«

»

Previziuni de venetic

Share

Acest articol are la baza prezentarea pe care am sustinut-o in noiembrie 2019, in cadrul unui simpozion organizat cu ocazia sarbatoririi a 70 de ani de invatamant hidrotehnic romanesc. Simpozionul a fost gazduit de Facultatea de Hidrotehnica din cadrul Universitatii Tehnice de Constructii Bucuresti.

Interventia mea, in calitate de director al Departamentului de Hidraulica si Protectia Mediului (unul dintre cele 4 departamente din Universitate care sunt subordonate Facultatii de Hidrotehnica) s-a desfasurat la sectiunea dedicata perspectivelor invatamantului hidrotehnic romanesc. Din necesitatea de a vorbi despre ce se va intampla in viitor provine primul cuvant al titlului acestui articol. Cel de al doilea (VENETÍC, -A, venetici, -ce, s. m., s. f. I. S. m. si f. (Adesea peior.) Persoana venita undeva din alte locuri si considerata straina in locul unde s-a stabilit. – Din ngr. Venétikos. – DEX 2009), se refera la faptul ca, desi pregatirea mea de baza nu este de inginer hidrotehnician, imi desfasor activitatea in cadrul Departamentului de Hidraulica si Protectia Mediului (si implicit in cadrul Facultatii de Hidrotehnica) de circa 30 de ani.

 

Materiale si metoda

Dupa cum am aratat in sectiunea de introducere, nu sunt inginer hidrotehnician, totusi sunt inginer (absolvent al altei facultati din Universitate – Facultatea de Inginerie a Instalatiilor) si in aceasta calitate nu sunt obisnuit sa fac previziuni. In consecinta am cautat sa gasesc niste tendinte general acceptate de schimbare si sa identific modul in care acestea ar putea influenta invatamantul superior hidrotehnic.

Cele 5 tendinte general acceptate de schimbare care vor fi prezentate in continuare sunt: schimbarile climatice; cresterea demografica; urbanizarea accelerata; seturile de date mari; trecerea timpului.

De asemenea, pentru a evita pe cat posibil o prezentare anosta, am adaugat cateva alaturari de poze care sa exemplifice schimbari care au avut loc in trecut, fara o legatura directa cu invatamantul hidrotehnic ci mai curand cu domeniul masinilor hidraulice cu care sunt mai familiarizat.

 

Rezultate

In continuare, rezultatele analizei vor fi prezentate in conformitate cu cele 5 tendinte de schimbare identificate in sectiunea anterioara [2].

 

  • Schimbari climatice

Cu siguranta, climatul planetei se schimba continuu. Omenirea nu a acordat insa atentie acestor schimbari decat in ultimul secol. Acesta este motivul pentru care, in ciuda cercetarilor intense de climatologie care se desfasoara in prezent, nu putem inca sa stabilim cu certitudine care sunt factorii care joaca rolurile cele mai importante in aceasta modificare. Este evident ca (mai ales dupa revolutia industriala) activitatile umane se regasesc printre acesti factori, numai ca importanta rolului lor este, inca, mai mult sau mai putin controversata (in principal din cauza faptului ca aceasta importanta este variabila in timp).

Singurele certitudini in acest domeniu sunt bazate pe masuratorile efectuate in ultima perioada. Astfel, in zona noastra geografica se observa atat o oarecare crestere a temperaturii medii anuale cat si o acutizare a fenomenelor legate de precipitatii (cantitatile anuale de precipitatii sunt aproximativ aceleasi dar ploile sunt mai rare si mai violente). Ambele fenomene duc la o modificare a regimului hidrografic. In aceste conditii, Facultatea de Hidrotehnica trebuie sa pregateasca specialisti capabili sa dezvolte solutii noi, adaptate la noile conditii climatice, pentru evitarea hazardelor naturale (seceta, inundatii, alunecari de teren).

 

  • Crestere demografica

Cresterea demografica este o realitate de netagaduit. Populatia globului a crescut de la un miliard de locuitori la inceputul secolului XIX la peste 7 miliarde de locuitori in prezent [3]. Aceasta crestere implica un necesar sporit de hrana, de energie si nu in ultimul rand de apa potabila.

Aparent, in aceasta enumerare apa apare numai in pozitia a treia, cu toate acestea, ea este prezenta in toate pozitiile. Necesarul sporit de hrana implica, pe de o parte, un necesar sporit de apa pentru irigatii (mai ales coroborat cu schimbarile climatice) si pentru animalele domestice pe care le crestem pentru hrana (al caror numar creste odata cu cresterea populatiei), iar pe de alta parte, necesarul sporit de hrana duce la cresterea necesarului de apa in industriile care prelucreaza produsele alimentare.

In ceea ce priveste energia, cresterea necesarului de energie implica cresterea capacitatii de producere a energiei indiferent de sursa de obtinere a acesteia. Totusi, in perioada actuala (probabil si in perioada viitoare) accentul se pune pe producerea energiei din surse regenerabile, in care energia hidroelectrica joaca un rol primordial. Desigur, producerea de energie hidroelectrica nu inseamna un consum propriu-zis de apa ci mai curand o retragere a apei din circuitul natural pentru o perioada de timp. Cu toate acestea, cresterea ponderii energiei obtinute din surse regenerabile si variabilitatea mare a productiei din astfel de surse in timp duce la o necesitate sporita de stocare a energiei. In acest moment, cea mai viabila stocare a energiei se efectueaza in lacurile de acumulare ale centralelor hidroelectrice cu acumulare prin pompare.

