«

»

De ce exista documentatii geotehnice de slaba calitate in Romania?

Share

Sunt 20 de ani de cand particip la diferite conferinte, simpozioane, seminarii etc… la care se dezbate subiectul din titlul acestui articol. O legislatie neclara lasa loc de interpretari; acest articol contine interpretari personale. Este un punct de vedere critic, se refera la cazuri punctuale intalnite si confirmate de multe persoane care activeaza in acest domeniu. In niciun caz nu este descrisa o stare de fapt generala. Exista documentatii geotehnice de foarte buna calitate! Din pacate, de cele mai multe ori, sunt evitate pentru ca acestea se realizeaza, in mod evident, cu costuri mai mari decat documentatiile geotehnice bazate pe investigatii sumare sau inexistente.

Scopul acestui articol ar fi de a clarifica daca avem nevoie de documentatii geotehnice de buna calitate sau sunt ele inutile. In termeni adaptati intereselor beneficiarului, aceasta fraza se transforma in: Are sens sa platesc o anumita suma de bani pentru un studiu geotehnic bun, in conditiile in care am o oferta financiara mai ieftina (chiar daca preturile unitare sunt mai mari in cel de-al doilea caz)?

Articolul este structurat pe aspecte perfectibile care fac parte din acest proces de elaborare a documentatiilor geotehnice. Nu intamplator, articolul se concentreaza pe studiul geotehnic (in toate formele sale: SGP, SG, SG-U, SG-D) dar se vor face referiri si la rapoartele de monitorizare geotehnica a executiei (RMG) sau expertizele geotehnice.

 

Legislatia

Este perfectibila legislatia tehnica din domeniul elaborarii documentatiilor geotehnice?

Pentru cei care activeaza in zona elaborarii documentatiilor geotehnice, normativul tehnic NP 074 – 2014 este de departe documentul cel mai important.

Dupa o lectura rapida, normativul abunda in „recomandari”, iar „recomandari cu titlu de exemplificare” genereaza o confuzie totala.

Specialistii din domeniu considera aceste recomandari ca fiind minimale. Dar, in Romania, recomandarea este acel lucru pe care il faci daca vrei. Pentru ca nu este obligatoriu, gandirea generala este ca nu te poate acuza nimeni pentru ca nu l-ai facut.

„Documentatiile geotehnice pentru constructii reprezinta o componenta distincta a proiectului unei constructii” este o clarificare foarte utila care este prezentata inca din capitolul 1 al „Normativului privind documentatiile geotehnice pentru constructii (NP074 – 2014)”.

Studiul geotehnic preliminar (SGP) este documentatia geotehnica utila doar pentru faza studiului de prefezabilitate (S.PF.) si se intocmeste, in principal, pe baza unor date tehnice de arhiva si nu se verifica Af.

Studiul geotehnic (SG) reprezinta documentatia tehnica obligatorie pentru proiectarea oricarei constructii in fazele de proiectare, si anume: studiu de fezabilitate (S.F.), proiect tehnic (P.T.) sau documentatie tehnica pentru autorizarea constructiilor (D.T.A.C.). Este obligatorie verificarea de catre un verificator de proiecte atestat in domeniul Af – „Rezistenta mecanica si stabilitatea masivelor de pamant, a terenului de fundare si a interactiunii cu structurile ingropate”.

Normativul mai prezinta inca doua tipuri de studii geotehnice care pot genera confuzii: studiul geotehnic de detaliu (SG-D) si studiul geotehnic pentru proiectul in faza unica (SG-U).

In articolul 2.2.5 din acest normativ se precizeaza ca: „Studiul geotehnic de detaliu se elaboreaza pentru faza Detalii de executie (D.E.), in cazul in care pentru aceasta faza de proiectare sunt necesare elemente suplimentare fata de cele furnizate de Studiul geotehnic elaborat pentru fazele S.F. si P.T.” De cele mai multe ori, studiile geotehnice intocmite pentru faza S.F. nu sunt suficiente pentru P.T. si, implicit, nici pentru D.E. Ce date ar putea sa furnizeze un studiu geotehnic pe baza caruia s-ar putea elabora Proiectul tehnic dar nu ar putea fi furnizate detaliile de executie? Pentru ce detalii de executie, proiectantul ar solicita un studiu geotehnic de detaliu?

