«

»

OAR: Regandirea directiilor de proiectare a birourilor intr-o lume post COVID-19

Share

Epidemia cu care ne confruntam de la inceputul anului a fortat o schimbare radicala a obiceiurilor de lucru. Ne aflam in fata unei revolutii in desfasurare pe piata de birouri, revolutie impusa de noile norme igienico-sanitare si de noile obiceiuri de lucru.

Experienta de a trai intr-o pandemie va genera un impact de durata asupra modului in care ne derulam activitatile profesionale si, subsecvent, a modului in care functioneaza si se vor proiecta Cladirile de Birouri.

Un aspect economic, de luat in calcul, este gradul de ocupare actual al acestor cladiri de birouri. De exemplu, cererea de birouri din Capitala a scazut cu 28% in S1/2020.

Cat va dura aceasta evolutie? Biroul va mai fi vreodata la fel? Ce inseamna aceasta tendinta pentru proprietarii de birouri, chiriasi, administratori de fonduri, arhitecti si orase si ce oportunitati creeaza acest lucru? Sunt tot atatea intrebari pentru care este nevoie de raspunsuri din partea profesionistilor din diverse domenii de activitate: arhitectura, constructii, sanatate, dezvoltatori imobiliari etc.

 

Summit-ul viitorului Spatiului de Birouri: 17-18 februarie 2021 va explora si dezbate noua normalitate a cladirilor de birouri post-COVID-19, plecand de la o radiografie detaliata a situatiei acestui sector in Asia si Australia, iar expertii la nivel mondial vor oferi solutii viabile, adaptate provocarilor momentului pe care il traversam.

Proprietarii de cladiri de birouri sunt pe deplin constienti de schimbare. Acum, cand chiriasii lor au structurat un sistem de succes de lucru online, companiile isi pun la indoiala investitia traditionala in imobiliare.

„Am demonstrat ca putem opera fara amprenta la sol”, a declarat pentru Bloomberg CEO-ul Morgan Stanley, James Gorman. „Pot vedea un viitor in care o parte din fiecare saptamana, cu siguranta o parte din fiecare luna, multi dintre angajatii nostri vor fi acasa? Absolut.”

Din punct de vedere tehnologic, un aspect fundamental vizeaza capacitatea de reformare a sistemului de ventilare a aerului din cladiri. In majoritatea cladirilor de birouri, aerul interior este format din aproximativ 25% aer exterior, restul fiind recirculat si filtrat.  Conform studiilor efectuate, daca aerul interior nu este improspatat, dezinfectat si filtrat corect, acesta poate contine niveluri mai mari de poluanti decat aerul exterior.

Din aceasta perspectiva, prezenta la munca a unui angajat bolnav ar putea deveni inacceptabila, din punct de vedere social si legal, in epoca post-pandemica, cu toate implicatiile acestei noi cutume. SUA, alaturi de alte state, a pregatit noi standarde de siguranta in munca, standarde care cuprind prevederi explicite pentru siguranta sanitara a utilizatorilor.

Nu in ultimul rand, ca o legatura intre tehnologie, comunitate si locuire, locul de munca este un subiect de interes perpetuu pentru arhitectura si designul de interior.

In mod evident, pandemia de coronavirus ne-a perturbat locul de munca in moduri pe care putini experti le-au anticipat, iar regimul de telemunca genereaza noi provocari pe termen lung, in arhitectura si design, pentru adaptarea la aceasta noua modalitate de desfasurare a activitatii profesionale.

 

PROVOCARI DE PROIECTARE PENTRU ARHITECT

 

Pe masura ce studiem noile provocari ale unor medii de lucru mai sigure in lumea COVID-19, se releva urmatoarele trei provocari principale de proiectare in arhitectura: distantarea fizica sau crearea ariei personale de siguranta, modificari in tiparele de circulatie si modificari ale contextului spatial.

Intelegerea distantarii si densitatii, precum si relatia lor cu tiparele de circulatie intr-un context spatial existent, este esentiala pentru rezolvarea normelor de siguranta, crescande, din spatiile comune.

  • Distantarea fizica si noile arii personale de siguranta

Pentru a mentine distanta de 2 m fata de alte persoane, fiecare individ se presupune ca este responsabil pentru propria arie de siguranta si pentru modul in care aceasta arie se intersecteaza cu a celorlalti, pe masura ce oamenii se reunesc in spatii comune sau se deplaseaza prin birou. Amenajarea mobilierului trebuie sa asigure, prin proiectare, o distanta adecvata pentru a se potrivi acestor noi cerinte.

  • Noi modele de circulatie

Angajatii trebuie sa poata circula prin spatii, pastrandu-si in acelasi timp aria personala de siguranta. Circulatia sigura prin si in jurul spatiilor comune poate fi abordata printr-o latime adecvata a circulatiilor, trafic directional sau ecranare suplimentara.

  • Contextul spatial

Fiecare spatiu este diferit. Intelegerea contextului spatial este necesara pentru a adapta si proiecta spatii comune cu distantare fizica si noi tipare de circulatie.

