«

»

ARACO: Sectorul constructiilor din Romania fata in fata cu provocarea pandemiei COVID-19

Share

S-a repetat adesea ca, in Romania, cel putin, sectorul constructiilor reprezinta unul dintre cele mai puternice motoare ale dezvoltarii economice. Confruntati cu sentimentul de deruta generat de debutul pandemiei COVID-19 in Romania si de decretarea starii de urgenta la mijlocul lunii martie, multi dintre cei implicati in acest sector, si nu numai ei, simt nevoia unei priviri de ansamblu asupra punctului in care ne gasim, directiilor din care se poate relansa sectorul si vitezei cu care ne putem misca spre necesara „revenire la normal”.

Cea mai avizata si cuprinzatoare astfel de privire ne-o poate oferi Presedintele Asociatiei Antreprenorilor de Constructii din Romania (ARACO), dl Laurentiu Plosceanu.

 

Revista Constructiilor: Reprezentati un numar semnificativ de membri cu profile si localizari foarte diferite, dar care au nevoie sa pastreze sentimentul de… „intreg”. Cum a functionat comunicarea cu acestia, si care au fost reactiile din interior?

Laurentiu Plosceanu: ARACO implineste in acest an 30 de ani de la infiintare. Daca la inceput comunicarea se facea prin Buletine informative lunare pe format hartie, in ultimul deceniu am renuntat la acest format inlocuindu-l cu Buletine electronice de informare alaturi de site-ul organizatiei. Aditionam comunicarea directa cu membrii interesati precum si formulele de socializare directa la care membrii nostri participa: sedinte in filiale, conferinte, reuniuni cu membrii asociatiilor partenere sau delegatii economice in Germania, China, Italia, Moldova, Bulgaria, sesiuni de certificare a capabilitatilor tehnice ale antreprenorilor, sesiunile anuale de Trofeu al Calitatii ARACO etc.

 

Revista Constructiilor: In context mai larg – ca Membra a Federatiei Industriei Europene a Constructiilor – FIEC, organism recunoscut de Uniunea Europeana, si avand numeroase protocoale de colaborare incheiate cu asociatii patronale la nivel international, cum ati perceput, la nivelul Asociatiei, criza la nivel global?

Laurentiu Plosceanu: Criza generata incepand cu luna martie in spatiul UE a avut raspunsuri eterogene, astfel:

In Germania, la inceputul anului se estima un an cu o crestere de 4%. Acum estimarea este de reducere cu 5%. Problemele in discutie raman legate de anulari ale unor contracte, cea a costurilor aditionale pe contracte si cea a fortei majore.

In Italia s-au inchis marea majoritate a santierelor. Sceanriul pesimist aici este de un declin de 28% in acest an si de 19% anul viitor. Costurile aditionale pe contracte sunt intre 5-10% si problema fortei majore inca asteapta un raspuns oficial.

In Franta au fost inchise 90% dintre santiere. Costurile aditionale aferente cheltuielilor de protectie sanitara sunt estimate la 5-10%.

In Olanda estimarile sunt pentru un declin al sectorului cu 20% in acest an, dar aici s-au negociat Clauze Corona in contactele de executie.

Ungaria estimeaza o contractie de 20% in 2020.

FIEC estimeaza ca la nivel comunitar se va inregistra un declin al sectorului de 20-25% ceea ce va genera un somaj de cca 3 milioane de angajati in constructii din cele 16 milioane de locuri de munca existente. Deci cca 19%!

Acesta este motivul pentru care FIEC a solicitat CE pentru sectorul de constructii o alocare de 320 miliarde euro din European Recovery Fund.

Investitiile in ecosistemul de constructii european sunt urgent necesare pentru a compensa efectele negative ale crizei Covid-19, pentru a readuce nivelul investitiilor publice si private la nivelul pre-criza dar si sa declanseze efectul de multiplicare pe care sectorul constructiilor il are in economia reala.

 

Revista Constructiilor: Exista particularitati in tara noastra?