Articolul 2.2.6. aduce clarificari: „Studiul geotehnic de detaliu este recomandat pentru amplasamente cu potential de alunecare sau pe care s-au produs alunecari, in cazurile prezentei carstului sau a altor accidente subterane in amplasament, precum si la studii de optimizare a solutiilor de fundare, mai ales pentru obiective importante, cu dezvoltare mare in plan si/sau adancime”. Cu alte cuvinte, un Studiu geotehnic de detaliu este comandat atunci cand studiul geotehnic initial, desi dimensionat corect pe baza datelor avute pentru S.F. sau P.T., nu descrie suficient de bine terenul de fundare din amplasament. O alta situatie in care trebuie comandat un Studiu geotehnic de detaliu, care ar trebui mentionata in normativ, este atunci cand categoria geotehnica stabilita preliminar (cerinta care apare in Anexa A, punctul A1.1), pe baza careia s-au stabilit lucrarile de teren si laborator, este inferioara categoriei geotehnice stabilite final.

Studiul geotehnic pentru proiectul in faza unica (SG-U) ar trebui sa fie comandat de beneficiar in mod explicit atunci cand proiectul se elaboreaza in faza unica (P.T.+D.E.), adica in 99% din situatii.

Desi nu este scris in mod explicit, Raportul de monitorizare geotehnica a executiei (RMG) nu este sinonim cu Proiectul de monitorizare a structurii. „Raportul de monitorizare geotehnica e executiei cuprinde notele de sinteza ale monitorizarii geotehnice (in primul rand natura si caracteristicile pamanturilor intalnite si compararea acestora cu previziunile), precum si note privind comportarea lucrarii in curs de executie si a vecinatatilor”. „Programul de monitorizare geotehnica a executiei si elaborarea raportului de monitorizare geotehnica se realizeaza, prin grija beneficiarului, de catre proiectantul lucrarii in cadrul activitatii de asistenta tehnica, impreuna cu elaboratorul studiului geotehnic, sau, dupa caz, de catre experti/verificatori tehnici de proiecte, atestati pentru domeniul Af.” Cu alte cuvinte, forma minimala a Raportului de monitorizare geotehnica a executiei este Procesul-verbal de natura a terenului de fundare. In calitate de elaborator de studii geotehnice, nu am fost niciodata solicitat pentru a elabora un program de monitorizare geotehnica a executiei.

In articolul 2.4.1. se precizeaza: „Expertiza geotehnica se realizeaza la comanda beneficiarului lucrarii de constructie […]”. Oare cate expertize geotehnice sunt comandate de constructor sau proiectant? Mai sunt acestea expertize geotehnice sau sunt expertize-parte? Stiu beneficiarul si proiectantul ca atunci cand este elaborata o expertiza geotehnica, proiectul tehnic care rezulta din aceasta trebuie sa aiba si viza expertului tehnic pentru a confirma ca a fost respectata solutia din expertiza?

 

Elaboratorul

Cine poate fi elaboratorul unei documentatii geotehnice?

In versiunile anterioare ale acestui normativ, din 2002 si 2007, se preciza: „Elaborarea documentatiilor geotehnice trebuie incredintata unor specialisti, persoane juridice sau fizice, avand calificarea necesara si experienta in domeniu si dispunand de o dotare tehnica adecvata”. Desi nu definea in mod explicit cine poate sa fie elaboratorul unei documentatii geotehnice, o fraza similara apare in versiunea din 2014 abia la capitolul 3: „Investigarea terenului de fundare se realizeaza prin unitati de profil, dotate corespunzator din punct de vedere tehnic cu utilaje, aparatura si dispozitive specializate atestate, si incadrate cu personal avand o calificare adecvata in domeniul investigatiilor geotehnice.”

