„ CAIET DE SARCINI
Servicii pentru realizarea de ortofotoplanuri si asigurarea automatizarii proceselor de receptie, gestiune, stocare si diseminare a datelor pentru 150 de unitati administrativ-teritoriale din mediul urban (municipiul Bucuresti si orase, municipii si municipii resedinta de judet din judetele Ilfov, Alba, Arad, Arges, Calarasi, Cras Severin, Dambovita, Dolj, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomita, Mehedinti, Olt, Prahova, Teleorman, Timis si Valcea). ”
- Ce este si cu ce se ocupa Centrul National de Cartografie
Citez de pe website-ul propriu (https://cngcft.ro/): „Centrul National de Cartografie (CNC) este o institutie… in subordinea Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara (ANCPI).”
Are o multime de atributii, care de care mai importante si mai pompos formulate, totusi putand fi restranse la „intretinerea retelei geodezice nationale de referinta pentru pozitionarea spatiala si intretinerea hartilor oficiale ale teritoriului national”.
- Ce vrea sa achizitioneze CNC
Nu intentionez deocamdata sa discut in ce masura CNC isi indeplineste atributiile, desi sunt convins ca sunt multe lucruri de indreptat pe acolo (si prin ANCPI, in primul rand).
Deocamdata vreau sa vorbesc despre o procedura de achizitie lansata de CNC in cadrul activitatilor legate de „intretinerea hartilor oficiale ale teritoriului national”. Este vorba de procedura incarcata pe SEAP sub numarul CN1027269 din 25.12.2020.
Aceasta procedura mi-a atras atentia prin mai multe aspecte care ma determina sa cred ca este vorba de o afacere „necurata” care ar trebui cercetata „la sange” si blocata.
2.1. Obiectul achizitiei este intitulat „Servicii pentru realizarea de ortofotoplanuri si asigurarea automatizarii proceselor de receptie, gestiune, stocare si diseminare a datelor pentru 150 de unitati administrativ-teritoriale din mediul urban (municipiul Bucuresti si orase, municipii si municipii resedinta de judet din judetele Ilfov, Alba, Arad, Arges, Calarasi, Caras Severin, Dambovita, Dolj, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomita, Mehedinti, Olt, Prahova, Teleorman, Timis si Valcea)”.
Chiar din denumirea achizitiei apare ciudata (suspecta) asocierea „realizarea de ortofotoplanuri” cu „asigurarea automatizarii proceselor de receptie, gestiune, stocare si diseminare”. Sunt doua chestiuni total distincte care, in cel mai bun caz, ar fi putut face obiectul a doua loturi separate.
2.2. Bugetul disponibil: 43.193.277,31 lei fara TVA, adica peste 8,6 milioane de euro.
2.3. Contract cu un prestator unic (fara impartire pe loturi).
2.4. Termen de realizare: 36 de luni (anul 2023).
- Aspectele „necurate” (in opinia mea)
3.1. Calendarul procedurii
Data anuntului: 25.12.2020 (de Craciun!). Caietul de sarcini (”Caiet de sarcini Orto”) incarcat la data anuntului nu a fost cel corespunzator obiectului achizitiei si vizualizarea sa a fost inhibata la solicitarea autoritatii contractante.
Data incarcarii caietului de sarcini corect: 30.12.2020.
Mai toata lumea (inclusiv sefii din CNC) stie ca in perioada sambata 19.12.2020 – duminica 03.01.2021 (Craciun si Revelion) majoritatea operatorilor economici au acordat zile libere. Nu stiu daca nu cumva si la CNC s-a intamplat la fel. Asa stand lucrurile, este clar ca documentatia de achizitie a putut fi analizata de cei interesati, in cel mai bun caz, incepand cu 04 ianuarie 2021.
Termenul de depunere a ofertei: 02.02.2021.
Deci, in realitate, operatorii economici interesati au avut la dispozitie mai putin de 30 de zile calendaristice pentru analiza specificatiilor din caietul de sarcini (172 de pagini), pentru analiza prevederilor contractuale (peste 140 de articole cu unul sau mai multe alineate acoperind 20 de pagini) si pentru elaborarea ofertelor tehnice si financiare.
