«

»

Trofeul Calitatii ARACO: Construire pod rutier nou peste raul Tarnava Mica, Municipiul Tarnaveni

Share

Antreprenor general: SC STRABAG SRL, Bucuresti
Proiectant de specialitate: SC SSF-RO SRL, Timisoara
Subantreperenor de specialitate: SC ZUBLIN ROMANIA SRL, Bucuresti
Beneficiarul investitiei: U.A.T. Tarnaveni, Judetul Mures

 

Obiectivul face parte din proiectul de investitie: Construire pod rutier nou peste raul Tarnava Mica, Municipiul Tarnaveni, beneficiar fiind Primaria Municipiului Tarnaveni si are ca scop realizarea traversarii la km 24+067 a raului Tarnava Mica.

Pentru realizarea acestuia au fost executate urmatoarele lucrari:

  • Devierea circulatiei pe o varianta cu pod provizoriu amplasat in aval de podul existent;
  • Mutarea instalatiilor suspendate de pod si demolarea celor dezafectate;
  • Demolarea podului existent (demolarea infrastructurilor existente);
  • Executia unui pod nou.

 

CARACTERISTICI TEHNICE SI PARAMETRI

Solutia constructiva propusa este un pod integral cu schema statica de cadru pe o deschidere. Caracteristic acestui tip de alcatuire constructiva este faptul ca nu se face o diferentiere fizica intre elementele infrastructurii (culee) si suprastructura (grinzi si placa), grinzile fiind incastrate in colturile de cadru de la capetele podului.

Axa principala numarul 1 din cadrul proiectului (reprezentand Strada Victoriei, DN14A) va traversa raul Tarnava Mica la km 24+067 printr-un pod rutier nou drept (oblicitate zero), cu o deschidere de 36,00 m, avand lungimea totala de 37,54 m, cu infrastructura amplasata paralel cu malurile canalului.

 

Principalele caracteristici geometrice

  • Nr. deschideri: 1;
  • Lungimi deschideri pod: 1 x 36,00 m;
  • Lungime totala pod: 37,54 m;
  • Latime totala parte carosabila: 12,00 m;
  • Latime totala: 15,20 m;
  • Inaltime grinda prefabricata: 1,40 m.

 

INFRASTRUCTURA

Infrastructura podului este alcatuita din doua culee la capetele podului. Culeele sunt de tipul unor elevatii din beton armat de tip perete cu grosimea de 1,50 m, realizate din beton de clasa C 30/37. Culeele sunt fundate indirect prin intermediul a 6 piloti forati asezati pe un rand. Pilotii sunt armati si au diametrul egal cu 1,20 m si o lungime a fisei de 18,00 m. Pilotii forati sunt realizati din beton de clasa C 25/30.

Grinzile reazema pe infrastructuri prin intermediul pieselor metalice inglobate in elevatiile culeelor asa cum s-a descris mai sus la tehnologia de executie.

 

SUPRASTRUCTURA

Suprastructura este alcatuita in sectiune transversala din 9 grinzi prefabricate din beton precomprimate cu lungimea de 35,50 m si inaltimea de 1,40 m, solidarizate in sens transversal prin intermediul unei placi de suprabetonare cu grosimea de 25÷26 cm. Placa monolita si colturile de cadru sunt din beton de clasa C 35/45.

Suprastructura este proiectata cu panta transversala de 2,5% si declivitate in profil longitudinal astfel incat sa permita dirijarea apelor pluviale de pe pod spre sistemul colector din lungul drumului.

 

CALE

Sistemul rutier pe pod si pe rampele de acces pe pod se vor proiecta conform normelor in vigoare. Pe placa de suprabetonare este prevazuta membrana hidroizolatoare pentru poduri si protectie pentru hidroizolatie.

Nu este necesara folosirea de dispozitive de acoperire a rosturilor de dilatatie la capetele podului.

Ca elemente de siguranta pe trotuare sunt prevazute parapetele pietonale la marginile suprastructurii, iar spre zona carosabila sunt prevazute parapete directionale.

 

RACORDAREA CU TERASAMENTUL

Racordarea culeelor cu rampele podului in zona sistemului rutier s-a realizat prin placi de racordare de beton armat avand lungimea de 6,00 m si o inclinatie de 10%, iar compactarile la rampele lucrarii de arta si in spatele culeelor vor avea gradul de compactare Dp = 100%, respectand materialele si tehnologia de compactare cerute prin Caietul de Sarcini al lucrarii. Placile de racordare se vor amplasa la o cota corespunzatoare, astfel incat sa permita executia integrala a sistemului rutier de pe rampe pana la cota superioara a culeelor. Placile de racordare se realizeaza din beton de clasa C 30/37.

 

TEHNOLOGIA PRIVIND ASAMBLAREA STRUCTURALA

Tehnologia de lucru a lucrarii de arta se descrie in principal prin urmatoarele faze de executie, care de asemenea au fost introduse in sistemul de calcul al structurii de rezistenta:

Faza 1: Realizarea infrastructurii (piloti, radiere, culee);

Faza 2: Montarea grinzilor prefabricate simplu rezemate;

Faza 3: Montarea predalelor prefabricate pe intreaga deschidere;

Faza 4: Realizarea colturilor de cadru impreuna cu placa la capetele suprastructurii;

Faza 5: Realizarea placii de suprabetonare in camp;

Faza 6: Echiparea podului (parapete, hidroizolatie, structura rutiera etc.).

Principalele faze de executie de mai sus se regasesc in proiectul tehnic si de executie al lucrarii, cat si in breviarul de calcul.

 

TEHNOLOGII DE IMPLEMENTARE UTILIZATE – STANDARDUL BIM

Standardul BIM (Building Information Modeling = Modelarea informationala a constructiilor) reprezinta solutia identificata de catre civilizatia moderna pentru eficientizarea lucrarilor de constructii, atat din punctul de vedere al termenelor de realizare si bugetelor alocate, cat si al reducerii emisiilor de CO2, in toate etapele ciclului de viata al acestor construire, respectiv proiectare, documentare, constructie, exploatare si intretinere, precum si demolare.

Standardul BIM stabileste metodologia de gestionare a productiei, distributiei si calitatii informatiilor privind constructia, inclusiv cea generata de sistemele CAD, utilizand un procedeu disciplinat de colaborare si o politica de denumire specifica.

Standardul este aplicabil tuturor partilor implicate in pregatirea si utilizarea informatiilor necesare proiectarii, construirii, functionarii si deconstructiei, pe tot parcursul ciclului de viata al proiectului si al lantului de aprovizionare. Principiile de partajare a informatiilor si modelare comuna sunt aplicabile in mod egal atat proiectelor de infrastructura, cat si celor de constructii civile.

Pe perioada exploatarii unei constructii, utilizarea standardului BIM va permite planificarea si gestionarea lucrarilor de intretinere atat pentru elemente de arhitectura si de structura, cat si pentru toate instalatiile care deservesc constructia respectiva.

 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 174 – octombrie 2020, pag. 36

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2020/10/01/trofeul-calitatii-araco-construire-pod-rutier-nou-peste-raul-tarnava-mica-municipiul-tarnaveni/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.