In NP 074-2014 nu este prezentat in mod explicit ce pregatire trebuie sa aiba elaboratorul unui studiu geotehnic. Se face o singura referire in Anexa A, ultimul paragraf: „Incadrarea in una din cele trei categorii geotehnice (element obligatoriu in cadrul unui studiu geotehnic) se face de catre specialistul geotehnician cu consultarea proiectantului structurii”.

Un verificator Af riguros (ca sa nu ii spun carcotas) va citi Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, articolul 9: „Documentatiile tehnice – D.T. si proiectele tehnice se elaboreaza de colective tehnice de specialitate, se insusesc si se semneaza de cadre tehnice cu pregatire superioara numai din domeniul arhitecturii, urbanismului, constructiilor si instalatiilor pentru constructii, astfel:” (litera b) „de ingineri constructori si de instalatii, cu diploma recunoscuta de statul roman, pentru partile de inginerie in domeniile specifice, pentru obiective de investitii cuprinse la toate categoriile de importanta a constructiilor supraterane si subterane, precum si la instalatiile aferente acestora”.

O documentatie geotehnica se bazeaza in primul rand pe investigatii de teren. Anexele D, E, F si G din NP 074-2014 sunt dedicate acestui aspect. Din pacate, toate sunt „recomandari”. Daca exista documentatii geotehnice de slaba calitate, acest lucru se intampla in principal din cauza acestor „recomandari”.

In anexa E „Recomandari cu titlu de exemplificare privind interspatiile si adancimea investigatiilor”, spre exemplu, pentru constructii liniare (drumuri, cai ferate, canale etc…) se precizeaza interspatii intre punctele de investigare de 20…200 m. Personal, am vazut inclusiv caiete de sarcini din cerintele beneficiarului in care se solicitau investigatii la o interdistanta de 2.000 m. In aceeasi anexa se recomanda si adancimi de investigare deseori ignorate.

Foarte multi elaboratori de documentatii geotehnice considera ca termenul „recomandari” din NP074-2014 ar trebui inlocuit cu „cerinte minimale”.

Un alt termen care genereaza interpretari proprii este „punct de investigare”. Groapa, santul, transeea, galeria sunt investigatii geotehnice de suprafata, forajul geotehnic – de adancime, dar incercarile pe teren de tip SPT, DPT, CPT, CPTu, DMT etc. sunt si ele „puncte de investigare”. Desi in anexa G se precizeaza ca forajele sau sondajele deschise, cu prelevare de esantioane, sunt obligatorii, nu se specifica ponderea acestora din numarul total de „puncte de investigare”. Si pentru ca nu se specifica, in special pentru constructii mici (P, P+1) regasim pe piata studii geotehnice efectuate pe baza unei incercari de penetrare dinamica din care, pe baza unor corelatii, sunt furnizate din 10 in 10 cm valori pentru toti parametrii geotehnici. Deseori plaja de valori este, spre exemplu, intre 3.000 si 80.000 kPa pentru un modul de deformatie. Elaboratorul va spune: proiectantul alege valoarea de calcul! Practica din geotehnica romaneasca este alta: se fac foraje geotehnice din care se preleveaza probe tulburate si netulburate, se determina prin incercari specifice de laborator valorile parametrilor geotehnici necesari in proiectre si, prin incercari pe teren efectuate langa aceste foraje, se identifica corelatii din care rezulta valori derivate. Prin indesirea retelei de incercari pe teren se poate obtine o imagine mai clara a stratificatiei terenului de fundare si se pot furniza valori suplimentare derivate, care pot fi adaugate langa cele masurate, pentru a stabili valorile caracteristice.

Daca cele 4 anexe enumerate anterior contin recomandari, in anexa H „Cerinte privind minimul de incercari in laboratorul geotehnic” sunt prezentati „parametrii geotehnici care trebuie determinati pentru fiecare categorie geotehnica”. Aceasta anexa nu mai contine recomandari; sunt doar cerinte.