Data pana la care s-au putut solicita clarificari de catre operatorii economici: 13.01.2021 (20 de zile inainte de 02.02.2021).
Timpul scurt acordat pentru elaborarea si depunerea ofertelor ridica suspiciunea rezonabila ca achizitia este dedicata unui operator economic care avea cunostinta de continutul CS mult inainte de publicarea acestuia.
3.2. Structura serviciilor solicitate
3.2.a. Un singur contract incluzand in principal:
- aerofotografiere si generare ortofotoplan (cod CPV 71355100-2 – servicii de fotogrammetrie);
- aplicatii software (cod CPV 72212000-4 – servicii de programare de software de aplicatie);
- servicii de instalare hardware (cod CPV 51611100-9 – servicii de instalare hardware).
Diversitatea mare a categoriilor de servicii pe care ar trebui sa le acopere un singur ofertant, fara a exista o justificare sustenabila a contopirii acestora intr-un singur contract, ridica suspiciunea rezonabila ca s-a urmarit limitarea drastica a numarului de ofertanti.
3.2.b. Desi serviciile de fotogrammetrie privesc 150 de obiective distincte si practic fara legaturi de conditionalitate intre ele (orase si municipii insumand o suprafata totala de 4.260,5 km2), acestea nu s-au impartit pe loturi, desi astfel s-ar fi creat premisele pentru scurtarea timpului de realizare si pentru scaderea costurilor prin incurajarea concurentei.
3.2.c. Serviciile informatice (programare plus livrare si instalare hardware) sunt, de asemenea, independente de serviciile de fotogrammetrie (obiectivul principal al achizitiei, justificat prin punctul 2.a din Anexa 1 la HG 294/2015 pentru aprobarea Programului National de Cadastru si Carte Funciara 2015-2023 (legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/167731): „Realizarea de ortofotoplanuri in 320 de unitati administrativ-teritoriale din mediul urban”. Este evident ca serviciile informatice, daca chiar sunt necesare, puteau constitui obiectul unui contract distinct, fara ca prin aceasta sa fie afectata realizarea ortofotoplanurilor pentru cele 150 de localitati.
3.2.d. Relativ la serviciile informatice (grupate in Caietul de sarcini sub denumirea „Componenta B”), trebuie remarcat si faptul ca una dintre functiile principale ale aplicatiei care se cere a fi realizata consta in (punctul 3.1.6.2 din Caietul de sarcini) „automatizarea procesului de receptie calitativa in proportie de cel putin 70% din cerintele” de calitate solicitate pentru „Componenta A” (servicii de fotogrammetrie). Cu alte cuvinte, pe langa serviciile de fotogrammetrie, prestatorul trebuie sa furnizeze autoritatii contractante si aplicatia care sa verifice (in proportie de cel putin 70%) calitatea propriilor servicii! Cum va face asta, este lasat la latitudinea prestatorului care doar va trebui „sa analizeze in detaliu cerintele tehnice [specifice serviciilor de fotogrammetrie] detaliate in capitolele 2.3 si 2.4, metodologiile si standardele existente la nivel international ….”.
In acelasi sens (verificarea o face prestatorul) trebuie mentionate si lucrarile de „nivelment geometric sau trigonometric” cerute prin caietul de sarcini.
3.3. Aspecte tehnice
3.3.1. Conform caietului de sarcini (tabelul 1), densitatea detaliilor planimetrice care trebuie sa fie identificabile (vizibile) pe ortofotoplan, exprimata prin GSD (ground sample distance – distanta dintre centrele pixelilor masurata la nivelul terenului) difera in functie de categoria localitatii (capitala, municipiu resedinta de judet, municipiu sau oras). Totusi categoria localitatilor (municipiu, oras, comuna) nu este stabilita in functie de densitatea detaliilor planimetrice, ci pe cu totul alte criterii (numarul de locuitori, venitul pe cap de locuitor, nivelul de industrializare etc.). In mod normal, fiind vorba de localitati (orase) avand densitati comparabile ale constructiilor si amenajarilor urbane (artere de circulatie, retele edilitare, spatii verzi etc.), GSD ar fi trebuit sa fie unic (cca 7,5 cm).
