Aspecte importante care trebuie luate in considerare la realizarea activitatilor specifice pentru „investigare de urgenta post-seism”

In acest moment, in Romania, pentru investigarea de urgenta post-seism exista o reglementare denumita „Metodologie privind investigarea de urgenta a sigurantei post-seism a cladirilor si stabilirea solutiilor cadru de interventie”, indicator ME003-2007.

In conformitate cu prevederile din „Regulamentul privind prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta specifice riscului la cutremure si/sau alunecari de teren” (al Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, respectiv Ministerului Administratiei si Internelor), Asociatia Inginerilor Constructori Proiectanti de Structuri (AICPS) contribuie definitor la desfasurarea acestor actiuni, membrii sai atestati ca experti tehnici, verificatori de proiecte, responsabili tehnici cu executia si diriginti de santier fiind obligati sa se autosesizeze si sa se prezinte de urgenta in cazul unui seism de mare intensitate, cu pagube materiale si umane, la locul stabilit pentru echipa din care fiecare face parte, la masina cu numarul (x), alocata pentru deplasarea la zona atribuita echipei, conform instructiunilor primite in 08.05.2017 din partea Inspectoratului Regional in Constructii Bucuresti.

Articolul de fata trece in revista principalele aspecte ale activitatii echipelor astfel constituite, cu sublinierea problemelor care pot aparea in asemenea situatii. Detalierea activitatilor desfasurate in conformitate cu prevederile ME003-2007 este completata de prezentarea prevederilor din reglementarile americane, specifice acestui subiect, la nivel federal, FEMA P 2055 (noiembrie 2019).

Pe baza experientei participarii la actiunile desfasurate dupa cutremurul din 04.03.1977, autorii identifica si descriu problemele cu care se pot confrunta cei implicati in aceasta activitate, facand si o serie de propuneri de imbunatatire a prevederilor ME003-2007, luand in considerare aspecte noi care sunt relatate in literatura de specialitate pentru interventiile de urgenta post-seism.

Organizarea echipelor si activitatile urgente care trebuie desfasurate conform ME003-2007

Echipele au un lider, de regula experti tehnici, sau componentul din echipa cu experienta si cunostintele suficiente pentru o asemenea misiune. In cadrul zonei pe care o acopera, coform metodologiei ME 003-2007, acesta trebuie sa stabileasca gradul de avariere pentru constructiile din zona respectiva si sa ia decizia pentru inspectia rapida post-seism.

Se arata ca domeniul de aplicabilitate (in capitolul 1 al ME003-2007) este acela al cladirilor de locuinte, social-culturale si administrative, precum si alte cladiri cu functiuni diferite, dupa caz.

Pentru diferentiere, cladirile se clasifica in urmatoarele clase:

Clasa A: cladiri adapostind functiuni vitale (administratia centrala si locala, telecomunicatii, politie, pompieri, spitale, indiferent de numarul de niveluri si de sistemul constructiv;

Clasa B: cladiri curente cu mai mult de P+4 niveluri;

Clasa C: cladiri curente cu P÷P+4 niveluri.

Referitor la resursele umane (capitolul 2.3.) necesare activitatii, se arata ca se realizeaza o identificare, cercetare si grupare anticipata a inspectorilor. De asemenea, trebuie facuta o pregatire a acestor echipe „cu privire la relatiile cu populatia din cladirile si zonele afectate, aflata in stare de stres post-seismic si relatiile cu mass-media”.

Pentru organizarea activitatii post-seism se arata, in cadrul capitolului 3, ca aceasta se face de catre autoritati prin intermediul echipei de inspectie, fapt mentionat si in introducere. Inspectia post-seism se face sub presiunea populatiei si a mass-media. Trebuie facuta intr-o perioada foarte scurta. In marile orase operatia poate dura 10÷12 zile, pana la 1÷2 luni.

Pentru a se evita consecintele cauzate de intreruperea activitatii sau locuirii si a se relua cat mai grabnic activitatea sau utilizarea in siguranta, se recomanda, in subcapitolul 3.1., pre-certificarea starii cladirilor, pentru cladiri din clasele I si II de importanta si expunere, cladiri care prezinta pericol public, cladiri care au fost expertizate sau consolidate de catre specialistii din echipele de evaluare, cladiri din cvartale sau orice cladire sau grup de cladiri. Aceasta pre-certificare realizata conform anexei A2 din ME 003-2007 se realizeaza de catre o firma si un expert atestat, care, prin pregatirea corespunzatoare prealabila cutremurelor, raspunde imediat cu un program de inspectie rapida, realizat intr-un interval de timp redus, de 8÷24 ore, respectiv 72 de ore pentru raportul de evaluare rapida, conform subcapitolului 3.1.

