«

»

Restituiri: Consiliul Tehnic Superior (IV). Constructiile publice aprobate de Consiliul Superior Tehnic intre anii 1901-1918 – Edificii pentru institutii publice

Share

(Continuare din nr. 170, iunie 2020)

Palatul Administrativ Craiova
(astazi Prefectura si Consiliul Judetean Dolj)

Prefectura Judetului Dolj dorind a construi un Palat Administrativ in orasul Craiova, anunta organizarea unui concurs de arhitectura pentru intocmirea proiectului, oferind „un premiu de 5.000 lei pentru facerea celui mai bun proiect de Palat administrativ in Craiova”. Aceasta publicatie, aparuta sub nr. 10405 in Monitorul Judetului, la 17 iunie 1904, a fost completata cu precizarea amplasamentului – fie in str. Rosetti, fie in Bulevardul Conventiei, – si cu un program detaliat in care se aratau serviciile diverse, cu numarul de camere necesare lor, pe care va trebui sa le cuprinda cladirea, precum si toate conditiile referitoare la intocmirea pieselor proiectului. Se arata ca ofertele vor fi judecate de o Comisie alcatuita de Prefectura din cinci membri, prevazand, intre altele, ca: „Domnul arhitect al carui proiect va fi ales de Comisie si aprobat de Consiliul Tehnic Superior, va primi premiul de 5.000 lei fixat de Prefectura, pentru acest concurs”. (A.N., Fond: M.L.P. – C.T.S., dosar 10/1906, fila 83v)

Pe baza acestor anunturi s-au prezentat patru concurenti ale caror proiecte au fost judecate de Comisia Prefecturii, dupa cum reiese din procesele verbale incheiate la 2 si 3 decembrie 1904. O delegatie a acestei Comisii, formata din arhitectul Ion Mincu si inginerii S. Carcalechi si I. Ceresanu, au apreciat, dupa examinarea facuta proiectelor, ca „nici unul din aceste proiecte nu se poate admite pentru a fi pus in executare si ca ar fi bine sa se deschida un nou concurs”. In aceste conditii, Prefectura s-a considerat indreptatita a nu acorda niciun premiu.

Dupa­ inchiderea concursului, unul dintre concurenti, arhitectul Petre Antonescu, se adreseaza Prefecturii, la 19 aprilie 1905, reclamand ca premiul anuntat trebuie sa i se acorde dansului, deoarece proiectul sau „a intrunit cele mai multe voturi in Comisia Prefecturii”. In acelasi timp, afirma ca „proiectul semnat de Domnul Burcus contine un fals, intrucat acel proiect nu este al Domnului Burcus, ci al Domnului Toma Dobrescu, si contine si un plagiat, intrucat fatada principala a acelui proiect e o copie detaliata dupa un proiect chiar al domnului Antonescu, medaliat la un concurs din Paris”.

Ulterior, arhitectul Stefan Burcus, si el participant la concurs, inainteaza Ministerului de Interne o plangere in care contesta hotararea Prefecturii, cerand sa i se acorde lui premiul de 5.000 lei, protestand totodata fata de afirmatiile arhitectului Antonescu. Ca urmare, Ministerul de Interne solicita, prin adresele nr. 16208 din 25 iunie 1905 si nr. 23132 din 30 septembrie 1905, Consiliului Tehnic Superior cercetarea situatiei.

Printre documentele aflate la arhive, am gasit si Jurnalul nr. 85 din martie 1906 al Consiliului Tehnic Superior, incheiat in urma examinarii in mai multe sedinte a „reclamatiunii Dlui arhitect St. Burcus, privitoare la concursul ce s-a tinut in anul 1904 pentru proiectul Palatului Administrativ din Craiova”. (A.N., Fond: M.L.P. – C.T.S., dosar 10/1906, filele 83-86)

Jurnalul este semnat de personalitati ale lumii noastre tehnice, precum Anghel Saligny, Elie Radu, Mihail Romniceanu, Ion B. Cantacuzino, Emil Miclescu, Constantin M. Mironescu, Teodor Dragu si Emil Balaban.

In concluziile prezentate de Consiliu se preciza ca „neacordarea premiului nu s-ar fi putut justifica decat in cazul cand proiectele ar fi avut erori fundamentale, care le-ar fi facut inadmisibile, ceea ce nu este in cazul de fata, judecand dupa proiectele pe care Consiliul le-a avut inainte”. (A.N., Fond: M.L.P. – C.T.S., dosar 10/1906, fila 84)

De asemenea, se arata ca insasi Comisia Prefecturii, in procesul verbal incheiat la 2 decembrie 1904, afirma despre proiectul arhitectului Stefan Burcus ca: „Recunoaste meritele reale ale acestui proiect, care se apropie mai mult decat celelalte de solutiunea adevarata”.

Consiliul Tehnic Superior respinge si acuzatia de plagiat.