3.3.2. Pentru orasul Bucuresti se cer caracteristici tehnice diferite de ale celorlalte orase. Astfel, in afara imaginilor nadirale (avand axa de fotografiere verticala), se cer si imagini oblice. Chiar in caietul de sarcini se mentioneaza ca „tehnologia inovatoare” (folosita din 2010!) de preluare a imaginilor oblice este utila pentru domeniile care necesita vizualizarea fatadelor cladirilor (arhitectura, restaurari si reabilitari, monitorizarea reclamelor, numararea etajelor etc.), ceea ce nu este cazul in inregistrarea cadastrala sistematica si nu ar trebui sa intre printre preocuparile Centrului National de Cartografie. Mai mult decat atat, pentru preluarea imaginilor oblice si a celor nadirale pe orasul Bucuresti se impune utilizarea unei camere din categoria „maltese cross configuration” (constand dintr-o camera centrala nadirala plasata intre patru camere laterale inclinate). Aceasta configuratie este relativ putin utilizata (a se vedea, de exemplu, P. MEIXNER & F. LEBERL – „Vertical or Oblique Aerial Photography for Semantic Building Interpretation” (www.researchgate.net), imaginile oblice putand fi obtinute si prin alte configuratii, mai accesibile. De asemenea, fatadele pot fi reprezentate prin alte tehnologii (scanare laser) aplicate doar la cladirile de interes. Cerinta respectiva este de natura sa restranga drastic numarul potentialilor ofertanti si sa ridice nejustificat costurile lucrarilor de fotogrammetrie solicitate pentru municipiul Bucuresti (care acopera peste 260 de kilometri patrati).
3.3.3. Pe de alta parte, cerintele tehnice diferite (imagini oblice doar la Bucuresti, rezolutii diferite functie de categoria localitatii) ar fi trebuit sa constituie un argument pentru impartirea achizitiei pe loturi si nu incredintarea unui ofertant unic.
- Aspecte privind cerintele de calificare si criteriul de atribuire
4.1. Capacitatea tehnica si profesionala (punctul III.1.3 din Fisa de date)
Ofertantul trebuie sa probeze ca a executat servicii similare in maximum 5 contracte derulate in ultimii 3 ani
- pentru „Componenta A” (servicii de fotogrammetrie) – in valoare totala de minimum 26.193.277,31 lei fara TVA (circa 3,4 milioane euro);
- pentru „Componenta B” (servicii informatice) – in valoare totala de minimum 17.000.000,00 lei fara TVA (circa 5,2 milioane euro).
Se poate constata ca Centrul National de Cartografie este interesat sa cheltuie banii mai mult pe programe si componente hardware (desi are deja o dotare importanta pe ambele categorii) si mai putin pe ortofotoplan recent, care reprezinta o necesitate stringenta pentru acoperirea cu harta recenta si moderna a teritoriului national.
De asemenea, de poate deduce ca CNC estimeaza la circa 3,4 milioane euro costul „Componentei B” (servicii informatice), suma care mi se pare foarte greu de justificat.
4.2. Criteriul de atribuire este „cel mai bun raport calitate – pret”
4.2.1. Se acorda 40 de puncte pentru componenta financiara (pretul cel mai scazut) si 60 de puncte pentru componenta calitativa (tehnica). Importanta acordata factorului calitativ in defavoarea celui economic ar putea fi justificata numai daca:
4.2.1.a) Natura serviciilor solicitate ar permite o variatie semnificativa a calitatii acestora asociata cu dificultati tehnice majore de evidentiere a acestor variatii in momentul receptiei rezultatelor prestarii respectivelor servicii. Nu este cazul ortofotoplanului, la care verificarea preciziei (pozitia, forma, dimensiunile obiectelor reprezentate in imagine) se poate face cu usurinta prin determinari in teren (de altfel solicitate prestatorului) si prin examinare directa. Tot prin examinare directa pot fi constatate si alte aspecte calitative cum ar fi vizibilitatea detaliilor (detalii in umbra, zone acoperite cu nori, zone neclare din cauza cetii, fumului, poluarii etc). Constatarea acestora este sarcina comisiei de receptie care are posibilitatea sa respinga o livrare neconforma, chiar daca comisia de evaluare a ofertelor a acordat punctajul maxim pentru componenta tehnica.