Personalul tehnic ce efectueaza activitatile post-seism se grupeaza in 3 categorii:

1. Inspectorii – inginerii constructori, arhitecti si tehnicieni cu experienta medie – poarta in timpul inspectiei ecuson alb;
2. Inginerii proiectanti de structuri si cercetatorii in ingineria seismica – poarta in timpul inspectiei ecuson albastru deschis;
3. Expertii tehnici atestati – ecuson albastru inchis.

In subcapitolul 3.2, schema prezentata (fig. 1) este schema logica a etapelor si corelatiilor activitatilor de urgenta post-seism. Tot in acest subcapitol 3.2 se specifica faptul ca pentru monumente istorice si de arhitectura (cladiri de patrimoniu), numai expertiza tehnica se va efectua de catre specialistii atestati de Ministerul Culturii.

In capitolul 4 este descrisa inspectia post-seism. Mai intai, in 4.1, sunt aratate competentele membrilor echipelor de inspectie (ecuson alb – constructii din clasa C, ecuson albastru deschis – constructii din clasele B si C, ecuson albastru inchis – constructii din clasele A si B).

Asa cum rezulta din schema logica, prima etapa este inspectia rapida post-seism care este descrisa in subcapitolul 4.2. Aceasta are, la randul ei, doua etape:

Etapa 1 – faza de urgenta in care, in primele ore dupa un cutremur distrugator, se face o recunoastere a cladirilor grav afectate, a posibilitatilor de acces in zona, si se evalueaza necesitatea unor masuri de urgenta

Etapa 2 – faza in care se face examinarea cladire cu cladire

Se recomanda, in subcapitolul 4.3., ca fiecare echipa sa fie insotita de un reprezentant al autoritatilor locale si sa fie compusa din 2 membri.

In cadrul etapei 2 se fac urmatoarele activitati:

• examinarea la exteriorul cladirii;
• examinarea terenului din jurul cladirii;
• se poate trece la examinarea cladirii la interior daca sunt suspiciuni sau sesizari de avarii puternice la interior ale elementelor nestructurale (pereti despartitori sau tavane cazute care se vad de la exterior);
• se face completarea formularului pentru inspectia post-seism (vezi anexa A5). Cladirile care prezinta dubii pentru exploatare sunt recomandate pentru evaluarile tehnice rapide ulterioare;
• se dau indicatii pentru eliberarea cailor de iesire din cladire.

Cladirile complet prabusite nu fac obiectul cercetarii post-seismice de catre echipele astfel constituite. Ele sunt etichetate separat de autoritati (de exemplu, cladire prabusita/ ruina).

In cazul in care numai anumite parti din imobil sunt prabusite (colaps partial), aceasta se incadreaza in categoria CLADIRE NESIGURA (Placarda rosie).

• se marcheaza cladirile cu placarde colorate:

– placarda VERDE – CLADIRE INSPECTATA – POATE FI UTILIZATA FARA RESTRICTII;

– placarda GALBENA – CLADIRE CU ACCES LIMITAT;

– placarda ALBASTRA – CLADIRE CU ZONE NESIGURE;

– placarda ROSIE – CLADIRE NESIGURA – INTRAREA INTERZISA.

Pe placarda CLADIRE INSPECTATA (placarda verde) se precizeaza daca inspectia s-a facut numai la „exterior” sau „exterior si interior” si se plaseaza la intrarea principala in cladire.

Placardele galbene si rosii se plaseaza la toate intrarile cladirii.

Placardele albastre se plaseaza la partile respective din cladire sau in imediata apropiere a lor; indica avarii ale elementelor nestructurale din zonele in cauza si faptul ca acolo accesul este interzis.

In capitolul 5, subcapitolul 5.1., se arata ca evaluarea rapida post-seism se face pentru cladirile care in urma inspectiei post-seism au fost marcate cu placarda galbena, cladiri cu acces limitat, si numai in cazul in care exista dubii asupra concluziilor inspectiei post-seism.

