«

»

FPSC: Materialele de constructii romanesti – o minoritate

Share

A fost nevoie de o pandemie pentru a constientiza ceea ce in general tacuti, resemnati si ingandurati stiam fiecare dintre noi: Romania nu mai produce, Romania e dependenta de piata externa, Romania a pierdut in 30 de ani o parte semnificativa din industrie, insemnand bani, locuri de munca si independenta economica.

Nici sectorul materialelor de constructii nu face exceptie, asa cum o dovedesc cifrele furnizate de Institutul National de Statistica. In primele 4 luni ale acestui an tara noastra exporta cca 19.000 tone ciment si importa 292.000 tone, importul reprezentand astfel 93% din volumul total tranzactionat inspre si dinspre alte state. Romania a exportat 12.791 tone de caramizi, tigle si produsele pentru constructii din argila arsa si a importat 129.340 tone, iar in ceea ce priveste placile si dalele din ceramica, exportul a fost de 2.345 tone in timp ce importul a fost de 182.552 tone, ceea ce insemna ca 98,7% din tranzactii au fost importuri.

Practic, daca urmarim numai categoria „Alte produse din minerale nemetalice” (corespunzatoare codului CAEN 23), din cele 24 de subdiviziuni aferente numai pentru 4 produse inregistram exporturi mai mari decat importurile: este vorba de CAEN 2341 – produse de ceramica pentru uz gospodaresc si ornamental, 2342 – articole sanitare din ceramica, 2343 – izolatori si piese izolante din ceramica, 2369 – alte articole din beton, ipsos si ciment.

In rest, cifrele arata dependenta de producatorii din alte state, de multe ori cu cheltuieli semnificativ mai mari. Daca exemplificam pentru categoria de produse „Caramizi, tigle si produsele pentru constructii din argila arsa”, observam ca exportam in medie la 76 euro/tona si importam la 103 euro/tona. Pana la urma vorbim de un produs pentru care avem materie prima, pentru care cererea este mare, caci in Romania, chiar si in 2020, in conditii de pandemie, in fiecare luna volumul lucrarilor de constructii a crescut, fata de luna precedenta. Daca privim la volumul lucrarilor de constructii din 2019, acesta a crescut cu 27,6% fata de anul 2018 (ca serie bruta). Lucrarile de constructii noi au avut o crestere de 32,5%, iar pe obiecte de constructii cresterea volumului de lucrari la cladirile nerezidentiale a fost de 49,1% si 26,2% la cladirile rezidentiale.

Cu toate acestea, in 2018 se inregistra un decalaj de cca 30% intre consum si capacitatea de productie a celor 22 de fabrici de caramida care functioneaza la noi. Cei mai mari producatori au in spate investitori straini, sunt marci internationale cunoscute, dar nu putem sa nu ne amintim de candva infloritoarea industrie din vremea comunismului: fabrica de caramida de la Tandarei, preluata de catre SC Soceram SRL dupa Revolutie, a devenit o ruina, de interes numai pentru vanatorii de fier vechi; cea mai mare fabrica de caramizi refractare din Romania, de la Alba Iulia, unde inainte de 1990 lucrau peste 2.000 de oameni, a ajuns in faliment dupa ce a fost cumparata de la societatea Resial SA si aceasta a preluat datorii de 30 de milioane de lei ale actionarului majoritar de la vremea respectiva, fabrica din Alba Iulia fiind obligata, astfel, sa plateasca datorii care nu ii apartineau, ultima cladire fiind demolata in 2014 pentru a face loc unui cartier de locuinte.

Cum speranta moare ultima si gandirea pozitiva ne ajuta sa vedem punctele pozitive ale pandemiei COVID-19, poate aceasta nesansa este sansa noastra de a intelege proportiile dependentei Romaniei de piata externa si Guvernul sa faca pasi importanti in sustinerea si incurajarea producatorilor din Romania.

Declaratii sustinute de premierul Ludovic Orban si de membri ai Cabinetului, Planul de relansare economica „Recladim Romania” sau dialogul domnului ministru al Fondurilor Europene, dl Ioan Marcel Bolos, cu Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii ne dau sperante ca anul 2020 va fi un an de cotitura pentru industria producatoare de materiale de constructii. Este imperios necesar ca Mecanismul de redresare si rezilienta sa se faca simtit si in acest domeniu.

 

Autor:
Irina Forgo – director executiv Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii

 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 174 – octombrie 2020, pag. 14

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2020/10/01/fpsc-materialele-de-constructii-romanesti-o-minoritate/

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa de email nu va fi publicata.