Conform „Registrului laboratoarelor de analiza si incercari in constructii autorizate de Inspectoratul de Stat in Constructii”, analizat in ianuarie 2020, in Romania exista 349 de laboratoare autorizate GTF – geotehnica si teren de fundare. Dintre acestea, in 159 se pot face toate testele impuse pentru categoria geotehnica 1 si in 50 de laboratoare teste din categoria geotehnica 2. Pentru identificarea laboratoarelor in care se pot determina parametrii geotehnici impusi pentru categoria geotehnica 3, este necesara o analiza mai detaliata, aflata in curs de desfasurare sub egida Comitetului Tehnic 1 al Societatii Romane de Geotehnica si Fundatii. Cu siguranta este vorba doar de cateva laboratoare in Romania care pot efectua toate determinarile obligatorii pentru categoria geotehnica 3.

De data relativ recenta, si cu mari semne de intrebare pentru majoritatea tehnicienilor de laborator, sunt standardele SR EN ISO 14688-1:2018 si SR EN ISO 14688-2:2018 „Investigatii si incercari geotehnice. Identificarea si clasificarea pamanturilor. Partea 1: Identificare si descriere” si „Partea 2: Principii pentru o clasificare” care abroga versiunile anterioare. Dupa ce, cu greu, ne obisnuisem cu noile diagrame ternare, constatam ca acestea au fost eliminate complet.

Caracteristicile fizice, printre care si granulozitatea, dau indicatii asupra comportamentului mecanic al unui pamant si sugereaza efectuarea de incercari din care sa rezulte un eventual comportament special al pamantului. Deja in diagramele ternare din 2005 disparuse titulatura de argila grasa. Acum, clasificarea pamanturilor din punct de vedere granulometric a devenit greoaie, subiectiva si generala.

Elementul principal al unui studiu geotehnic il constituie valorile caracteristice ale parametrilor geotehnici necesari in proiectare. Dincolo de faptul ca NP 074-2014 contine o eroare de redactare pentru ca se precizeaza in mod eronat ca trebuie sa furnizeze valorile de calcul, aceste valori caracteristice sau caracteristice locale stau la baza proiectarii elementelor structurale care interactioneaza cu terenul. Valorile caracteristice se obtin din valorile masurate si/sau cele derivate (obtinute indirect, prin incercari pe teren, pe baza unor corelatii adaptate studiului de caz).

Un prim pas in stabilirea valorilor caracteristice il constituie impartirea pe straturi geologice / geotehnice. In NP 122:2010 „Normativ privind determinarea valorilor caracteristice si de calcul ale parametrilor geotehnici”, in tabelul 3.1. se prezinta „valori maxime ale coeficientului de variatie recomandate pentru delimitarea unui element geologic”. Altfel spus, pentru a confirma ca un numar de probe au fost prelevate din acelasi strat, trebuie consultat acest tabel care contine doar parametrii fizici de natura si stare. Odata confirmat acest lucru, se poate trece la determinarea valorilor caracteristice pentru parametrii mecanici si in anexa A.4 se prezinta „valori recomandate ale coeficientului de variatie Vx cunoscut pentru unele categorii de pamanturi”, valori ce pot fi utilizare pentru categoriile geotehnice 1 si 2.

In figura 3 este prezentata variatia valorilor caracteristice ale Eoed200-300 cu valori conconcentrate in jurul a 10.000 kPa, in functie de numarul de determinari, in care a fost preluat Vx cunoscut = 0,3. Este foarte evident ca numarul de determinari este extrem de important in stabilirea unor valori caracteristice cat mai apropiate de valorea medie, valori pe baza carora se pot dimensiona eficient elemente structurale care interactioneaza cu terenul, implicatiile financiare, in sensul reducerii costului de executie, fiind mult mai mari decat investitia intr-un numar suplimentar de investigatii geotehnice.

 

Verificatorul

Este obligatorie verificarea unui studiu geotehnic?

Verificatorul atestat pentru domeniul Af – „Rezistenta mecanica si stabilitatea masivelor de pamant, a terenului de fundare si a interactiunii cu structurile ingropate” este abilitat sa verifice proiectele tehnice in care proiectantul considera necesara verificarea pentru acest domeniu si studiile geotehnice in toate formele lor, cu exceptia studiului geotehnic preliminar, cel care se elaboreaza pentru faza prefezabilitate. In lipsa elaboratorului studiului geotehnic, mai poate participa la elaborarea Raportului de monitorizare geotehnica a executiei.