Se subliniaza criteriul dupa care o cladire este marcata cu placarda acces limitat: acele cladiri la care nu exista certitudinea sigurantei sau nesigurantei, drept urmare accesul, in aceste conditii, fiind permis numai pentru cazuri de urgenta, pana la realizarea evaluarii rapide post-seism.

Sunt dati in continuare indicatorii pentru evaluarea rapida a severitatii afectarii (avariilor si degradarilor) structurii.

1. Degradarea in ansamblu:
2. colapsul cladirii sau a unei portiuni a acesteia – CLADIRE NESIGURA sau, dupa caz, CLADIRE PRABUSITA (RUINA), care sunt etichetate separat de autoritati;
3. inclinarea evidenta a cladirii sau a unuia dintre etaje – CLADIRE NESIGURA;
4. fundatii fracturate – CLADIRE NESIGURA.
5. Evaluarea structurii de rezistenta la incarcari verticale:
6. stalpi vizibil inclinati – CLADIRE NESIGURA;
7. stalpi flambati sau cu degradari puternice la capete – CLADIRE NESIGURA;
8. separarea planseelor sau a elementelor de acoperis de pereti sau alte elemente verticale portante – CLADIRE NESIGURA;
9. fisurarea peretilor portanti, a stalpilor sau a grinzilor ce suporta bovindouri, care pun in pericol preluarea incarcarilor verticale – CLADIRE NESIGURA;
10. alte degradari sau cedari incipiente ale elementelor principale ce preiau incarcari verticale sau ale zonelor de imbinare – CLADIRE NESIGURA.
11. Evaluarea structurii de rezistenta la incarcari laterale:
12. pereti structurali puternic fisurati – CLADIRE NESIGURA;
13. cadre inclinate puternic, serios degradate sau cu fracturi – CLADIRE NESIGURA;
14. cedari sau degradari serioase ale planseelor sau ale legaturilor orizontale – CLADIRE NESIGURA;
15. alte cedari sau initieri de cedari ale elementelor principale ale structurii ce preiau incarcari orizontale sau ale imbinarilor acestora – CLADIRE NESIGURA.
16. Efecte P-Δ:
17. cladiri multietajate cu inclinari remanente mai mari de 1,5‰ – CLADIRE NESIGURA.
18. Elemente nestructurale
19. existenta unui pericol de prabusire a unor elemente nestructurale – CLADIRE NESIGURA.
20. Degradari ale fundatiilor si terenului:
21. infrastructura cladirii dizlocata, aparitia unor tasari diferentiate cu fundatii, pereti, plansee sau acoperis fracturate – CLADIRE NESIGURA;
22. cladirile din vecinatatea unor crapaturi in teren formate in urma cutremurului sau a unor alunecari de teren suspectate – CLADIRE NESIGURA;
23. cladirile in pericol de a fi afectate de alunecari de teren sau lovite de diverse elemente provenite de la cladiri din amonte afectate de alunecarile de teren – CLADIRE NESIGURA.
24. Alte pericole:
25. imprastierea unor substante periculoase sau necunoscute – CLADIRE NESIGURA;
26. alte pericole, ca de exemplu cabluri electrice rupte si cazute – CLADIRE NESIGURA.

Criterii pentru marcarea cladirii:

1. CLADIRE INSPECTATA – POATE FI UTILIZATA FARA RESTRICTII – pentru a marca o cladire cu acesta placarda, care indica faptul ca nu exista restrictii pentru utilizarea ei, trebuie satisfacute urmatoarele conditii:
2. capacitatea initiala a structurii de preluare a incarcarilor verticale nu a fost in mod semnificativ redusa si nu au fost identificate zone potentiale de instabilitate (de ex. separarea planseului de pereti etc.);
3. capacitatea initiala de preluare a unor incarcari orizontale nu a fost semnificativ redusa de actiunea seismului;
4. nu exista pericolul prabusirii locale a unor elemente nestructurale cu exceptia zonelor marcate;
5. nu exista indicii evidente privind degradari ale fundatiilor si nici deplasari ale terenului;
6. caile de evacuare sunt accesibile si nu sunt blocate;
7. nu exista alte indicii evidente de pericol.
8. CLADIRE CU ACCES LIMITAT – marcajul pune in evidenta urmatoarele:
9. specialistii care au efectuat evaluarea tehnica rapida au dubii argumentate privind siguranta cladirii respective care pot fi rezolvate numai pe baza unei expertize tehnice;
10. exista probabilitatea producerii unor degradari ulterioare datorate unor cauze legate de terenul de fundare;
11. exista nesiguranta privind prezenta unor alte pericole, ca de exemplu scurgerea unor substate toxice.
12. CLADIRE CU ZONE NESIGURE – marcajul arata ca:
13. s-au identificat unele degradari locale care ar putea provoca accidente asupra locatarilor;
14. nu exista pericol de cedare a structurii.
15. CLADIRE NESIGURA – INTRAREA INTERZISA – marcajul arata ca:
16. exista pericole evidente de pierdere a sigurantei cladirii;
17. gradul de degradare al structurii este foarte puternic si cladirea poate intra in colaps fie numai prin actiunea incarcarilor verticale fie in urma producerii unei replici a seismului;
18. exista alte conditii de nesiguranta (de ex. scurgeri masive de substante toxice) – se completeaza formularul pentru evaluare tehnica rapida (anexa A6).

