«

»

Pledoarie pentru rauri verzi. Lasati Crisul Verde!

Share

Desigur, trebuie sa existe un echilibru intre amenajarea absolut necesara a cursurilor de apa, mai ales pe traseele lor urbane (amenajare impusa de standardele de siguranta si civilizatie) si conservarea calitatii lor naturale – de sursa de viata si de verde, artera vie a Orasului si loc de recreere. In Romania, acest drum spre regandirea raurilor si reintegrarea lor in viata omului – a locuitorului Cetatii, cu precadere, este abia la inceput si se dovedeste plin de obstacole. Totusi avansam, si, pentru a ilustra aceasta evolutie, am ales la intamplare trei momente care arata preocuparea noastra in crestere fata de soarta apei din care si-a tras seva comunitatea umana.

„In partea de lume in care traiesc eu, se demoleaza betoanele (pasaje supraterane, bucati de autostrada, diguri, canale etc.). In Romania urmeaza a fi turnate. Acolo unde altii g02asesc solutii bazate pe natura („nature based solutions”), romanii toarna beton. In timp ce raurile altor tari sunt renaturate, ale noastre-s betonate.” remarca arh. Oana Bogdan, Bogdan & Van Broeck Architects, Belgia, in contextul lansarii, in luna mai a.c., a unei petitii adresate Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor, Administratia Nationala „Apele Romane” cu privire la „amenajarea complexa a afluentilor Oltului…” prin care corpurile de apa Cartisoara, Porumbacu si Sebes urmau a deveni canale betonate.

In Bucuresti este in desfasurare Reclaiming the River – un concurs de solutii avand ca tema Reabilitarea si reactivarea Splaiului Unirii in zona Marasesti – Timpuri Noi – Mihai Bravu, in organizarea Filialei Bucuresti a Ordinului Arhitectilor din Romania, in parteneriat cu Ordinul Arhitectilor din Romania si avand ca promotor Primaria Sectorului 3. Desi concursul nu admite interventii care sa modifice cuva de beton a Dambovitei, concurentii „sunt invitati sa regandeasca alocarea procentuala a spatiului verde fata de cel mineral”, considerand Dambovita ca un viitor culoar ecologic, favorizand biodiversitatea, relationat cu Parcul Natural Vacaresti, aflat in imediata vecinatate a sitului, dincolo de podul Mihai Bravu (un spatiu de 190 de hectare rupt de oras prin interventiile din perioada anilor 1980, dar care s-a transformat – cu mari eforturi – in ultimii ani intr-un exemplu valoros de biodiversitate urbana). Se are in vedere evidentierea valorii peisagere si ecologice a raului, precum si integrarea spatiului public creat de-a lungul Splaiului in reteaua de spatii publice si/sau peisagere ale orasului, sau propunerea unor astfel de retele folosind si spatiile nevalorificate inca urbanistic la adevaratul lor potential, trebuind gasite, in acest sens, legaturile cu alte obiective (peisagere si/sau de alta natura), precum si solutii de deschidere a unor culoare fizice, vizuale, ecologice sau simbolice intre rau si acestea sau intre ele prin intermediul raului ca mediator, concurentii fiind indemnati sa favorizeze diversitatea si mixitatea amenajarilor si utilizarilor, respectand ecosistemul raului si cautand compatibilitatea dintre functiuni. In tema concursului se reaminteste ca pana in a doua jumatate a secolului al XIX-lea […] desi locuirea si functiunile publice ale orasului se dezvoltau la distanta, Dambovita si malurile ei au fost folosite ca spatii de loisir in amonte de centru (Piata Unirii), mentionandu-se o serie de gradini in proprietate privata, dar deschise publicului si chiar o scoala de inot.

Unul dintre exemplele de buna practica in includerea conceptuala a Raului in Oras a fost dat de Oradea, la inceputul anilor 2000, si detaliile ni le prezinta (sau reaminteste) unul dintre cei mai activi promotori ai proiectului, dl ing. Teodor S. Boglut.

 

Autor:
Alina ZAVARACHE

 

 

*  *  *

Lasati Crisul Verde! 

 

Lasati Crisul Verde! este deviza sub care CRSE Oradea a derulat un proiect ambitios prin care a determinat factorii locali de decizie, autoritati, investitori, proiectanti etc. sa renunte la solutiile clasice, obisnuite atunci, de consolidare a malurilor, taluzurilor cursurilor de apa prin betonari masive, grinzi longitudinale uriase din beton, majoritatea turnate sub apa, si betonarea + dalarea completa a taluzurilor.

Centrul Regional de Supraveghere Ecologica – CRSE – Muntii Apuseni fusese infiintat de catre 5 organizatii neguvernamentale de mediu din Oradea inca din anul 1994, avand ca scop sustinerea si implementarea proiectului Lasati Crisul Verde, coordonator fiind ec. Mihai TOGOR, presedinte CRSE.

Coautori ai proiectului (si ai lucrarii) au fost:

  1. Biolog Ana MAROSSY, membru al Societatii Romane de Ecologie;
  2. Dipl. biogeograf Alexander ZINKE, consultant european pentru mediu;
  3. Dr. Alexandru, renumit medic oradean, radiolog-oncolog;
  4. Dipl. ing. constructor hidro Teodor S. BOGLUT, fost membru-expert al Comisiei Nationale CNCisC si director al SC IFOR SA Bihor-Oradea;
  5. Dr. Nicolae R. DARAMUS, scriitor si publicist, laureat al premiului Europa A pentru literatura ecologica;
  6. Arh. Octavian T. BOGLUT, membru al Ordinului Arhitectilor din Romania.