Cu toate acestea, la mijlocul lunii iunie 1906, cu raportul nr. 4789/1906, Prefectura Judetului Dolj inainteaza proiectul constructiei Palatului Administrativ din Craiova, intocmit de arhitectul Petre Antonescu, Consiliului Tehnic Superior, caruia ii cere aprobarea.

Dupa examinarea proiectului in mai multe sedinte sub conducerea lui Anghel Saligny, Consiliul Tehnic Superior incheie Jurnalul nr. 183 din 3 iulie 1906, prin care arata ca „proiectul e bine intocmit si corespunde programului dat”. (A.N., Fond: M.L.P. – C.T.S., dosar 11/1906, fila 69)

In final se preciza: „Consiliul crede util a semnala in acelasi timp ca pentru intocmirea acestui proiect s-a tinut deja un concurs asupra caruia Ministerul de Interne a cerut Consiliului Tehnic avizul sau”.

Palatul Administrativ a fost ridicat pe un teren de forma dreptunghiulara, complet degajat spre cele patru laturi care il delimiteaza. Acest teren asigura edificiului, dupa cum spunea arhitectul Petre Antonescu, „o pozitie dominanta, atat sub raportul circulatiei, cat si sub aspectul integrarii lui monumentale in profilul general al orasului”.

Dansul adauga ca „a adoptat o silueta generala normal echilibrata, dupa un plan simetric centrat pe un turn masiv, asezat la mijlocul compozitiei, ca o amintire a vechilor cladiri care formau, in mijlocul cetatii Banilor – si deci foarte aproape de noul palat – un ansamblu monumental dominat de turnurile incintelor de la Casa Banilor, Sf. Dumitru, Madona-Dudu etc”.

Arhitectura palatului este inspirata din vechile monumente ale tarii.

Fatadele principale sunt destul de retrase, ca sa lase loc liber pentru o piata. Din dispozitia intrarii principale, s-a dedus pentru planul scarii mari de onoare, asezata in centrul compozitiei, o dispozitie in forma de cruce, care a inlesnit tratarea unei arhitecturi cu caracter monumental a acestui sector al planului edificiului.

Distributia planimetrica a cladirii a permis grupari de incaperi, sali si birouri, repartizate in general dupa natura si importanta serviciilor de care depindeau.

In corpul central se gasesc patru sali mari cu ghisee ale serviciului contabilitatii si ale aceluia al administratiei. La etajul I se gasesc sala mare de consiliu si salonul mare de receptii, legate intre ele printr-un salon central.

Cadirea este construita din  zidarie de caramida, cu plansee de beton armat. Piatra a fost folosita pentru unele profile mai expuse intemperiilor, precum si pentru unele elemente de importanta decorativa mai mare, cum sunt coloanele, frizele etc. Soclul clairii este imbra­cat in piatra dura din Gura Vaii.

Invelitorile sunt executate din tigla-solz, smaltuita, de culoare verde.

Lucrarile de constructii incep si, dupa doi ani, Prefectura Judetului Dolj, prin raportul 7160/1908, cere aprobarea unui proiect modificat pentru constructia Palatului Administrativ, in valoare de 780.000 lei.

In urma cercetarii acestui proiect, Consiliul Tehnic Superior incheie Jurnalul nr. 198 din 12 septembrie 1908. In concluziile prezentate, Consiliul avizeaza modificarile propuse, dar observa ca „Prefectura a supus la aprobare un proiect care in mare parte era deja executat” si atrage atentia ca o astfel de procedura este neadmisibila, deoarece „impiedica realizarea schimbarilor ce Consiliul ar gasi necesar a le propune”. (A.N., Fond: M.L.P. – C.T.S., dosar 25/1908, fila 102)

Cladirea este continuata dupa acest proiect, fiind finalizata in anul 1912.

 

Palatul Administrativ din Constanta

Din anul 1892 dateaza prima mentiune despre Palatul Administrativ, asa cum era numita in acea perioada Prefectura, Primaria purtand titlul de Palat Comunal. Despre istoria etapelor parcurse la realizarea acestui edificiu aflam o serie de date din lucrarea doamnei Doina Pauleanu. Retinem urmatoarele:

  • proiectul initial din 1892, sau imediat dupa aceea, cuprindea doar o singura cladire – palatul administrativ;
  • in 1896 este chemat din Bucuresti, pentru modificari, arhitectul Constantin Baicoianu, locul ipotetic de amplasare fiind terenul vechiului conac pe strada Traian;
  • anul 1897 introduce sugestia unei schimbari de amplasament, alegandu-se gradina Belvedere din fata garii;
  • in 1898 arhitectul Alexandru Savulescu reface, pentru amplasamentul din str. Traian, imobilul destinat prefecturii, in componenta sa intrand si apartamentele regale;
  • dupa o pauza de patru ani, in anul 1902, intentia de constructie este reluata, iar locul este fixat definitiv in urma achizitiei unui teren de la Directia drumurilor de fier; acum se formuleaza ipoteza unui apartament pentru prefect si nu pentru familia regala.

