«

»

OAR: Autorizatia de construire. Propunere de reformare si optimizare a procesului

Share

Locuitorii din mediul urban si din mediul rural, proprietari de locuinte individuale sau colective, utilizatori ai cladirilor cu functiuni publice de toate tipurile, cu totii sufera din cauza calitatii spatiului construit.

Modul dezordonat de dezvoltare a oraselor, lipsa strategiei, preponderenta interesului investitorului privat, sau, in cazul investitiilor publice, a pretului cel mai mic si alegerea rezolvarilor punctuale, pe termen scurt, cat si calitatea construirii sau calitatea precara a intretinerii fondului construit existent sunt cauze evidente de nemultumire pentru cetatean, dar si pentru administratia publica centrala sau locala, pentru investitor, public sau privat, dar si pentru utilizatorul final al spatiilor astfel create.

Desi cadrul legislativ a fost supus unui proces de restructurare dupa anul 2000, acesta s-a facut haotic, la viteze diferite si incercand sa raspunda la problemele de moment, prea putin adecvat nevoilor reale de dezvoltare.

 

Legea 50 din 29 iulie 1991 este un act normativ de baza, ale carui prevederi sunt extrem de importante in stabilirea unui climat coerent de autorizare, care sa asigure un mediu sanatos pentru investitii si premisele unei dezvoltari durabile si integrate, in acelasi timp obligand la protejarea, conservarea si punerea in valoare a fondului construit de valoare, cu scopul crearii conditiilor unei construiri de calitate si ale unui control adecvat si eficace al construirii.

O reglementare neadecvata poate duce la dereglementare, prin coruptie sau ocolirea, nerespectarea legii si construirea ilegala, cu toate consecintele acestora, sau la descurajarea unor initiative importante de dezvoltare, necesare comunitatilor.

In acelasi timp, o supra-reglementare poate conduce la ingreunarea procesului de autorizare, la supraincarcarea, intarzierea si scumpirea proiectelor, la lipsa de asumare a responsabilitatii, la „ascunderea” in spatele literei legii a serviciilor si a functionarilor implicati in procesul de autorizare, cu consecinte negative asupra dezvoltarii.

Nevoia de reformare a sectorului a devenit stringenta. In general insa, cand se vorbeste despre reforme, acestea sunt initiate la scara redusa, de obicei privind procese de simplificare sau de reducere a birocratiei, de crestere a transparentei. Reformele cu adevarat eficace sunt cele care apeleaza la solutii inovatoare.

In acest moment, disfunctiile la nivelul procesului de autorizare sunt atat de mari, incat recurgerea exclusiva la modificari sau completari punctuale ale prevederilor Legii 50/1991, la debirocratizare sau simplificare, fara a gandi sistemic tot procesul construirii, nu cred ca este suficienta.

Consider, in consecinta, ca se impune initierea unui proces major de reformare a legii, care sa permita o reconcepere a proceselor, o identificare corecta a actorilor in proces, a rolului si responsabilitatilor acestora, astfel incat sa se reuseasca o mai buna adaptare la nevoile de dezvoltare moderna a Romaniei si la complexitatea tehnica in crestere in domeniul constructiilor.

 

Procesul de reformare a legii ar putea prezenta urmatoarele directii de abordare:

 

Diferentierea autorizatiilor de construire.

Procesul de autorizare va trebui conceput diferentiat din punct de vedere procedura, continut dosar autorizare, avize obligatorii, competenta de autorizare, specialisti implicati si raspunderi asociate, pentru cladiri si pentru infrastructura de transport si edilitara.

 

Diversificarea categoriilor de autorizatii, astfel incat acestea sa fie mai adaptate interventiilor prevazute, respectiv construire / amenajare / desfiintare, dar si tipului de interventie – constructie noua sau interventie pe constructie existenta.

Posibila abordare propusa:

  1. Autorizatia de Construire pentru constructii noi, cu proceduri adaptate in functie de amploarea interventiei, amplasare (urban / rural / ZPC) sau categoria de importanta;
  2. Autorizatia de Construire pentru interventie pe constructii existente, cu proceduri adaptate in functie de amploarea acesteia, ca, de exemplu, in cazul cladirilor:
  • lucrari de modificare care vizeaza transformarea acestora prin extinderi, modificari structurale, reconstructii;
  • lucrari de interventie care nu afecteaza volumul si forma cladirii, fara extinderi, demolari sau modificari structurale, inclusiv schimbari de destinatie in limitele reglementarilor de urbanism;
  • lucrari de interventie pe o cladire monument istoric sau pe cladiri din zone protejate.
  1. Autorizatia de construire pentru amenajare, cu proceduri si continut al dosarului de autorizare adaptate pentru toate lucrarile, instalatiile si amenajarile care afecteaza utilizarea solului (amenajare spatii publice, spatii verzi, dar si organizarea de santier).
  2. Notificarea Autoritatii Publice pentru interventii ce nu necesita autorizare.

Consider oportuna introducerea unei proceduri noi, Notificarea AP, pentru anumite tipuri bine definite care nu necesita autorizare, dar care trebuie anuntate, luate in evidenta de catre AP, ca de exemplu:

  • lucrari de reparatii curente si intretinere pe constructii existente ordinare sau de data recenta;
  • constructii usoare, anexe gospodaresti, extinderi minore limitate prin suprafata si inaltime, diverse tipuri de exploatatii agricole etc.;
  • locuinte individuale pana la o anumita suprafata desfasurata, amplasate in mediul rural, in conditiile respectarii regulamentelor de urbanism locale.
  1. Autorizatia de Construire modificatoare cu un continut simplificat, fara a fi necesara reluarea intregului proces de autorizare, numai pentru cazul schimbarilor de tema intervenite in timpul executiei cu implicatii asupra conditiilor autorizate.