Ce se poate intampla daca un studiu geotehnic care nu respecta legislatia in vigoare este verificat Af? Beneficiarul se poate intoarce impotriva elaboratorului studiului si a verificatorului, care raspund solidar pentru documentul emis. Beneficiarul poate reclama verificatorul Af la comisia care acorda calitatea de verificator si aceasta ii poate fi suspendata sau retrasa. Faptul ca, cel putin in domeniul Af, eu existat extrem de putine astfel de cazuri, probabil, confera o anumita liniste cum ca nu se va intampla curand asa ceva…

 

Proiectantul

Cine intocmeste tema de proiectare pentru documentatia geotehnica?

Pentru stabilirea categoriei geotehnice si implicit a riscului geotehnic, trebuie evaluati mai multi factori, respectiv: conditiile de teren, apa subterana, clasificarea constructiilor dupa importanta, vecinatatile si zonarea seismica. Dupa cum apare in NP 074-2007, categoria de importanta a constructiei, exceptionala, deosebita, normala si redusa, se regaseste in HG 766/1997 (nu P 100-1 cum apare mentionat in versiunea din 2014) si, conform articolului 3 din Anexa 3, „Categoria de importanta se stabileste de catre proiectant, la cererea investitorului, in cazul constructiilor noi, sau a proprietarului, in cazul constructiilor existente, atunci cand este necesar, pentru lucrari de investitii sau in alte cazuri.

Pentru fiecare constructie se stabileste o singura categorie de importanta si aceasta va fi inscrisa in toate documentele tehnice privind constructia: autorizatia de construire, proiectul de executie, cartea tehnica a constructiei, documentele de asigurare”.

O situatie, din pacate, des intalnita este aceea in care proiectantul este interesat doar de presiunea conventionala sau coeficientul de pat. Daca presiunea conventionala foloseste doar la predimensionarea unei fundatii, coeficientul de pat este o caracteristica a interactiunii teren/structura. Se poate estima printr-un calcul de tasare, atunci cand sunt prestabilite solutiile de fundare.

 

Beneficiarul – consultantul

Poate consultantul sa respinga un studiu geotehnic verificat de un verificator Af?

Beneficiarul va fi interesat sa obtina o documentatie tehnica la un „pret bun”, adica un pret cat mai mic. Din pacate, foarte multi beneficiari nu inteleg importanta unei documentatii geotehnice. Cei mai multi cred ca este o hartie, un fel de aviz; o simpla formalitate. Nu de putine ori, atunci cand am transmis o oferta tehnica si financiara pentru un studiu geotehnic, beneficiarul m-a intrebat nervos: esti nebun? El avea deja o oferta financiara mult mai mica; pentru el nu conta ca investigatiile de teren si laborator erau cvasi-inexistente.

De ce ajungem in astfel de situatii? Pentru ca, pe buna dreptate, beneficiarul nu cunoaste legislatia tehnica. Daca vorbim de o casa de locuit, beneficiarul va angaja un arhitect care ii va spune tot ce trebuie sa faca pentru a avea casa gata, iar beneficiarul va analiza pretul final al constructiei. Economiile se fac in partile considerate ne-esentiale.

Un capitol extrem de important dintr-un studiu geotehnic il constituie „Date puse la dispozitie de beneficiar”. Este un capitol care poate sa faca dinferenta dintre un studiu valid si un studiu nul. Investigatiile geotehnice, in special adancimea de investigare, se stabilesc in functie de regimul de inaltime al unei constructii. Daca acesta se modifica dintr-o faza initiala de la P+4E si devine 2S+P+6E, este foarte posibil ca studiul geotehnic sa devina insuficient pentru noua investitie.

