica a lacului este subordonata celei de alimentare cu apa, centrala functionand cca 15 ore pe saptamana.

In ziua de 19.07.1991 s-a produs o alunecare majora in spatele CHE Leresti, materialul stancos antrenat afectand ultimii 57 m ai galeriei fortate, casa vanelor si masivul de ancoraj superior, rupand conducta fortata si lasand suspendata o portiune de 40 m din aceasta, afectand stabilitatea centralei si umpland cu material putul agregatului si al vanei sferice. Volumul conului de dejectie antrenat a fost apreciat la cca 40.000 mc, cauza acestei alunecari fiind aparitia unor forte hidrostatice importante in sistemul fisurat al masivului de roca, precum si absenta unui sistem de drenare a acestuia.

Solutia de remediere a constat din inlocuirea circuitului hidraulic de conducte fortate cu o casa a vanelor subterana, o galerie fortata de 160 m continuata cu o conducta fortata de 68 m pozata intr-o galerie vizitabila usor inclinata.

Polderul Leresti are rolul de a prelua debitul uzinat al CHE Leresti si a-l distribui in continuare centralei Voinesti. Constructia este alcatuita dintr-un bazin neacoperit care permite acumularea a circa 100.000 mc de apa, marginit de diguri spre malul stang si spre aval, iar pe malul drept marginit de versant. Exploatarea polderului Leresti se face astfel incat conducta fortata a CHE Voinesti sa functioneze inecata in permanenta. In cazul nefunctionarii centralei Voinesti, doar cu CHE Leresti functionala, debitul necesar consumatorilor din aval este asigurat prin deschiderea corespunzatoare a vanei de golire a polderului care se umple prin functionarea centralei.

CHE Voinesti: functioneaza in tandem cu CHE Leresti. Este de forma cilindrica, semiingropata, realizata in put executat in cheson deschis. Se alimenteaza cu apa din polderul Leresti printr-o priza de mal, o aductiune de 3.617 m, din care 945 m conducta la baza versantului si 2.672 m galerie subterana. Este echipata cu un grup Francis cu ax vertical cu o putere instalata de 5,2 MW. Apa uzinata este descarcata intr-o conducta de fuga dreptunghiulara din prefabricate din beton armat de 777 m lungime, care are la capat un polder ce poate adaposti un volum de 56.000 mc in vederea distribuirii uniforme a apei in albia naturala pentru folosintele din aval.

Amenajarea Schitu Golesti este amplasata in aval de municipiul Campulung Muscel si este alcatuita dintr-un baraj descarcator, priza energetica si deznisipator, diguri de aparare, conducta de aductiune, castel de echilibru, centrala si canal de fuga cu deversare in rau.

Barajul descarcator, amplasat in frontul de retentie, este de tip stavilar, cu 3 deschideri, dintre care una de spalare in frontul prizei, echipate cu stavile segment cu clapete de 80 cm si un dig fuzibil (dig ce permite scaderea nivelului din lac in cazuri exceptionale, evacuarea apei in exces realizandu-se intr-o zona in care pagubele produse sunt minime). Avand lungimea de 6 m, digul fuzibil este realizat din balast compactat amplasat intr-o cuva din beton si este etansat in amonte cu un pereu din beton. In cazul unei viituri catastrofale, sau nefunctionarii unei stavile, acesta este spalat. Pentru refacerea lui, in amplasament este prevazut un spatiu pentru realizarea unui batardou.

Priza si canalul de aductiune cu deversor de preaplin sunt adiacente cuvei de spalare de pe malul drept. In continuarea canalului se afla un deznisipator cu 3 camere de 41 m, cu scopul retinerii particulelor cu diametre mai mari de 0,5 mm. La capatul canalului se afla camera de incarcare a aductiunii – conducta metalica cu lungimea de 2.470 m si diametrul de 2,20 m.

Centrala hidroelectrica de mica putere (CHEMP) Schitu Golesti: la 230 m in amonte se afla castelul de echilibru amplasat pe versant intr-o transee acoperita. Centrala este de tip suprateran, pe derivatie, cu infrastructura din beton armat care include distribuitorul, sistemul by-pass si aspiratoarele. Echiparea este formata din 3 microturbine Francis cu ax orizontal.

Bazinul de disipare cu prag de deversare pentru by-pass si bazinul de linistire fac corp comun si se continua cu un canal de fuga care se descarca in raul Targului printr-un deversor cu prag lat.

Cifrele caracteristice ale Amenajarii Hidroenergetice a cursului raului Targului sunt:

  • Baraj Rausor: inaltime – 117 m, lungimea barajului – 380 m, volumul barajului – 3.958.000 mc, volumul acumularii de apa – 52.400.000 mc, punerea in sarcina – 1987.
  • Centrala Leresti: cadere – 181,50 m, debit instalat – 15 mc/s, putere instalata – 19 MW, cantitate de energie livrata – 43,80 GWh/an.
  • Baraj Leresti: inaltime baraj – 4,20 m, lungime baraj – 1.800 m, volum dig – 165.000 mc, volumul acumularii de apa – 160.000 mc, punerea in sarcina – 1987.
  • CHE Voinesti: cadere – 71 m, debit instalat – 9 mc/s, putere instalata – 5,2 MW, cantitate de energie livrata – 12,7 GWh/an.
  • Baraj Schitu Goloesti: inaltime baraj – 12 m, lungime baraj – 36 m, volum baraj – 6.800 mc, volumul acumularii – 450.000 mc, punerea in sarcina – 1999.
  • CHE Schitu Golesti: cadere – 31,50 m, debit instalat – 3 mc/s, putere instalata – 1,55 MW, cantitate de energie livrata – 6 GWh/an.

Autor:
ing. Stefan Constantin – HIDROCONSTRUCTIA SA

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 165 – decembrie 2019, pag. 10

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2019/12/01/hidroconstructia-sa-contributia-la-edificarea-sistemului-hidroenergetic-national-xxviii-amenajarea-raului-targului-ii/

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa de email nu va fi publicata.