In Romania, in 2018, capacitatea instalata in centralele hidroelectrice cu acumulare prin pompare era de 91,5 MW [4]. Hidroelectrica isi propune sa realizeze, in urmatoarea perioada, o crestere a capacitatii instalate in astfel de centrale pana la 1.000 MW (din pacate perioada in care se va realiza aceasta crestere nu este specificata). Aproximativ de 10 de ori mai mult!

In aceste conditii, Facultatea de Hidrotehnica trebuie sa pregateasca specialisti care sa poata sa dezvolte astfel de capacitati si sa fie capabili sa ocupe pozitii importante in lantul de management integrat al resurselor de apa.

 

  • Urbanizare accelerata

In perioada actuala ritmul de urbanizare este mai rapid decat ritmul de crestere demografica. Migrarea populatiei in zone urbane duce la o modificare a obiceiurilor. Astfel, natalitatea in zonele urbane este mai mica decat cea din zonele rurale (o veste buna, deoarece implica micsorarea ratei de crestere demografica care la nivelul actual nu ar fi sustenabila). In ceea ce priveste consumul de apa situatia este inversata: populatia urbana consuma mai multa apa decat populatia rurala. Aceasta duce, pe de o parte, la cresterea necesarului de apa in zonele urbane, iar pe de alta parte, la concentrarea consumului in zone relativ reduse ca intindere.

Aceste aspecte implica atat necesitatea unor solutii noi privind alimentarea cu apa si canalizarea zonelor urbane cat si solutii privind optimizarea retelelor existente si retehnologizarea acestora. Specialistii pregatiti in cadrul Facultatii de Hidrotehnica trebuie sa fie capabili sa rezolve astfel de probleme.

 

  • Seturi de date mari

In acest moment, capacitatile de calcul si de stocare ale unui telefon mobil (mediu) le depasesc pe cele ale unui calculator desktop de la inceputul anilor `90. In afara de cresterea acestor capacitati, in prezent capacitatile de comunicare digitala au crescut exponential.

Mai mult decat atat, senzorii si traductorii cu transmitere la distanta a datelor au devenit accesibili ca pret. Aceasta revolutie digitala va duce la impanzirea tuturor sistemelor cu astfel de dispozitive si la aparitia unor seturi mari de date masurate in sisteme, cu frecvente de achizitie relativ mari. Acestea trebuie sa fie o unealta in luarea deciziilor [5]. Pana acolo insa, datele trebuie analizate si prelucrate de algoritmi numerici performanti de diagnoza, optimizare si invatare construiti special pentru fiecare sistem in parte, sunt create orase virtuale, cu istorie a dezvoltarii, pe care sa fie testati acesti algoritmi (virtualizarea oraselor se datoreaza in buna parte amenintarilor teroriste aparute in ultimii 20 de ani, care au facut ca infrastructurile urbane sa devina secrete) [6]. Din acest punct de vedere mi se pare benefica aparitia in urma cu cativa ani a sectiei de Automatica si Informatica Aplicata in cadrul Facultatii de Hidrotehnica.

 

  • Trecerea timpului

Trecerea timpului se materializeaza prin imbatranirea activelor. In prezent (2018), Hidroelectrica raporteaza 12,23 % din active mai vechi de 50 de ani iar 49,92 % intre 20 si 50 de ani vechime. Raportul incepe sa se schimbe astfel incat peste cativa ani vom avea majoritatea activelor mai vechi de 50 de ani. In consecinta, in perioada urmatoare accentul se va pune mai putin pe construirea de active noi si mai mult pe modernizarea si retehnologizarea celor existente.

Specialistii pregatiti in cadrul Facultatii de Hidrotehnica trebuie sa fie capabili sa gaseasca solutii inovatoare de retehnologizare si modernizare ale vechilor active, eventual in spiritul maririi capacitatii de stocare.

 

Concluzii

In concluzie, ceea ce putem afirma cu siguranta este ca meseria de inginer hidrotehnician nu dispare in viitor dar este evident ca vor exista schimbari si modificari ale acesteia. Aceste modificari nu sunt majore – este vorba in principal de o redirectionare a abilitatilor catre domeniul inteligentei artificiale si comunicatiilor moderne si o schimbare de pondere intre proiectarea de active noi si retehnologizarea / optimizarea activelor existente.

Invatamantul superior de hidrotehnica trebuie sa se adapteze la aceste schimbari. Cu cat o va face mai repede, cu atat mai bine.

 

Bibliografie

  1. Orjan, W., Archaeological Evidence for Early Water-Mills. An Interim Report, History of Technology, 10, pp. 151–179, 1985;
  2. www.unwater.org/water-facts/;
  3. ourworldindata.org/world-population-growth;
  4. www.hidroelectrica.ro/article/20;
  5. Walski, T.M., Chase, D.V., Davic, D.A., Grayman, W., Beckwith, S., Koelle, E., Advanced Water Distribution Modeling and Management, Haestad Press, Waterbury, CT., 2003;
  6. Brumbelow, K., Torres, J., Guikema, S., Bristow, E. Kanta, L., Virtual Cities for Water Distribution and Infrastructure System Research, World Environmental and Water Resources Congress 2007, ASCE.

 

Autor:
prof. univ. dr. ing. Andrei-Mugur GEORGESCU – Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, Facultatea de Hidrotehnica, Departamentul de Hidraulica si Protectia Mediului

 

Citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 170 – iunie 2020, pag. 62

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2020/06/01/previziuni-de-venetic/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.