Astazi, in urma unor cercetari in fondurile Arhivelor Nationale, am gasit cateva documente deosebite, care certifica ca proiectul Palatului Administrativ, in anul 1902, a fost intocmit de arhitectul Louis Blanc, cel care elaborase si planurile pentru Universitatea din Iasi, Facultatea de Medicina din Bucuresti si Ministerul Agriculturii si Domeniilor.

Prin adresa nr. 8632 din 30 noiembrie 1902, Ministerul de Interne inainteaza Ministerului Lucrarilor Publice proiectul Palatului Administrativ si de Justitie din orasul Constanta cuprinzand Prefectura, locuinta Prefectului si Palatul de Justitie, elaborat de Domnul Arhitect L. Blanc, in valoare de 430.230,85 lei.

Cu promptitudine, dupa cateva zile, proiectul este examinat intr-o sedinta de Consiliul Tehnic Superior, care incheie Jurnalul nr. 188 din 13 decembrie 1902, in care isi prezinta observatiile. (A.N., Fond: M.L.P. – C.T.S., dosar 2/1902, filele 233, 233v)

Mai intai, Consiliul arata ca „dispozitiunile generale ale proiectului, ca distributiune de piese si stil al fatadelor, sunt bine alese si ca proiectul se poate aproba”, cu unele observatii, din care amintim:

  • zidurile de elevatie, prevazute din piatra bruta, avand dimensiuni prea mici, trebuie ingrosate mai mult sau executate cu mortar hidraulic. Consiliul e de parere a se face de caramida, mentinand dimensiunile date, costul nefiind superior decat cu 0,50 lei/mc dupa devizul prezentat;
  • lipsa unui degajament exterior la curtile interioare ale Palatului Prefecturii si Palatului Justitiei este inadmisibila;
  • la locuinta Prefectului, zidul despartitor de deasupra sufrageriei se poate reduce la o caramida grosime, fiind suportat pe fiare I si sa se execute cu caramida gaurita.

In fine, in privinta preturilor, Consiliul „le gaseste mici si crede ca costul efectiv al lucrarilor va fi mai mare decat s-a evaluat”. (A.N., Fond: M.L.P. – C.T.S., dosar 2/1902, fila 223)

Jurnalul este semnat de Anghel Saligny, Elie Radu, C. M. Mironescu, M.M. Romniceanu, Th. Dragu, Alex. Cottescu si, ca secretar al consiliului, Dem. Poenaru.

In ceea ce priveste arhitectura Palatului Administrativ, criticul de arta dr. Doina Pauleanu sustine: „Palatul Administrativ este o cladire sobra cu doua nivele, de dominanta orizontala, cu raport echilibrat intre plin si gol; scara monumentala conduce catre usa prevazuta cu arcada in plin cintru, sustinuta pe console puternic reliefate; forma ancadramentului este reluata la cele doua ferestre ale corpului central; un balcon pe console cu motive decorative in casete devine element expresiv important; cele trei deschideri dreptunghiulare mari sunt subliniate printr-un brau, care inscrie in derularea sa trei frontoane; traveele laterale pastreaza forma ferestrelor deja analizate; acoperisul inalt are doua lucarne prinse in structura unui element ornamental”.

Imediat se organizeaza licitatia, iar la 23 februarie 1903, revista Constanta informeaza ca cele doua constructii – Palatul Administrativ si Palatul de Justitie – vor fi finalizate de antrepriza inginerului Titus Cananau, care a ofertat „cu 30 bani la suta sub deviz”, si lucrarile vor incepe „imediat in primavara, pe frumosul loc al gradinei Belvedere din fata garei”. Ritmul lucrarilor de constructii nu este cel prevazut, ceea ce determina Consiliul Judetean ca, intr-o sedinta extraordinara, tinuta in zilele de 12/13 iunie 1903, sa hotarasca anularea contractului cu inginerul T. Cananau si executarea lucrarilor in regie, arhitectul angajat pentru conducerea lucrarilor fiind arhitectul Daniel Renard, care deja venise in Constanta.

La 17 august 1903, „in prezenta Dlui Dimitrie Sturdza, prim-ministru, Vasile Lascar, ministru de interne, Anghel Saligny, sefilor autoritatilor civile si militare, a Consiliului Judetean, a unei afluente enorme, venite din intreaga tara, a avut loc solemnitatea punerii pietrei fundamentale a Palatului Administrativ”.

Lucrarile incepute in martie 1903 vor fi finalizate la 15 octombrie 1904, prilej cu care cladirea va fi inaugurata.

(Va urma)

 

Autor:
acad., prof. ing. Nicolae Noica

 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 171 – iulie 2020, pag. 58

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2020/07/01/restituiri-consiliul-tehnic-superior-iv-constructiile-publice-aprobate-de-consiliul-superior-tehnic-intre-anii-1901-1918-edificii-pentru-institutii-publice/

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa de email nu va fi publicata.