Principalele prevederi ale reglementarii FEMA P-2055 (noiembrie 2019)

In FEMA P-2055, care se adreseaza evaluarilor pentru mai multe hazarduri, sunt trecute cele specifice evaluarilor post-seismice, deci hazardului seismic, prin codul model ATC -20-1 si codul ATC-45.

De notat, astfel, ca prevederile cuprinse in cele doua coduri model, ATC-20-1 si ATC-45, folosesc la realizarea unei EVALUARI RAPIDE si apoi a unei EVALUARI DETALIATE, finalizate prin intocmirea de formulare si apoi plasarea de placarde cu una dintre culorile verde, galben si rosu (fig. 2).

Se subliniaza, pentru perioada de timp necesara pentru a acoperi cele doua faze ale evaluarilor post-seism, ca pentru evaluarea rapida sunt necesare in medie 30 de minute, iar pentru evaluarea detaliata, in medie, o ora pana la patru ore.

De asemenea, se subliniaza ca la evaluarea rapida trebuie urmarit scopul principal, acela de a determina cladirile sigure (verde) si cele nesigure (rosu), iar pentru celelalte (galben), scopul este de a determina restrictiile folosirii cladirii, atat pentru avariile elementelor structurale cat si pentru elementele nestructurale, sau de a identifica necesitatea realizarii fazei de expertiza tehnica (Engineering Evaluation).

Mai trebuie amintit ca in acest ghid, P-2055/2019, se fac trimiteri la metodologiile ATC-20-1 si ATC-45, iar ca acestea sunt, la randul lor, dezvoltate in lucrari de genul metodologiei FEMA P-154/2015 Rapid Visceral Screening (RVS) of Buildings for Potential Seismic Hazards: A Handbook sau in FEMA P-155/2015 pentru Rapid Visual Screening (RVS) of Buildings for Potential Seismic Hazards: Supporting Documentation. Acestea pot fi folosite in situatia care este trecuta in ME003-2007 la subcapitolul 3.1., pre-certificarea.

Mai este insa de aratat ca in ceea ce priveste inspectia rapida post-seism si evaluarea rapida post-seism, acestea se incheie, conform reglementarilor americane, cu 3 tipuri de placarde: verde, rosu sau galben, iar la noi cu 4 tipuri, verde, rosu, galben sau albastru. Cea de-a patra de la noi, justificata oarecum, complica activitatea echipei si creeaza confuzii in legatura cu utilizarea constructiei.

Propuneri de imbunatatire a metodologiei ME003-2007

Ca urmare a experientei noastre in domeniul actiunilor de investigare post-seism, consideram utile urmatoarele ajustari:

1. Felul in care sunt selectate echipele si repartizate zonele aferente de activitate post-seism este corespunzator. Modul de adunare a echipei la adresa fixa, dupa care cu masina nr. (x) sa se deplaseze la zona aferenta nu este bun.

Ar trebui mai bine ca echipele si responsabilul lor din partea Inspectoratului in Constructii sa se intalneasca (contacteze telefonic) o data pe an pentru a se verifica in primul rand componenta echipei, iar la inceput sa fixeze intalnirile intr-un loc ales chiar langa zona desemnata pentru activitatea post-seismica, loc in care este parcata si masina aferenta echipei. Apoi impreuna, seful echipei imparte echipa in 3, fiecaruia revenindu-i cladirile din zona, conform metodologiei, pentru categorii A, B si C.