In acest capitol ar trebui sa regasim tema de proiectare pentru studiul geotehnic. Cine o intocmeste: proiectantul structurii, proiectantul sistemului de fundare (infrastructurii), elaboratorul studiului geotehnic, verificatorul Af? Cel putin pentru lucrari de anvergura, elaboratorul studiului geotehnic simte nevoia sa se consulte cu verificatorul Af. Din pacate, de multe ori acesta lipseste, respectiv este stabilit abia spre finalul investigatiilor geotehnice.

Consultantul este reprezentantul beneficiarului, specialistul care ii confirma ca proiectul si executia decurg conform legislatiei in vigoare, cu tehnici de proiectare si executie adaptate proiectului, la un nivel de calitate care raspunde cerintelor acestuia. Este o interfata intre beneficiar, proiectant, executant si verificator. Daca ne referim strict la elaborarea documentatiilor geotehnice, mai exact a studiilor geotehnice, consultantul ar trebui sa fie prezent si implicat inca din etapa de stabilire a investigatiilor geotehnice. In practica curenta, consultantul nici nu este stabilit in aceasta faza, ba mai mult, pentru ca legislatia este interpretabila (pana intr-un punct), ajunge uneori sa respinga un studiu geotehnic verificat de un verificator Af. Are aceasta calitate?

 

Concluzii

De ce nu ar trebui sa existe documentatii geotehnice de slaba calitate?

Pe scurt, o documentatie geotehnica de slaba calitate este, in principal, caracterizata de lipsa parametrilor geotehnici necesari in proiectare, sau furnizarea lor pe baza de corelatii cu incercari pe teren necorelate cu incercari de laborator, sau preluate ca valori prescriptive, in mod evident, cu o estimare extrem de prudenta.

Implicatiile unui studiu geotehnic subdimensionat, elaborat pentru faza S.F. sau P.T. sunt majore: pot genera costuri suplimentare semnificative si termene de executie mult mai mari.

Deseori intalnim studii geotehnice facute pentru faza S.F. care, conform legislatiei, trebuie folosite si la P.T., efectuate pe baza unor investigatii de teren si laborator sumare ca numar, adancime investigata si parametrii geotehnici determinati prin incercari de laborator pe motiv ca sunt efectuate intr-o etapa premergatoare S.F.-ului si nu se cunosc detalii importante precum adancimi de excavatii, grosimi umpluturi terasamente, sisteme si solutii de fundare etc. Ce urmeaza? Un nou studiu geotehnic. Iar costurile pentru cele doua studii sunt mai mari decat cele ale unui studiu initial facut corect.

„Totul e bine cand se termina cu bine”. Acelasi lucru se intampla si cu documentatiile geotehnice. Dar, daca nu se termina cu bine? Daca apar degradari la o constructie si se identifica faptul ca documentatia tehnica nu a respectat legislatia in vigoare? Lucrurile pot deveni foarte complicate si, acest lucru se intampla foarte des, atunci cand studiul geotehnic nu este verificat Af si totusi, proiectul a primit autorizatie de construire…

 

Nota autorului: Acesta este un punct de vedere personal, nu implica institutia la care lucrez sau asociatii profesionale in care sunt membru.

 

Autor:
conf. univ. dr. ing. Ernest OLINIC – Director Departament de Geotehnica si Fundatii, Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, Secretar al Societatii Romane de Geotehnica si Fundatii

 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 173 – septembrie 2020, pag. 38

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2020/09/01/de-ce-exista-documentatii-geotehnice-de-slaba-calitate-in-romania/

