Consideratii privind modul de calcul al substantelor minerale utile extrase din cariere si balastiere

Problematica ce urmeaza a fi analizata este data de importanta resurselor minerale la nivel national, respectiv de gestionarea acestora, cu accent pe modul de calcul al cantitatilor excavate. Vom face referire la modul de calcul al cantitatilor excavate in cariere si balastiere.

ORDINUL Nr. 198 din 28 septembrie 2009 – pentru aprobarea Instructiunilor tehnice privind modul de evidenta, raportare, calcul si plata a taxei pe activitatea miniera si a redeventei miniere precum si ORDINUL Nr. 158 din 21 iunie 2011 – pentru modificarea si completarea Instructiunilor tehnice privind modul de evidenta, raportare, calcul si plata a taxei pe activitatea miniera si a redeventei miniere, aprobate de presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale conform Legii minelor Nr. 85 din 18 martie 2003, constituie baza legala care reglementeaza la nivel national unele aspecte ce tin de modul de gestiune precum si calculul cantitatilor de  resurse minerale.

La Articolul nr. 1 paragraful a) din Ordinului 158 se prevede ca „reteaua topografica ce s-a folosit la efectuarea masuratorilor impreuna cu descrierea topografica a punctelor de statie; planuri de situatie trimestriale cu masuratori topografice cu o densitate a punctelor cuprinsa intre 20 si 30 m. Masuratorile vor sta la baza verificarilor facute de catre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale. Planurile topografice de situatie aferente programelor anuale de exploatare si documentatiilor pentru obtinerea permiselor de exploatare se prezinta pe suport analogic si digital”.

Este evident faptul ca o densitate a punctelor cuprinsa intre 20 si 30 de metri in cazul carierelor de piatra, de exemplu, nu este suficient de detaliata incat sa modeleze corespunzator suprafata terestra studiata si volumul de resurse minerale aferent acesteia. In majoritatea cazurilor, datorita conditiilor geologice si altor factori minieri, vatra carierei si treptele acesteia au forme improprii, neregulate, forme carora daca li se aplica conditiile tehnice din actul normativ si metodele clasice de calcul al volumelor, valorile obtinute pot sa difere semnificativ de cea reala. Diferentele de cantitati de resurse minerale raportate pot conduce implicit la o gestiune care nu respecta principiile unei administrari responsabile, atat din punct de vedere al antreprenorului care exploateaza resursa minerala, cat si din punct de vedere al fiscalitatii Statului Roman.

Spre exemplificare, imaginile alaturate prezinta cateva exploatari la zi de substante minerale utile, pentru care aplicarea metodelor topografice clasice de calcul al volumelor poate fi deficitara sau chiar imposibil de aplicat.

Tehnologia actuala, consacrata deja, devenita standard pe plan international in domeniu, si care poate rezolva mult mai eficient situatia prezentata, este scanarea LiDAR terestra si aeriana.

LiDAR (Light Detection And Ranging) este un sistem activ de masurare/redare 3D, cu mare precizie a suprafetelor si a infrastructurii  (atat suprafata terenului cat si cele ale cladirilor si interiorul acestora). Principul de baza al tehnologiei consta in utilizarea unui dispozitiv laser pentru iluminarea obiectelor tinta si a unui senzor de captare a luminii reflectate de acestea. Un sistem LiDAR are 3 componente de baza: scannerul laser, sistemul de pozitionare prin sateliti (GNSS) si componenta IMU (Inertial Measurement Unit), pentru inregistrarea orientarii.

Tehnologia LiDAR are urmatoarele avantaje: permite masurarea si redarea cu precizie a morfologiei terenului; permite scanarea/masurarea unor suprafete mari de teren, ce ar fi practic imposibil de masurat prin metode traditionale; penetreaza partial vegetatia (chiar si paduri dense) oferind informatii diverse asupra acesteia; faciliteaza obtinerea rapida a informatiilor pentru realizarea Modelului Digital al Terenului (prin masuratori terestre nu s-ar putea realiza cu o precizie asemanatoare), acestea fiind doar cateva dintre avantajele LiDAR.

Scanrea LiDAR se poate utiliza pentru studiul suprafetei terenului, studii miniere, volumetrie, arheologie, constructii, controlul eroziunii solului etc.

Aceasta metodologie la parametrii tehnici ai zilei de azi va permite o modelare aproape de realitate. Articolul nr. 1 paragraful a) din Ordinului 158 va necesita o reformulare care sa se refere la parametrii tehnici ai scanarii laser si precizia pozitionala a punctelor care modeleaza suprafata. In conditiile tehnice de azi se pot obtine in exces pana la ordinul zecilor de puncte pentru fiecare metru patrat studiat si precizii centimetrice. Ulterior preluarii norului de puncte scanate laser la teren, acestea pot fi reduse prin generalizare in vederea unei modelari si unui calcul de volum eficient. Consideram ca la reformularea paragrafului mentionat trebuie sa fie precizata o densitate de minimum 4 puncte/m si o precizie pozitionala si altimetrica relative de minimum 5 cm indiferent de tehnologia aleasa.

Chiar daca la acest moment nu exista posibilitatea ca fiecare operator economic sa aplice aceasta tehnologie, suntem convinsi ca pe piata de servicii de profil exista suficienti furnizori cerificati in domeniu care dispun de tehnologie si care pot fi contractati competitiv. De asemeanea, consideram ca la nivelul ANRM poate fi constituit un corp de specialisti care sa faca ulterior verificari prin sondaj cu tehnologia adecvata pentru a certifica daca valorile raportate sunt corecte in vederea intaririi conformarii voluntare. Pentru exploatarile miniere la zi, respectiv pentru substantele prevazute la art. 45 din LEGEA MINELOR, verificarea volumelor exploatate se poate face prin tehnologii de scanare LIDAR.

Mai mult decat atat, in cazul balastierelor, Ordinul 158 din 21 iunie 2011 prevede la art. 1 paragraful 5 urmatoarele:

„5. Pentru nisipurile si pietrisurile excavate din albiile minore ale cursurilor de apa sau din lacuri, cantitatea totala excavata se stabileste prin insumarea volumelor de nisipuri si pietrisuri exploatate si inscrise in registrul de evidenta zilnica.”

Din enuntul de mai sus rezulta faptul ca registrul de evidenta zilnica, care este tinut de catre firma care face exploatarea, este documentul care arata cantitatile exploatate. Consideram ca metoda de evidenta poate fi viciata de factori multipli.

Solutii propuse:

1. Pentru cazul exploatarii din lacuri, inaintea exploatarii prin metode batimetrice se poate contura suprafata de sub apa a terenului. Volumele care au fost excavate intr-o unitate de timp se pot calcula prin metode batimetrice.
2. Pentru s.m.u. exploatate din albiile minore ale cursurilor de apa, volumele corecte se pot determina astfel:

• monitorizarea externa a mijloacelor de transport s.m.u. prin instalarea de tehnologie specifica;
• monitorizarea stricta a perimetrului de exploatare;
• monitorizarea prin metode specifice a cantitatilor de s.m.u. ce parasesc incinta miniera respectiva (obligativitatea monitorizarii tuturor mijloacelor de transport care ies cu s.m.u. din incinta securizata a exploatarii miniere – in cazul de fata balastiera).

O problema frecvent intalnita este cea referitoare la existenta balastierelor ilegale.

Aceste balastiere pot fi foarte usor descoperite prin tehnici de utilizare a dronelor cu raza medie si lunga de actiune combinate cu preluarea regulata a unor noi imagini satelitare. Si acest departament ar trebui sa functioneze pe langa ANRM avand colaboratori in toate zonele cunoscute ca avand potential de exploatare. Zonele mentionate sunt cunoscute la nivel de fiecare compartiment de inspectie teritoriala.

Toate cele mai sus mentionate pot constitui un punct de pornire pentru a aduce imbunatatiri la legislatia actuala, daca factorii decizionali vor considera acest demers ca fiind unul benefic.

Autori:
conf. dr. ing. Aurelian Stelian BUDA
ing. Ionut Cristian SAVOIU

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 167 – marti1e 2020, pag. 64