Este bine ca la intalnirile respective sa se faca o trecere in revista a cladirilor din zona alocata pentru ca membrii echipei sa fie in masura a constata tipologia constructiilor si a putea in acest fel sa anticipeze eventualele afectari (degradari, avarii mai ales) ale acestora.

1. In legatura cu acest ultim comentariu, dupa experienta noastra, situatiile posibile si afectarile (avariile) importante pot fi urmatoarele:

b.1. In primul rand sunt de identificat constructiile sedii ale ISU (politie, jandarmerie, pompieri, spitale, scoli);

b.2. Apoi se face o identificare a anului realizarii constructiilor;

– b.2.1. constructii realizate inaintea cutremurului din 1940

– b.2.2. constructii realizate intre cutremurele din 1940 si 1977

– b.2.3. constructii realizate dupa 1977 pana in prezent

– b.2.4. constructiile identificate dupa listele existente cu clasele de risc seismic

b.3. Pentru activitatea de „Inspectie rapida” post-seism, sunt important de luat in considerare urmatoarele aspecte:

– b.3.1. Temerea mare (si principala necunoscuta) dupa un cutremur major (>7 scara Richter pentru sursa subcrustala Vrancea, >6 scara Richter zona crustala Vrancea si restul surselor, focarelor) este aceea a replicilor. Trebuie stiut ca replicile se pot produce in urmatoarele 24 de ore pana la maximum 1 an dupa cutremur, si ca acestea nu au o magnitudine mai mare decat cea a cutremurului principal.

In cazul in care constructia, cu structura si elementele ei secundare, mai ales la constructiile realizate dupa 1977, nu au avut avarii clare, evident vizibile, constructia va rezista si la replici, deci placarda verde fara echivoc.

– b.3.2. Avariile vazute de la exterior, pentru constructiile P ÷ P+10 niveluri care au plansee rigide de beton armat si semi-rigide (grinzi metalice cu boltisoare) sunt concentrate la partea de jos a constructiei.

– b.3.3. Avariile vazute de la exterior, pentru constructiile cu plansee flexibile, cu grinzi si poduri de lemn P÷P+4 niveluri, sunt concentrate la partea de sus a constructiei.

Important de subliniat este ca fisurile si crapaturile 0.3÷20 mm (pot fi injectate) nu sunt avarii si ca pentru constructiile la care se constata astfel de afectari se poate da verdictul placarda verde.

– b.3.4. Daca la constructiile in sistem cadre spatiale de b.a. sau sistem pereti de b.a. tip fagure avem un element vertical iesit din lucru, betonul complet zdrobit si armatura flambata, cladirea nu trebuie clasata ca nesigura, placarda rosie, deoarece este posibila o interventie rapida de refacere a armarii in zona avariata si rebetonarea acesteia cu beton cu intarire rapida (24 ore), fara a evacua intreaga cladire. Astfel, mai degraba se va folosi placarda galbena.

– b.3.5. Nu trebuie sa ne lasam influentati de diferite cereri si oferte de a evalua cladiri din alte zone, in perioada in care trebuie sa realizam inspectiile si evaluarile rapide la zonele in care suntem repartizati.

– b.3.6. Trebuie sa realizam cat mai repede evaluarile necesare pentru zonele in care suntem repartizati, incercand in acelasi timp sa ii facem sa inteleaga pe locatarii imobilelor la care facem evaluarea care sunt ratiunile obiective pentru care am luat deciziile de a le clasifica cladirile in care locuiesc prin placardele respective.

Concluzii

In articol au fost prezentate aspectele principale ale activitatii de investigare de urgenta post-seism a constructiilor necesara dupa producerea unui seism de intensitate ridicata – apreciata la magnitudinea 6 pe scara Richter pentru cutremurele crustrale din Vrancea si alte focare din tara si vecini si 7 pentru cutremurele subcrustrale vrancene, care produc afectari (degradari si avarii) majore structurilor, elementelor principale si elementelor secundare ale constructiilor.

Au fost prezentate prevederile metodologiei ME003-2007, metodologia americana FEMA P-2055 care include si alte prevederi americane conexe, aspecte importante din articolul cu referinta bibliografica [3], aspecte din cazurile de investigare si interventii structurale la constructiile afectate de cutremurele din 1940 si 1977 [4] si parametrii folositi la determinarea afectarilor structurale [5].

