«

»

Premiile Trienalei Nationale de Restaurare – editia VIII 2019. Premiul pentru punerea in valoare publica a unor vestigii medievale

Share

Consolidare, restaurare si punerea in valoare a beciurilor fostelor Case Domnesti – manastirea „Radu Voda”

COD LMI: B-II-m-A-19498.02 – „Case domnesti – ruine” – sec. XVI-XIX

 

Amplasament: Str. Radu Voda, nr. 24 A, sector 4, Bucuresti
Finantator: MANASTIREA „RADU VODA”

 

Proiectant general: SC ABRAL ART PRODUCT SRL
Proiectant specialitate arhitectura: SC SPA INOVATIONS SRL
Sef proiect complex / Coordonator: arh. Aurel Ioan BOTEZ
Sef proiect arhitectura: arh. George Bogdan TEODORESCU
Arhitectura: arh. Ionut TUDOSE, arh. Mihai FLONDOR, arh. Alex BRBEANU, arh. Octavian COSTIN
Proiectant specialitate structura: prof. dr. ing. Mircea CRISAN
Proiectant specialitate instalatii: ing. Iulian CRISTEA
Arheologie: dr. arh. Gheorghe Manucu ADAMESTEANU
Studiu geotehnic: ing. Mihai MAFTEIU
Ridicare topografica: ing. Stefan RADULESCU
Antreprenor: SC Paul Construct Impex SRL
Dirigentie lucrari: ing. Paul DONE

 

SCURT ISTORIC

RUINELE FOSTELOR „CASE DOMNESTI”

Constructia Manastirii „Radu Voda” din Bucuresti a fost inceputa in timpul domniei lui Alexandru Mircea Voievod in 1568 si a fost terminata in timpul domniei lui Mihnea Turcitul in anul 1585.

Situate la vest fata de biserica si la nord-vest fata de corpul C4 – chilii, despre ruinele „fostelor case domnesti”, chiar „palatul domnesc” – dupa unele surse (calugarul Nichifor Dascalul) putem spune ca avem extrem de putine informatii si fara consistenta. Informatiile care provin de la acest calugar sunt extrem de importante, deoarece, pana in prezent, constituie una dintre putinele surse care descriu ceva mai amanuntit fortificatiile lui Sinan-Pasa de la Bucuresti. Datorita acestor relatari, se crede ca ar fi putut exista – pe locul actualelor ruine – un palat zidit de Mihnea-Voda (palatio prope sub urbe munasterium, conform altei surse – Walther), care ar fi fost transformat de Sinan, astfel incat in locul palatului ar fi aparut un castel in care puteau intra 10.000 de oameni.

Ceea ce se poate spune cu siguranta este ca, indiferent de functiunile avute, aceste ruine au facut parte din configuratia veche a corpurilor de chilii (demolate, se pare la 1880), acest lucru putandu-se proba prin studiul planului general de sapaturi arheologice (anii 1953-1954) anexat.

Despre regiunea de vest a Colinei de la Radu Voda (zona studiata in prezenta documentatie) sapaturile arheologice au identificat resturi de cladiri din secolul al XVI-lea, insa refacute tarziu si deranjandu-le pe acestea, motiv pentru care sunt greu de identificat.

 

SAPATURI ARHEOLOGICE

ANALIZE SI RELEVEE DE PARAMENT

Inainte de inceperea lucrarilor de executie, in toamna anului 2014 – perioada 20-31 octombrie, s-au desfasurat lucrari de cercetare arheologica preventiva pe fatada nord-vestica a Caselor Domnesti, care au evidentiat suprafete de parament cu rosturi atent executate, in unele locuri fatada fiind acoperita cu fresca.

De asemenea, s-au identificat ferestrele astupate din interior. Aceste observatii au determinat revizuirea conceptului de interventie, prin refacerea sistematizarii vecinatatilor si punerea in valoare a zidului nord-vestic al Caselor Domnesti.

In perioada iulie – septembrie 2015, au fost efectuate sondaje arheologice sub supravegherea dr. arh. Gh. Manucu Adamesteanu, pentru stabilirea situatiei zidurilor si a incintei. S-au realizat astfel sase casete arheologice in interiorul incintei, una pe toata suprafata incaperii care adapostea scara de acces (garliciul) si doua in exterior (una adosata zidului 1, cealalta la intersectia zidurilor 4 si 5), avand drept scop realizarea unei fazeologii si cronologii, verificarea structurii si calitatii constructiei din perimetrul investigat si stabilirea nivelmentului necesar proiectului de amenajare a lapidariului.

 

SAPATURI ARHEOLOGICE. CONCLUZII

Odata cu incheierea lucrarilor de cercetare arheologica, finalizate prin doua rapoarte de cerecetare arheologica preventiva (2014 si 2015), s-a dovedit a fi indicata realizarea unor modificari la proiectul avizat si autorizat.

Urmare a sondajelor efectuate in campania 2014, s-a identificat pe paramentul peretelui de N-V un decor de caramizi aparente, nesmaltuite, dar frumos asezate, incat par a fi implantate in masa groasa de mortar ce le leaga.