Solutiile clasice pe care le-am amintit mai sus fusesera deja folosite la amenajarea Crisului amonte pod Dacia, in zona hotelului Continental, amenajare despre care am scris critic, la timpul potrivit. In timp ce in alte state evoluate, cursurile apelor erau RENATURATE, se demolau betoane… noi BETONAM in continuare! Circula la noi o vorba… discreta: mult beton… egal comision! Mentalitatea si obiceiurile vechi erau greu de schimbat, ceea ce a facut extrem de dificila realizarea unor lucrari de consolidare prietenoase cu mediul, lucrari elastice, potrivit noilor norme europene de mediu ce usor, usor incepeau sa se impuna, si salvarea, astfel, a habitatului specific de lunca benefic plantelor si animalelor care traiesc pe mal si in apa.

Campania efectiva de promovare a proiectului a fost complexa, pregatita in cele mai mici detalii ca un adevarat GHID SPECIAL de BUNA PURTARE cu acest dar minune, Crisul Repede, facut orasului si oamenilor lui. Punctez cateva dintre actiuni: Publicitatea, extrem de bine documentata si agresiva, fara menajamente! Au fost organizate marsuri de protest cu echipamente cu inscrisuri LASATI CRISUL VERDE!, miscari spontane de protest, blocari de utilaje grele cu lanturi vii umane, adoptarea copacilor de pe taluze-mal, inclusiv de catre diverse personalitati ale orasului, legarea cu lanturi pentru a impiedica taierea lor. O petitie care sustinea principiile proiectului a fost semnata de mii de oradeni. Au fost trimise in mod repetat Memorii catre autoritatile locale si centrale. S-au tinut conferinte de presa, cu implicarea cu succes a presei locale si centrale, inclusiv pe partea video. S-a obtinut sprijinul unor specialisti de mediu, consultanti si organizatii: Ordinul Arhitectilor, Asociatia Carpatina Ardeleana, Centrul de Arii Protejate si Dezvoltare Durabila, EcoTop, Asociatia Milvus. Aceasta perioada de sustinute demersuri a fost bogat documentata prin poze si imagini realizate de catre minunatii artisti foto/video oradeni, care prin maiestria lor au contribuit din plin la succesul misiunii. Au fost prezenti, discret, in toate etapele actiunii, cele dificile, pregatitoare, pe parcursul executiei propriu-zise si in special acum, cand Crisul a ramas… cu adevarat frumos si verde! Acum, acesti minunati oameni ai Cetatii ne arata prin superbele lor imagini ca nu a fost in zadar munca noasra, a tuturor, fiecare pe domeniul sau si prin sarcinile asumate in acea lunga si grea campanie! Numeroasele postari realizate vor transmite un mesaj in viitor, generatiilor urmatoare, un mesaj de a contina si, de ce nu, cu speranta ca vor fi… mai buni!

In cadrul acestei campanii au fost implicate zeci, sute de persoane, oameni ai Cetatii, in mod voluntar, doar din dorinta de face fiecare cate ceva pentru minunata noastra urbe… oameni harnici, oameni frumosi!

 

Concluzii si propuneri

Apa, ca factor de vitalitate, detine rolul de motor al dezvoltarii si, prin aceasta, de suport al calitatii vietii, apa fiind un simbol universal al vietii si regenerarii globale. Intoarcerea omului pe malurile apelor este legata de folosinta, beneficii, gradul de accesibilitate, de modul de realizare a accesului la zona apei. Malul trebuie sa ramana un spatiu de interes public si sa cumuleze mai multe functii, traseele sa aiba continuitate, scara acestor spatii trebuie sa fie umana, ea apartine pietonului si nu automobilului! Pe baza acestor considerente, putem sublinia ca, in activitatea generala a inginerului, este o greseala inadmisibila orientarea stricta numai catre normative tehnice si proiectarea rigida a liniilor geometrice! Acestea sunt considerentele si spiritul in care a fost urmarita si realizata amenajarea hidrotenica a lucrarii si putem afirma cu mandrie: CRISUL A RAMAS VERDE! Spre bucuria oradenilor, acesti oameni harnici si frumosi! Consider ca exemplul prezentat este demn de urmat si de alte localitati strabatute in mod fericit de cursuri de apa, desigur fiecare cu particularitatile sale. Dau un exemplu negativ, valea Dezna, care strabate jalnic orasul Sebis…

In final, o mentiune extrem de importanta si de laudat: raul Crisul Repede, amonte orasului Oradea, este amenajat in ce priveste inundatiile; de asemenea, este amenajat in aval de oras, si pe o mare parte a cursului sau, si din punct de vedere hidroenergetic.

 

P.S. 1: Sunt necesare fonduri urgente de reparatii la Barajul Dragan de pe valea Draganului, amonte Oradea, situatia fiind una foarte grava.

P.S. 2: Brosura Lasati Crisul Verde, precum si articolele privind Structuri de aparare a malurilor conforme cerintelor protectiei mediului, se pot accesa si citi pe internet (TEODOR S. BOGLUT LASATI CRISUL VERDE).

 

Autor:
ing. Teodor S. BOGLUT – fost membru-expert al Comisiei Nationale CNCisC si director IFOR SA Bihor-Oradea

 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 172 – august 2020, pag. 64

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2020/08/01/pledoarie-pentru-rauri-verzi-lasati-crisul-verde/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.