Rezumand, concluziile pot fi urmatoarele:

1. a) Membrii asociatiei noastre, AICPS, sunt in majoritatea lor incadrati in echipe de investigare de urgenta post-seism. Este oportun sa ne pregatim din timp pentru aceasta activitate, cunoscand bine prevederile metodologiei ME003-2007 si participand la activitatile oficiale de pregatire.
2. b) In perioada imediat urmatoare producerii unui cutremur de intensitate ridicata este bine sa acordam prioritate activitatii in cadrul echipelor pentru investigarea zonei la care am fost repartizati si sa nu raspundem diferitelor solicitari de a investiga suplimentar constructii investigate deja sau in curs de investigare de catre alte echipe.
3. c) La procesul de investigare trebuie sa tinem seama de faptul ca dupa socul principal pot surveni socuri secundare, aspect care produce de regula un stres general al populatiei, mass-media si un stres suplimentar pentru noi, cei care facem astfel de investigari.

Daca o constructie realizata dupa 1977, dupa cutremurul major la care noi facem investigarea, nu are elemente majore in colaps, nu le va avea nici la socurile ulterioare, care, de regula, nu depasesc magnitudinea socului principal [3]; daca are, placarda rosie poate fi optiunea cea mai acoperitoare in astfel de cazuri pentru echipa, dar, daca nu se justifica, poate fi pagubitoare pentru locatarii respectivei constructii si pentru societate in general.

1. d) Fisurile si crapaturile pana la 2 cm deschidere in elementele principale si secundare, daca nu sunt vizibile zdrobiri ale betonului sau zidariei, flambaj de bare otel si pierderi de stabilitate, flambaj major la structurile metalice, nu sunt afectari care sa justifice alta placarda decat verde, adica ocupare imediata sau operational.
2. e) Cand concluzionam ca trebuie sa punem placarda galbena sau albastra, trebuie sa indicam zonele in care se vor face interventii urgente in schitele din formularele de investigare fara a intra in amanunte, lasand ca detaliile sa fie facute de echipele specializate, desemnate pentru aceasta activitate.
3. f) In timpul procesului de evaluare rapida post-seism, daca sursa cutremurului este Vrancea, se poate identifica pe constructie directia spre Vrancea si in aceasta directie sunt de asteptat degradarile si avariile majore.
4. g) Cand nu se cunoste sau nu se poate afla sistemul constructiv al constructiilor pana la P+4 niveluri, daca avariile vazute din exterior sunt cu precadere la partea de sus a constructiei, structura are plansee de lemn si interventiile de urgenta principale trebuie sa se concentreze pe actiunea perpendiculara pe planul peretilor (tiranti, sprijiniri exterioare inclinate care sa previna caderile in directia perpendiculara pe planul peretilor).
5. h) Sprijinirile verticale pentru elementele verticale avariate sau in colaps sunt eficiente pentru constructii cu un numar redus de niveluri, pana la P+4 niveluri, sau pentru a sprijini eventual tavane false grele (acelea care sunt realizate pe rabit sau mortar). In rest trebuie cautate schemele prin care structura face sau a facut in asa fel incat sa previna colapsul total, adica supravietuirea prin colaps progresiv.

Bibliografie

1. Metodologie privind investigarea de urgenta a sigurantei post-seism a cladirilor si stabilirea solutiilor-cadru de interventie, indicativ ME003-2007;
2. Post-disaster Building Safety Evaluation Guidance, FEMA P-2055, noiembrie 2019;
3. Seismic Risk Assessment of a 42 Story Reinforced Concrete Dual-System Building Considering Mainshock and Afterschock Hazard, John W. Wallace and all, Journal of Structural Engineering, noiembrie 2019;
4. Interventiile structurale dupa cutremurul din 10 noiembrie 1940 si 4 martie 1977 la bisericile de rit ortodox din Romania. Invataminte pentru viitor, M. Mironescu si altii, Revista AICPS 3/2015;
5. Incertitudini si responsabilitati pentru inginerii constructori privind riscul seismic pentru oameni si constructii, M. Mironescu si altii, Revista AICPS 1-2/2016.

Autori:
Mircea MIRONESCU,
Adrian Mircea STANESCU,
Teodor BROTEA,
Radu Florin COMANESCU,
Daniel Dumitru PURDEA,
Mircea Vlad STANESCU – MIRO GRUP SRL

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 176 – decembrie 2020, pag. 76