In unele locuri paramentul de caramida este acoperit de o tencuiala subtire tip fresca. Aceste informatii, coroborate cu golurile de ferestre tip metereze ale peretelui de N-V, in prezent astupate de masivul de pamant, au determinat modificarea proiectului prin refacerea sistematizarii catre N-V a curtii si punerea in valoare a fetei exterioare a peretelui de N-V, prin „dezvelirea” sa.

Odata cu aceasta modificare, se impun masuri de stabilizare a terenului catre nord prin amplasarea unor piloti forati, subiect tratat la specialitatea rezistenta.

Sondajele efectuate in campania 2015 au pus in evidenta elementele constructive ale zidurilor cercetate, care au permis stabilirea unor succesiuni in construirea acestora, precum si interventii asupra constructiei in diverse etape de existenta.

S-a constatat, astfel, ca peretele dinspre S-V, intre axele 1’ si 2, prezinta un gol de usa. Aceasta observatie, coroborata cu releveele de parament realizate odata cu sapaturile arheologice in zona fostului garlici (axe 3 si 4, respectiv C si D) determina modificarea proiectului. Conform concluziilor rezultate in urma sapaturii arheologice din zona Garliciului, zidurile din axele 3 si 4 sunt realizate in plan inclinat, fapt ce ar fi determinat lucrari de subzidire realizate pana la inaltimi de aprox. 3,20 m. In urma acestor observatii s-a renuntat la orice interventie asupra spatiului fostului Garlici, caseta arheologica astupandu-se la finalizarea cercetarii. Accesul in cladire se modifica, prin deschiderea golului de usa identificat in paramentul peretelui de S-V.

 

DESCRIEREA SOLUTIEI DE INTERVENTIE

Lucrarile de consolidare si amenajarea Lapidariului au impus realizarea urmatoarelor interventii.

Pe laturile pivnitei aflate in contact cu terenul a fost montata pe verticala peretilor (prin realizarea unei sapaturi la adancimea fundatiilor existente) o membrana cu dublu rol: impiedicarea accesul direct al apei la perete, dar in acelasi timp facilitand ventilarea fetei peretilor din zona de contact cu masivul de pamant.

Perimetral s-a realizat un trotuar din bolovani de rau asezati pe o sapa umeda, avand o panta de 1,5% pentru scurgerea apelor pluviale.

Zidurile vechi au fost plombate prin tehnica reteserilor locale de profunzime, scoaterea caramizilor degradate pentru realizarea strepilor facandu-se cu deosebita atentie. S-au reconstituit arcele arcadelor peretelui median, cu zidarie noua folosind caramida format epoca, dar cu marcarea interventiei. La refacerea arcadelor s-a avut in vedere modul de punere in opera specific sec. XVI, cu rosturi mari de mortar de var hidraulic si cu grosimea caramizilor de 45 mm.

In ideea restituirii imaginii initiale a spatiului interior, au fost desfacute soclurile de zidarie adaugate atat la zidul median, cat si la zidurile de S-E si N-V (la acesta din urma, soclul acoperind partial vechile ferestre). Ferestrele existente, atat pe peretele de N-V, cat si pe cel de S-V, au fost redeschise prin sistematizarea care a modificat radical configuratia terenului.

S-a coborat nivelul de calcare, conform informatiilor arheologice. Pardoseala s-a realizat din caramida, montata pe o placa flotanta din beton armat. Totodata s-a asigurat ventilarea paramentului prin executarea unui rost perimetral (canal de aerare) de cca 10 cm latime, umplut cu pietris decorativ si marcat print-o banda led.

Diferitele niveluri ale zidurilor au fost uniformizate prin completare cu zidarie noua. Pe intreg perimetrul crestei zidurilor care definesc Sala Principala – Lapidariul s-a executat o cursiva din beton aparent (periat pentru zona de calcare), sub care au fost prevazute spatii pentru ventilarea interiorului – protejate cu plasa.

Balustradele cursivei sunt din sticla securizata. Pentru inchiderea partii superioare a Lapidariului, s-a propus o acoperire cu sticla asezata pe o structura metalica din grinzi transversale si longitudinale, care sprijina pe cursiva mentionata si pe zidul median. S-a ales aceasta solutie, pe de o parte, datorita lipsei unor urme ale unor eventuale boltiri a pivnitelor, iar pe de alta parte, datorita necesitatii de expunere a functiunii de Lapidariu odata cu parcurgerea cursivei nou create.

Coronamentele zidurilor celorlalte incaperi ramase ingropate, care nu sunt protejate la partea superioara, au fost protejate cu o copertina din beton periat, avand o panta de 1,5%.

Accesul in Lapidariu s-a realizat prin redeschiderea golului peretelui de S-V.

 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 166 – ianuarie-februarie 2020, pag. 32

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2020/02/01/premiile-trienalei-nationale-de-restaurare-editia-viii-2019-premiul-pentru-punerea-in-valoare-publica-a-unor-vestigii-medievale/

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa de email nu va fi publicata.