Laurentiu Plosceanu: In Romania, cu anumite exceptii, marea majoritate a santierelor au putut continua activitatea, ceea ce se reflecta in cresterea din trimestrul I, 2020 cu 32% fata trimestrul I din anul precedent.

Au existat municipalitati importante (Bucuresti, Craiova) care au decis in martie inchideri de santiere, dar acestea au fost redeschise in luna aprilie. Exista si santiere care au fost inchise din decizia beneficiarilor de amanare sau suspedare a derularii investitiei. Santierele importante pentru CNAIR, CNI, clienti privati etc. au avut dinamici pozitive in ultimele luni. Guvernul a inteles ca sectorul de constructii face parte din solutie si au inceput sa fie promovate masuri care au sprijinit societatile si pe salariatii acestora. Aceste masuri trebuie implementate si apoi complementate cu alte serii de masuri care sa sustina intensiv investitiile publice la nivel central sau local, sa asigure plata la timp a creantelor (inclusiv TVA si concedii medicale), sa asigure un mecanism clar de ajustare dinamica a preturilor pe contractele in derulare, clarificari necesare pentru aplicarea clauzei de forta majora, promovarea unor clauze contractuale specifice in cazul in care criza epidemica revine, preluarea costurilor aditionale generate de masurile sanitare si reorganizare a fluxurilor tehnologice, decalari de termene solicitate in mod obiectiv de catre antreprenori.

 

Revista Constructiilor: Lucrarile de constructii au fost suspendate in unele tari (nu doar europene). La noi, per total, cu cat s-a redus activitatea pe santiere, in perioada starii de urgenta, si care au fost motivatiile?

Laurentiu Plosceanu: Din estimarile noastre reducerea activitatii in santiere in aceste luni de criza a fost de cca 15%.

 

Revista Constructiilor: Plecand de la ce valoare a sectorului, la inceputul lui 2020?

Laurentiu Plosceanu: Valoarea sectorului in anul 2019 a fost de 10,9 miliarde de euro.

 

Revista Constructiilor: Se pot estima, in acest moment, pierderile?

Laurentiu Plosceanu: Este inca devreme pentru a evalua pierderile generate de intarzierile din lanturile de aprovizionare, scaderea productivitatii acolo unde reorganizarea activitatii in santiere a fost generata de masurile sanitare sau cheltuielile suplimentare generate de obligatiile asumate din perspectiva SSM. O estimare preliminara este de cca 10%.

 

Revista Constructiilor: Procentual, pentru cati angajati a fost necesara masura somajului tehnic? S-a dovedit functionala aceasta masura?

Laurentiu Plosceanu: Numarul contractelor de munca suspendate temporar a depasit 30.000, dar acest numar se va reduce. Complementar, au fost incetate peste 54.000 de CIM din sector. Somajul tehnic a fost o plasa de siguranta pentru salariatii disponibilizati temporar, solicitata de asociatiile patronale din sector si adoptata de Guvern.

 

Revista Constructiilor: Ati avut si situatii in care s-a apelat la protectia sociala prin CASOC (Casa Sociala a Constructorilor)?

Laurentiu Plosceanu: Perioada de asigurare a protectiei sociale a fost prelungita de Guvern peste 31.03.2020 cu perioada de stare de urgenta. Societatile au putut opta fie pentru plata prin CSC fie pentru somaj tehnic.

 

Revista Constructiilor: Este pertinent sa ne gandim ca volumul de forta de munca disponibil a fost afectat/influentat pe termen lung? Cel putin pentru o perioada, de exemplu, va fi probabil dificil „importul” de muncitori extracomunitari. Pe de alta parte, angajati disponibilizati din alte sectoare s-ar putea reorienta spre constructii.

Laurentiu Plosceanu: Sunt mai multi factori care pot fi precizati acum. O parte dintre angajatii care erau contractati sa vina din Asia nu au putut ajunge din cauza paralizarii transportului aerian si a neeliberarii vizelor in consulate. Pe de alta parte a revenit in tara o parte din fluxul migrant catre UE. Se adauga si personalul disponibilizat din alte industrii in aceste luni. Acesti factori se vor combina si e de presupus ca vor genera solutii partiale de acoperire a necesarului de personal. Toate acestea in contextul necesitatii unor forme de pregatire si formare profesionala care vor trebui accelerate.