 

III. Continut simplificat al dosarului de autorizare

Dosarul de autorizare, in cazul autorizatiilor pentru cladiri, va pune accent pe amplasarea pe parcela, accese, imaginea volumetrica, inaltimi, expresia la nivelul fatadelor, culori, finisaje, intr-un cuvant, impactul cladirii asupra mediului construit.

Rezolvarile interioare tin de specificul functiunii si trebuie sa respecte normele de functionalitate si de siguranta, asa cum sunt ele stipulate in reglementarile specifice si cum sunt validate prin verificarea proiectului pentru exigentele de calitate si prin emiterea avizelor / acordurilor tehnice specifice.

Inceperea constructiei se poate face numai pe baza proiectului tehnic realizat complet pentru toate specialitatile implicate in proiect si verificat de catre verificatori atestati, conform legii. Existenta Proiectului tehnic va fi necesara si in cazul lucrarilor executate numai pe baza unei notificarii AP.

Este necesara si asigurarea unei anume flexibilitati a dezvoltarii proiectului tehnic, astfel incat proiectul sa poata fi imbunatatit pe tot parcursul executiei fara a fi nevoie sa recurgem, atat de des, la dispozitii de santier. Conditia este ca la finalul executiei sa fie obligatorie realizarea proiectului de tip „As built design”, care sa corespunda cu lucrarile executate si depunerea acestuia la Cartea tehnica a constructiei.

 

Diferentierea raspunderilor actorilor implicati in procesul de autorizare

Procesul de autorizare trebuie corelat si cu o separare a raspunderii asociate, in functie de actorii implicati, astfel:

a) Administratia publica

Administratia publica raspunde in fata comunitatii locale, pe de o parte pentru respectarea cerintelor urbanistice si, pe de alta parte, pentru felul in care a evaluat/anticipat impactul pe care interventia o va avea asupra mediului construit in general si, in special, asupra vecinatatilor.

Elementele pe care Administratia publica trebuie sa le urmareasca sunt:

  • alinieri, retrageri, regim de inaltime si inaltimi maxime, indicatori urbanistici;
  • volumetrii si plastica de fatade, materiale si culori folosite;
  • partiuri la nivel de detaliere sumara, accese pietonale si carosabile pe parcela, accese in cladire.

In cazul interventiilor majore se poate solicita, de catre autoritatea publica, intocmirea unui studiu de amplasament.

b) Proiectantul si verificatorul de proiect

Proiectantul si verificatorul raspund pentru calitatea in constructii, pentru asigurarea exigentelor de calitate in constructii, asa cum sunt ele definite prin lege si asa cum sunt normate in reglementarile tehnice specifice. Conformarea cu normele este consfintita de emiterea avizelor specifice.

In acest sens se vor identifica avizele obligatorii pentru obtinerea autorizatiei (cele ce tin de amplasament) si a celor ce tin de obiect, care se obtin pe baza proiectului tehnic, obligatoriu de obtinut pana la momentul inceperii constructiei. Unele dintre avize vor fi eliminate, fiind necesara numai autorizatia de functionare.

Este necesara in acest sens si o diferentiere privind continutul proiectelor, precum si exigentele de verificare tehnica in functie de tipul, natura, localizarea constructiei, in functie de categoria / clasa de importanta.

c) Investitorul / proprietarul

Este obligatorie, de asemenea, intarirea raspunderii investitorului / proprietarului. Solicitantul unei autorizatii de construire isi va asuma raspunderea pentru respectarea reglementarilor urbanistice aplicabile, normelor de accesibilitate, respectarea legislatiei privind rezistenta si stabilitatea constructiilor, securitatea persoanelor, posibile daune aduse vecinatatilor sau mediului.

Un sistem de asigurare adaptat domeniului va putea regla si asigura ponderarea raspunderilor fiecarui actor in domeniul constructiilor.

 

Reducerea birocratiei

Acest ultim aspect se poate realiza prin identificarea numai a acelor documente esentiale in proces, obligarea institutiilor la conlucrare si schimb de informatii fara interventia solicitantului, infiintarea comisiei de acord unic care sa faca posibila agrearea unei solutii comune exprimate prin acordul unic, marirea duratei de valabilitate a Autorizatiei de Construire la minimum 3 ani.

In loc de concluzie: consider ca o astfel de abordare graduala, corecta, coerenta si rezonabila a procesului de autorizare ar putea rezolva multe dintre problemele din domeniu, asigurand crearea unor premise mai bune pentru respectarea reglementarilor tehnice si urbanistice, simplificand procedurile pentru lucrari minore si prevenind constructiile ilegale, creand conditiile cresterii calitatii in constructii, diminuand semnificativ birocratia si arbitrariul in luarea deciziilor si, in final, facilitand investitiile de toate tipurile in Romania.

 

Autor:
arh. Michaela Gafar

 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 175 – noiembrie 2020, pag. 34

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2020/11/01/oar-autorizatia-de-construire-propunere-de-reformare-si-optimizare-a-procesului/

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa de email nu va fi publicata.