Provocarile vin de la actualele spatii inchise cu pereti ficsi, mobilier static, intrare / iesire restrictiva si flux de aer limitat.

Intrebari precum: „Cat de dens populate sunt spatiile? Cat de inguste sunt caile de circulatie pentru actualul context? Ce trebuie ajustat pentru a oferi aria personala corecta de siguranta sau cum realizam ecranarea?” vor trebui sa isi gaseasca raspuns in noile concepte si reconfigurari interiorare.

 

PROPUNERI PENTRU PROIECTAREA SPATIILOR COMUNE

 

  • Utilizarea spatiului exterior: spatiile sociale si de colaborare partajate, create in aer liber, mai degraba decat spatiile inchise cu pereti ficsi, pot raspunde mai usor provocarilor de proiectare, oferind o mai mare flexibilitate pentru distantarea fizica si pentru o circulatie mai sigura din punct de vedere epidemiologic. Desigur, aceste spatii pot fi folosite doar sezonier.
  • Echiparea spatiilor cu instrumente potrivite pentru o colaborare generativa cu scopul de a transforma spatiile comune existente intr-unele cu performante si siguranta sporite.

Astfel, folosind noile tehnologii, echipele pot:

– crea spatii care pot fi rearanjate la cerere, generand medii de lucru in care echipele si persoanele pot avea un loc adecvat necesitatilor momentului;

– permite echipelor sa se reuneasca la distanta – chiar si atunci cand lucreaza separate;

– oferi solutii de alimentare cu energie mobila, solutie care favorizeaza flexibilitatea, deconectand punctul de lucru de sursa de energie electrica.

  • Integrarea participantilor la distanta, prin tehnologie: echiparea salilor de sedinte cu tehnologie de conferinta video de ultima generatie.
  • Proiectare de spatii flexibile: recrearea spatiilor prin integrarea punctelor de lucru individuale (in locul meselor comune), modularitate si piese flexibile.
  • Regandirea directiilor de circulatie (intr-o directie vs. doua directii de circulatie) prin plasarea mobilierului, a elementelor de limitare/ecranare si a accesoriilor si prin adaugarea de semnalizare directionala.
  • Dotarea spatiilor exterioare: echiparea cu mobilier de exterior si instrumente/facilitati de lucru pentru realizarea de performanta profesionala in spatiile exterioare.
  • Integrarea tehnologiei touch-less: adoptarea de solutii tehnologice si produse touch-less in intreaga cladire, cu scopul usurarii gasirii de spatii libere, gestionarii de rezervari, precum si identificarii de spatii cu densitate ridicata.

Incorporarea instrumentelor de automatizare si activare vocala a sistemelor si a componentelor spatiilor comune ar putea minimiza instantaneu punctele de contact si ar putea limita riscul de expunere la germeni prin atingere.

Un sondaj realizat de Syntiant (companie ce proiecteaza si dezvolta software de invatare automata pentru dispozitive alimentate cu baterii, inclusiv smartphone-uri) a constatat ca oamenii care apeleaza la aceasta metoda de interactiune cu dispozitivele sunt mai frecvent din generatia Z. Cel putin 50% din toate celelalte generatii au incercat controlul vocal, 81% dintre Gen Z si Millennials facand acest lucru, comparativ cu 68% din generatia X si 51% din Baby Boomers.

Jumatate dintre respondentii la sondaj mentioneaza confidentialitatea si securitatea ca preocupari principale pentru utilizarea recunoasterii vocale.

 

IN LOC DE CONCLUZII

 

In timp ce munca la distanta le poate oferi flexibilitate angajatilor, munca de birou permite colaborarea, interconectarea si cultura organizationala – ingrediente esentiale pentru cresterea companiei, gestionarea si controlul riscurilor si dezvoltarea angajatilor. De aceea, munca de acasa va deveni o alternativa, atractiva si utilizata, a muncii de birou, dar nu un substitut complet al acesteia.

Potrivit unui raport recent al Comitetului pentru standardele pietelor FICC, folosirea pe scara larga a fortei de munca de la distanta implica peste 40 de riscuri specifice pentru companii, inclusiv cele legate de securitatea cibernetica, confidentialitate, executie, tratamentul personalului si productivitate.

In acest context, arhitectii si specialistii din celelalte domenii de proiectare vor fi solicitati sa ofere solutii viabile.

Avand in vedere ca problematica relatiei comunitate-sanatate poate reprezenta cea mai mare provocare cu care s-a confruntat industria constructoare de cladiri de birouri din ultimul secol, gasirea de solutii optime va reprezenta o provocare interesanta pentru specialisti, iar solutia va fi, cu siguranta, una multidisciplinara.

 

Autori:
arh. Yvonne Toader
G.D.L. Comunicare & TI al Ordinului Arhitectilor din Romania

 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 175 – noiembrie 2020, pag. 16

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2020/11/01/oar-regandirea-directiilor-de-proiectare-a-birourilor-intr-o-lume-post-covid-19/

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa de email nu va fi publicata.