 

Revista Constructiilor: Riscurile sanitare nu iau sfarsit la mijlocul lunii mai, ba chiar este posibil sa creasca putin prin reluarea unor activitati intrerupte temporar. Pe langa cerintele minimale vizand echipamentul de protectie sanitara, secventierea tehnologica si masuri sporite de igiena, cum protejam personalul (pe santiere, cu precadere)? Aveti recomandari concrete din partea partenerilor externi, pe care ar fi util sa le popularizam?

Laurentiu Plosceanu: In aceasta perioada am transmis membrilor nostri Ghidurile specifice de protectie sanitara in santiere generate de partenerii nostri in Germania din Italia. Cine este interesat ne poate apela.

Separat, am transmis si recomandarile generate de autoritatile romane. O problema care va trebui solutionata este aceea a preluarii cheltuielilor suplimentare in zona de SSM pe care antreprenorii trebuie sa le faca acum.

 

Revista Constructiilor: Cum se amortizeaza aceste costuri suplimentare?

Laurentiu Plosceanu: Inainte de a discuta de o eventuala amortizare credem ca aceste sume ar trebui preluate fie prin European Recovery Plan fie printr-un mecanism de ajustare dinamica a preturilor pe contracte. Aceste cheltuieli nu au fost bugetate de companii si nu e vina acestora ca traim acum o pandemie recunoscuta de OMS!

 

Revista Constructiilor: Dar cele provenite din decalari justificate de termene, eventuale scumpiri de materiale, intarzieri la transport…, astfel incat societatile din sectorul constructiilor sa ramana in sfera profitabilitatii? Vorbim totusi de o situatie exceptionala.

Laurentiu Plosceanu: In opinia noastra pandemia Covid 19 este un caz de forta majora pe care autoritatile ar trebui sa il recunoasca! Indiferent de interpretari si proceduri juridice subsecvente, sunt termene si valori contractuale care trebuie renegociate intre partenerii contractuali. Altfel antreprenorii isi sacrifica marjele de profitabilitate si efectele in cascada se pot dovedi letale.

 

Revista Constructiilor: Constructiile raman, in Romania, un sector relativ stabil chiar in conditii de criza, si capabil sa impulsioneze economia. Cu ce masuri ar trebui sa il sprijine Guvernul in perioada urmatoare?

Laurentiu Plosceanu: In ultimii ani sectorul de constructii s-a aflat intr-un palier de cca 6% din PIB. Potentialul este insa mai mare si la acesta trebuie adaugat efectul de multiplicare pe care il antrenam in alte sectoare ale economiei (producatori de materiale, de echipamente, transport, HORECA etc.).

Principalele masuri pe care le-am solicitat Guvernului in aceste luni de criza sanitara sunt urmatoarele:

  1. Sustinerea intensiva a programelor de investitii publice;
  2. Asigurarea continuitatii finantarii proiectelor in derulare;
  3. Plata fara intarziere a creantelor catre antreprenori;
  4. Rambursarea la timp a TVA;
  5. Plata TVA la incasare si nu la facturare;
  6. Plata restantelor legate de concediile medicale;
  7. Anularea Instructiunii 1/2019 a ANAP si revenirea la Instructiunea 2/2018;
  8. Emiterea de instructiuni clare catre Autoritatile contractante din perspectiva actualizarii valorii contractelor dupa OUG 114, inclusiv de ajustare a contractelor mai mari de 365 zile;
  9. Emiterea de instructiuni catre Autoritatile contractante privind acceptarea platii a 80% din valoarea materialelor / echipamentelor livrate in santier;
  10. Revizuirea procedurii de achizitie publica prin definirea mai clara a perioadei de analiza si atribuire a ofertelor;
  11. In cazul contractelor in executie taxa de timbru (2%) sa se aplice claimului in discutie si nu la intreaga valoare a contractului (anomalie semnalata deja Guvernului, Parlamentului si Avocatului poporului);
  12. Fluidizarea mecanismului de activare a situatiei de forta majora;
  13. Sustinerea mecanismelor de decalare a termenelor de executie;
  14. Sustinerea mecanismelor de ajustare dinamica a preturilor (asa cum am reusit la POIM);
  15. Garantarea de catre stat a a unor credite cu dobanda nula;
  16. Reducerea substantiala a cuantumurilor pentru Garantiile de buna executie;
  17. Promovarea si acceptarea utilizarii unor instrumente de asigurare pentru GBE;
  18. Suspendarea temporara a platii anumitor categorii de impozite;
  19. Extinderea / asigurarea platii somajului tehnic, pe perioada crizei economice;
  20. Acordarea secventiala a avansurilor pe lucrari;
  21. Promovarea unor mecanisme de sustinere partiala a salariilor pentru angajatii care, din motive obiective, nu au posibilitatea sa lucreze cu norma intreaga;
  22. Utilizarea extensiva a criteriului „Oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere tehnico-economic” in procedurile de licitatie;
  23. Mentinerea facilitatilor promovate prin OUG 114/2018;
  24. Convenirea si promovarea unor Clauze contractuale CORONA care sa fie integrate in contracte si utilizate in cazul unor noi valuri epidemice;
  25. Promovarea si sustinerea unor mecanisme de formare profesionala pentru calificari specifice sectorului;
  26. Promovarea si implementarea unei politici publice care sa permita utilizarea fortei de munca revenita in tara in cadrul sectorului de constructii.

 

Revista Constructiilor: Care ar fi prioritatile investitionale?

Laurentiu Plosceanu: Prioritatile de finantare sunt inserate in Master Planul general de Transport. Dupa care discutam de proiectele edilitare, proiectele de infrastructuri energetice, medicale, educatie, gestiune a deseurilor, extinderea reabilitarii energetice a cladirilor publice si private, proiectele de infrastrucura critica (inclusiv militara) etc.

 

Revista Constructiilor: Si care considerati ca ar putea fi sursele de finantare?

Laurentiu Plosceanu: Sursele de finantare sunt fondurile comunitare alocate Romaniei, BEI si BERD, bugetele national si locale, investitii private etc.

 

Revista Constructiilor: Ati reusit sa aveti un dialog cu autoritatile, in acest sens? A existat din partea acestora receptivitate fata de solicitarile sau propunerile ARACO?

Laurentiu Plosceanu: Dialogul cu autoritatile este mult mai deschis si substantial decat in anii precedenti.

Remarcam insa un decalaj temporal intre discursul politic public favorabil mediului de afaceri din constructii, promovarea unor hotarari guvernamentale si apoi implementarea acestora. Este ca si cand am stabili un diagnostic si tratamentul aferent dar apoi nu ne grabim suficient sa il transpunem in practica. Aceste intarzieri necesita corectii asumate.

 

Revista Constructiilor: Nu va vom cere sa ne enumerati eventuale motive de optimism – se vor ivi si acestea, probabil, in saptamanile urmatoare. Spuneti-ne care ar fi cea mai importanta lectie pe care am primit-o in contextul acestei crize sanitare, si pe care nu ar fi intelept s-o uitam.

Laurentiu Plosceanu: Una dintre lectiile importante ale acestui context epidemic este revalorizarea profesiilor medicale!

In alt plan, daca ne gandim la un alt scenariu catastrofic posibil generat de un cutremur semnificativ in Romania, ar fi util sa incepem sa revalorizam proactiv rolul constructorilor si al valorii adaugate de catre acestia societatii in care traim sau in care vor trai copiii nostri.

Tarile puternice au sectoare de constructii puternice! Daca nu reusim sa consolidam potentialul sectorului de constructii riscurile pot deveni incontrolabile!

Noi credem ca putem!…

 

Citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 170 – iunie 2020, pag. 4

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2020/06/01/araco-sectorul-constructiilor-din-romania-fata-in-fata-cu-provocarea-pandemiei-covid-19/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.