3 pings

  1. Alex a spus:

    Interesant articolul, foarte corect, însă toate argumentele precum si observațiile din conținutul articolului sunt pentru lucrări cu un nivel ridicat de investiții. La nivelul investițiilor mici/medii regulile se aplică altfel, din păcate. Un tânăr absolvent daca dorește să-și înceapă cariera pe cont propriu, cu siguranță pentru inceput, se va limita la studii geotehnice ce implică investiții cu valoare mica sau medie din punct de vedere financiar, ori daca e sa respectăm legislația, acel tânăr este nevoit să explice beneficiarului ce implică un studiu geotehnic și cât ar costa unul respectând recomandările Normativelor, asta in cazul in care este capabil să poată oferi explicații fiindcă este cunoscut faptul că în timpul studiilor universitare nu primești informații despre realitate financiară-tehnica și legătura dintre prestator – beneficiar, ci doar teorii uneori inutile. Mergând pe plauzibilitate, consider ca o documentația tehnică ( in cazul de față, geotehnică) se aplică asupra realității în vederea proiectării, executării, intreținerii obiectivului investigat, fiind capabilă să furnizeze informații conform unor așteptări comune, astfel încât să existe o optimizare in ceea ce privește raportul calitate preț. Pe această premisă bănuiesc că s-a considerat ca unele anexe din Eurocod 7 (ex: A, B) precum si o mare parte din NP 074 să aibă caracter informativ și nu normativ.
    Astfel aș avea câteva întrebări:
    1. Cum se procedează în cazul unor investiții private mici/medii( casă individuală) la care Arhitectul / proiectantul i-a la pachet tot, apoi împarte către geo, topo etc. astfel încât procentul cel mai mare din încasarea sumei de bani să i se cuvină?
    2. Sunt cazuri in care caietul de sarcini întocmit de către un „specialist” din cadrul unei instituții publice este in totală contradicție cu normativele în vigoare, cine răspunde în acest caz? Ar trebui sa contestăm, ca prestator sau participant la licitație, acel caiet de sarcini sau sa-l respectăm suportând ulterior eventuale consecințe?

  2. Razvan a spus:

    Buna ziua. Foarte pertinente observatiile dlui Olinic, insa in realitate este aproape imposibil sa respecti NP074 si Eurocod 7. Pentru un studiu geotehnic necesar unei locuinte P sau P+1, in functie de amprenta, ar trebui executate mai multe foraje si incercari de penetrare dinamica, din care sa fie recoltate un numar suficient de probe pentru determinarea valorilor caracteristice, pe strate. Astfel, ar rezulta un pret considerat foarte mare, pentru, sa spunem, un amplasament cunoscut, pe care s-au edificat constructii ce nu au avut probleme.
    Unii proiectanti fac confuzie, dupa cum a precizat si autorul articolului, intre valorile de calcul si cele caracteristice, dar asta le poate fi explicat.
    Sunt mullte probleme, putine laboratoare determina presiunea de umflare, pentru incadrarea PUCM. Nu avem date suificiente despre obiective si despre sisteme preconizate de fundare, de regula, inainte de inceperea investigatiilor, anumiti solicitanti nu inteleg importanta acestui lucru. Este gresit daca folosim in continuare vechea diagrama ternara si nu R EN ISO 14688-1:2018 si SR EN ISO 14688-2:2018 „Investigatii si incercari geotehnice. Identificarea si clasificarea pamanturilor. Partea 1: Identificare si descriere” si „Partea 2: Principii pentru o clasificare”?

  3. Ernest Olinic a spus:

    Articolul este fundamentat pe o serie de normative in care nu se face diferenta intre lucrari mici si lucrari mari. Cel mult, la nivel de importanta a constructiei, apare aceasta diferenta (redusa, normala pentru lucrari mici, deosebita sau exceptionala pentru lucrari mari). Desi de inteles dificultatea unui tanar absolvent de a patrunde pe o piata, solutia nu este eludarea legii.
    Intrebarile sunt corecte si interesante iar raspunsurile, sunt supuse interpretarilor personale:
    1) Este o problema mult prea frecventa din care beneficiarul iese, de cele mai multe ori, in dezavantaj. Arhitectul/proiectantul „il rezolva”, il scuteste de drumuri dar, de cele mai multe ori documentatia geotehnica nu este conform legislatiei, prin proiectare se vor supradimensiona elemente ale infrastructurii iar executia va fi mult mai costisitoare.
    2) Orice neconcordanta cu legislatia in vigoare trebuie semnalata. Daca beneficiarul insista sa fie folosit caietul de sarcini pus la dispozitie, elaboratorul documentatiei geotehnice este absolvit de orice vina si, in mod normal, verificatorul ar trebui sa semnaleze respectarea caietului de sarcini dar nerespectarea legii.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa de email nu va fi publicata.