4.2.1.b) Acordarea punctajului pentru componenta calitativa (tehnica) s-ar face pe baza unor indicatori judicios alesi si usor verificabili. Nu este cazul la achizitia in discutie. Toate cele 60 de puncte se acorda pentru propunerea tehnica pe baza unor evaluari subiective.
Citez, de exemplu:
„P2. Propunere tehnica – Perioada de implementare” (a cui implementare?)
„Algoritm de calcul:
- Durata prevazuta pentru fiecare sub-activitate necesara este corelata cu activitatile prevazute a fi realizate in lunile respective si resursele identificate pentru desfasurarea acestora – calificativ foarte bine – 7 puncte;
- Durata prevazuta pentru fiecare sub-activitate necesara este corelata partial cu activitatile prevazute a fi realizate in lunile respective si resursele estimate pentru desfasurarea acestora – calificativ bine – 3 puncte;
- Durata activitatilor este in mica masura potrivita complexitatii acestora sau succesiunea dintre acestea inclusiv perioada de desfasurare, este stabilita intr-un mod foarte putin adecvat in raport cu logica relatiei dintre acestea sau durata prevazuta pentru fiecare sub-activitate necesara este corelata in mica masura cu activitatile prevazute a fi realizate in lunile respective si resursele estimate pentru desfasurarea acestora – calificativ acceptabil – 1 punct”.
Cum va putea Comisia sa constate ca durata „este corelata”, sau „este corelata partial”, sau „este in mica masura (cat de mica?) potrivita complexitatii”, sau „succesiunea … este stabilita intr-un mod foarte putin adecvat (daca este doar „putin” fara „foarte”, este bine?)” sau …?
- Concluzie
N-am nicio idee daca mizeria aceasta de „procedura de achizitie publica” s-a nascut din prostie, incompetenta sau ticalosie.
N-am nicio idee care ar fi firma sau grupul de firme care ar putea beneficia de acest contract.
Insa imi este clar ca intreaga „inginerie” incalca grosolan atat normele de bun simt in gestionarea banilor publici, cat si principiile impuse prin lege pentru achizitiile publice (legea 98/2016):
„Principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achizitie publica sunt:
- a) nediscriminarea;
- b) tratamentul egal;
- c) recunoasterea reciproca;
- d) transparenta;
- e) proportionalitatea;
- f) asumarea raspunderii.”
Si daca avem „asumarea raspunderii”, atunci cineva ar trebui sa raspunda.
Sa raspunda nu pe baza a ceea ce am scris eu aici, ci pe concluziile unei analize amanuntite, corecte, profesioniste si nepartinitoare a tuturor imprejurarilor care au dus catre situatia descrisa sumar in acest articol. Bineinteles, aceasta analiza nu ar trebui incredintata unei „comisii” formate din salariatii CNC. CNC este in subordinea ANCPI, care este in subordinea Ministerului Dezvoltarii, care face parte din Guvernul Romaniei. Cred ca toate aceste institutii aflate „deasupra” CNC ar trebui sa dovedeasca o preocupare reala (nu formala: „s-a avizat, deci suntem acoperiti”) pentru modul in care se doreste cheltuirea a peste opt milioane de euro, bani care – sub o forma sau alta – sunt publici si ar trebui utilizati in beneficiul public, conform destinatiei lor: inregistrarea cadastrala a tuturor imobilelor de pe teritoriul national.
Sursa articol:
Autor:
prof. univ. dr. ing. Constantin SAVULESCU
Constantin Savulescu a fost presedintele Uniunii Geodezilor din Romania in perioada 1996 – 2004, pentru doua mandate, fiind acum Presedinte onorific. In perioada celor opt ani de mandat al dlui Savulescu, UGR a participat la lucrarile comisiilor de specialitate din Senat si Camera Deputatilor pentru elaborarea Legii cadastrului si publicitatii imobiliare (Legea 7/1996).
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 177 – ianuarie-februarie 2021, pag. 20
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns