Cornel&Cornel TOPOEXIM: Piata cadastrului in Romania

Interviul de azi il are ca invitat pe domnul profesor doctor inginer Cornel Paunescu, presedinte de onoare al Uniunii Geodezilor din Romania (UGR), director general al S.C. Cornel & Cornel Topoexim S.R.L. 

Prof. dr. ing. Cornel PAUNESCU a fost presedinte al Uniunii Geodezilor din Romania in perioada 2014 – 2018, in prezent fiind presedinte onorific. Este membru al Uniunii din anul 1990. 

Dl Paunescu este absolvent al Institutului de Constructii din Bucuresti (1979), Sectia de Geodezie, iar in anul 1997 a absolvit cursurile de doctorat. 

In prezent este si profesor dr. ing. in cadrul Universitatii Bucuresti, facultatea de Geologie si Geofizica, Departamentul de geofizica. 

A publicat trei volume de curs Geodezie – Topografie (1997 –  2005), un volum de GPS (Global Position System) (2007) si un lexic de termeni in domeniul geostiintelor, toate publicate la Editura Universitatii din Bucuresti. In anul 1994 a infiintat societatea comerciala Cornel&Cornel Topoexim S.R.L., pe care o conduce si astazi.

Revista Constructiilor: In dubla dumneavoastra calitate de membru al Uniunii Profesionale si de conducator al unei societati comerciale de profil, care sunt problemele cu care va confruntati in domeniu?

Cornel Paunescu: Suntem pe piata de la inceputul trecerii la privatizare, din anii 90. Am infiintat o societate comerciala, am angajat personal si am inceput sa lucram. Sigur ca situatia a fost alta de la un an la altul. Au fost ani in care inflatia ajungea la 100% pe an. A fost greu, dar ne-am mentinut si speram sa ne mentinem in continuare.

Revista Constructiilor: Cum este piata in domeniul cadastrului si al topografiei?

Cornel Paunescu: Piata din domeniu are mai multe segmente. Sa le luam pe rand:

Piata cadastrului. Este cea mai mare deoarece din 1999 s-a impus ca la orice tranzactie cu un imobil, orice mostenire, transfer de proprietate al unui imobil, acesta sa fie mai intai masurat si inscris in Cartea Funciara. Astfel a aparut asa numitul cadastru sporadic sau cadastrul la cerere.

In prezent exista Programul National de Cadastru si Carte Funciara care si-a propus sa intabuleze gratuit toate terenurile detinute de fiecare Unitate Administrativ Teritoriala (UAT). Acest program este in curs si am mai discutat despre el.

Piata topografiei. Sunt ridicarile topografice pentru diverse scopuri: realizare de PUG, proiectare investitii de infrastructura, amplasare obiective de interes (campuri de eoliene) etc.

Piata topografiei ingineresti: trasarea constructiilor industriale, a investitiilor de infrastructura, trasarea limitelor intre diversi proprietari etc.

Piata fotogrammetriei. Se refera in principal la zboruri fotogrammetrice pentru obtinerea de ortofotoplanuri, urmarirea evolutiei in timp a anumitor zone (taierea padurilor, poluare, deplasari ale terenurilor), etc.

Piata tehnologiei LiDAR. Este destul de noua si se refera la obtinerea unui model tridimensional al obiectelor prin scanare laser. Poate fi un model digital al terenului, un model digital al cladirilor, un model digital al strazilor.

Revista Constructiilor: Pare o paleta destul de bogata de lucrari.

Cornel Paunescu: Asa cum ati spus, pare. Din nefericire, comenzile pentru asemenea tipuri de lucrari vin din partea statului, care ar trebui sa doreasca implementarea unor proiecte. Functionarii statului doresc sa rezolve problemele pompieristic, adica intr-un timp foarte scurt si de calitate superioara.

Sa luam ca exemplu cadastrul sistematic. Conform Caietului de Sarcini, un UAT ar trebui finalizat intr-o perioada de 1,5 ani pana la 2,5 ani. Nu cred ca vreuna dintre UAT-uri sa se fi incadrat pana acum in termene. De ce sa ne furam caciula? Numai ca ANCPI sa fie fericita ca ia niste penalitati? Daca realitatea spune ca termenul este clar mai mare, de ce sa punem in continuare termene nerealiste? La cadastrul sistematic se intra in fiecare curte pentru masuratori, se sta de vorba cu fiecare detinator pentru a-i prelua actele de provenienta a imobilului. Se lucreaza la prelucrarea datelor, se revine la teren acolo unde nu sunt clare pozitiile la teren. Se afiseaza lucrarea la Primarie timp de 60 de zile pentru ca detinatorii sa verifice datele. OCPI-urile depasesc sistematic termenele de verificare si in contract nu se prevede nimic referitor la vreo penalitate sau constrangere in cazul depasirii termenelor de verificare.

Cum poate intelege cineva aceste probleme punctuale?

Revista Constructiilor: In celelalte segmente este la fel?

Cornel Paunescu: Chiar in acest moment exista publicat un anunt de licitatie pentru realizarea unui ortofotoplan pentru 150 de municipii si orase din zona de sud si vest a Romaniei. Centrul National de Cartografie (CNC) a realizat Fisa de Date si Caietul de Sarcini. Cand am vazut ce scrie am ramas socati. Nicio firma din Romania nu se poate califica sa participe la licitatie.

Revista Constructiilor: Cum asa?

Cornel Paunescu: Fisa de Date si Caietul de Sarcini au doua componente total diferite dar care au fost alaturate, la pachet, ca un singur produs. Aceasta este una, dar tot atat de trist este si faptul ca Specificatiile Tehnice din cuprinsul Caietului de Sarcini prevad niste operatii care sunt depasite de tehnologia actuala.

Revista Constructiilor: Puteti fi mai explicit?

Cornel Paunescu: Lucrarea, conform fisierelor puse la dispozitie de Autoritatea Contractanta (AC), are doua componente: zborul pentru obtinerea ortofotoplanului pentru cele 150 de orase si municipii si asigurarea automatizarii proceselor de receptie, gestiune, stocare si diseminare a datelor rezultate din zbor. Practic, una este zborul cu produsul imagini si alta un program de preluare a datelor din zbor si ulterioara manipulare a datelor. Sunt doua activitati / lucrari independente, singura legatura dintre acestea constand in faptul ca preluarea datelor rezultate din zbor urmeaza a se face intr-un program specializat pentru a putea fi vizualizat si ulterior prelucrat. Or, cat timp in Caietul de sarcini este deja specificat formatul in care trebuie predate datele rezultate din zbor, astfel incat sa fie compatibile cu programul soft care le va prelua, nu exista niciun motiv pentru care cele doua tipuri complet diferite de activitati ar trebui realizate printr-un singur contract.

Practic prin acest concept al DA, autoritatea restrictioneaza accesul la procedura strict pentru entitati care detin capacitate in doua domenii complet diferite atat din perspectiva CAEN, cat si in ce priveste resursele materiale si umane, sau impun o asociere intre doua entitati total diferite tehnologic si ca activitate.

Revista Constructiilor: Zborul peste 150 de orase si Municipii este mult, este putin?

Cornel Paunescu: Si aici sunt probleme. In numarul de 150 este introdus si Municipiul Bucuresti. Pentru restul de 149 de orase si municipii este prevazut un zbor cu o singura camera montata pe avion, cu obiectivul perpendicular pe sol, adica nadirala. Pentru Bucuresti se cere o tehnologie speciala, cu cinci camere, din care una nadirala si restul oblice.

Revista Constructiilor: Care ar fi rostul camerelor oblice?

Cornel Paunescu: Rezulta practic cinci imagini. Una este nadirala, ca la restul oraselor si municipiilor, iar celelalte patru, oblice, ne dau imagini ale fatadelor cladirilor, gardurilor, arborilor etc. Ele sunt de folos in special la urbanism, la verificarea panourilor publicitare etc.

Problema este alta. Pentru faptul ca este cerut acest zbor cu camere oblice pe Municipiul Bucuresti, care reprezinta 6,16% din suprafata de zburat, conditioneaza si restul la aceasta cerinta.

Revista Constructiilor: Cum adica?

Cornel Paunescu: La experienta similara ceruta ofertantilor, conditie fara de care nu se poate participa la licitatie, se cere doar experienta pe zbor cu camera oblica. Astfel, pentru o suprafata de doar 6,16% din proiect este impusa conditia si pentru restul de 93,84%. Oare aceasta conditie vrea sa favorizeze pe cineva? In lume, asemenea tip de zbor este inca la inceput si experienta similara au doar cateva firme.

Corect era ca cel putin Municipiul Bucuresti sa fie intr-un lot separat, cu conditii pentru camera oblica. Restul trebuia lotizat pe judete sau regiuni, sau alte criterii si scos la licitatie. Separat de partea de automatizare.

Revista Constructiilor: De ce ar fi mai bine sa se lotizeze, in detrimentul unui lot unic? Lucrarea pe un singur lot ar fi mai simplu de controlat si de gestionat.

Cornel Paunescu: La prima vedere asa pare, dar de fapt impartirea pe loturi are mult mai multe avantaje. ANCPI a mai avut probleme cu licitatii pe suprafete mari iar intre executant si beneficiar s-au ivit probleme la predare. Daca vor fi mai multe loturi, riscul ca unul dintre executati sa nu predea exista, dar nu vor fi toti cu probleme. Sansa de a avea mai multe orase zburate este mai mare. De asemenea, timpul de executie ar fi mai mic. Oricum perioada de zbor este mica: sfarsitul lunii martie si o parte din aprilie, cand inca nu este vegetatie si la finalul lunii octombrie, inceputul lui noiembrie. Un singur lot, cu Bucuresti cu tot, nu s-ar putea zbura cu un singur aparat intr-un sezon. Cu mai multe loturi si mai multi executanti s-ar realiza in termen mai scurt.

Revista Constructiilor: Datele ar fi la fel? Oare nu fiecare executant ar preda altceva?

Cornel Paunescu: Caietul de Sarcini are prevederi clare de calitate, marime pixel etc. Cu tehnologia noua este greu sa nu se indeplineasca cerintele de calitate.

Din punctul nostru de vedere este optim sa fie separat zborul de componenta IT, iar orasele sa fie lotizate. In primul rand scos Bucurestiul separat deoarece are cerinte speciale si apoi, restul, lotizate pe criterii teritoriale. In acest fel putem deschide o piata reala si se poate da o sansa si firmelor din Romania sa se dezvolte. Multe au accesat fonduri europene si s-au dotat in vederea aparitiei de lucrari.

Revista Constructiilor: Ati spus ceva si de Specificatiile Tehnice depasite. Ati vrea sa detaliati?

Cornel Paunescu: In domeniul nostru tehnologia a evoluat foarte mult in ultimii ani. Receptoarele GNSS (GPS) ne asigura o precizie a pozitionarii nesperata pana nu de mult. ANCPI prin CNC a realizat o retea de statii permanente care asigura pe intreg teritoriul tarii posibilitatea de a determina in timp real pozitia oricarui punct cu o precizie ridicata.

Vom intra putin in detalii tehnice si de aceea va voi explica foarte pe scurt problema. O fotografie simpla din avion nu ne poate da dimensiuni ale obiectelor. De exemplu, daca vedem o casa fotografiata de sus nu vom sti ce lungime si ce latime are. Poate fi de 3 – 5 metri sau de 30 – 50 metri. Pentru a afla, avem nevoie de niste masuratori la teren. Aceste masuratori dau pozitia punctelor de control. In marea lor majoritate aceste puncte de control se masoara cu receptoarele GNSS (GPS). Aceste masuratori pot fi statice, adica punem receptorul GNSS pe trepied si sta acolo o perioada sau pot fi in timp real ROMPOS (dezvoltat de CNC) si pozitia rezulta in secunde sau maximum minute, cu o precizie buna.

CNC impune prin Caietul de Sarcini ca aceste puncte de control sa fie determinate prin metoda statica, cu stationare de minimum 2 ore pe punct. Precizia ceruta este de ±5 centimetri pentru planimetrie.

Tehnologia ROMPOS asigura, conform cu ce apare scris pe site-ul CNC: Precizie de pozitionare de ± 2-3 cm in timp real.

La intrebarea noastra care este rationamentul unei asemenea cerinte, din moment ce ei gestioneaza aceasta tehnologie, raspunsul a fost:

Mentionam ca reteaua de statii GNSS permanente ROMPOS poate asigura precizii relative de aproximativ ± 3 cm in conditii ideale de executare a masuratorilor, neinfluentate de factorii externi necontrolabili de catre operatorul care executa masuratorile si de administratorii retelei de statii GNSS permanente (conform celor specificate pe situl rompos.ro). Potrivit diverselor studii de specialitate, precizia absoluta a determinarilor RTK poate varia semnificativ in conditii improprii de masurare (in special in prezenta efectului mutipath si a fenomenului cycle slip), chiar cu valori de peste 0,5 m.

Raspunsul dat de CNC, care acum spune ca de fapt precizia scrisa pe site nu este reala, ne bulverseaza. Pentru a acoperi o cerinta neconforma cu tehnologia actuala a recurs la o retorica insailata pe o teorie valabila doar in teorie. In practica exista posibilitati de eroare la masuratorile GNSS si specialistii le cunosc, dar exista posibilitati de verificare a masuratorii. Pentru evitarea efectului multipath, si cycle slip se pot face masuratori pe acelasi punct prin intreruperea semnalului de la sateliti si de la ROMPOS si reluarea dupa 1 – 2 minute. De asemenea, se poate reveni la circa 6 ore, cand avem o alta configuratie a satelitilor. Exista metode de verificare a masuratorii si dureaza cu mult mai putin decat cele 2 ore impuse inutil ca metoda statica.

Revista Constructiilor: Trebuie sa fii specialist ca sa intelegi perfect metodologia. Pentru nespecialisti, totusi, care n-o inteleg cu aceeasi acuratete, concluzia spuselor dumneavoastra este ca, in loc sa stationezi 2 ore pe un punct, se poate stationa minute, cu verificarea dubla cu tot.

Cornel Paunescu: Cam asa ceva.

Revista Constructiilor: Este singura cerinta depasita din Specificatiile Tehnice?

Cornel Paunescu: Mai este una, tot greu de explicat. Vor sa determinam altitudinea acestor puncte de control printr-o metoda greoaie si care ar dura foarte mult timp si solicita un numar mare de personal. Vor metoda denumita nivelment geometric, care necesita 3 – 4 oameni la o echipa si masuratori foarte multe.

Revista Constructiilor: Care ar fi rationamentul lor?

Cornel Paunescu: Rationamentul este bun, dar la precizia pe care o cer pentru determinarea altitudinii, de ± 7 – 8 cm, nu se justifica. Este exact ca in cazul precedent. Daca tehnologia ma ajuta sa obtin aceasta precizie cu alta metoda, atunci de ce sa folosim nivelmentul geometric?

Credem ca specialistii de la CNC au ramas ancorati in cerintele de acum mai bine de 10 ani. Atunci poate erau valabile cerintele, dar azi ar trebui sa ne adaptam la nou. Costurile sunt cu mult mai mici si rezultatele, in cerintele de calitate cerute de specificatii.

Revista Constructiilor: Cerintele CNC tin deci de trecut?

Cornel Paunescu: Da. Daca vorbim de trecut si de cerinte, mai exista o cerinta tot veche. Numarul de puncte de control. Cerinta este de minimum 20 de puncte/bloc. O zona zburata are mai multe blocuri. Numarul de puncte rezulta din inmultirea numarului de blocuri cu 20. In prezent nu mai este nevoie de acest numar de puncte. Este cu mult mai mic.

Noi am realizat zbor anul trecut si am avut nevoie de doar cateva puncte pe zona, nu pe bloc. Rezultatul este foarte bun. Insistenta lor cu numar mare de puncte de control este justificata deoarece nu mai au legatura cu practica. Ei doar verifica datele, nu au mai prelucrat un zbor si atunci vor niste conditii mult mai dure ca sa fie siguri ca va fi in regula. Nu se justifica insa. In prezent tehnologia ne poate ajuta foarte mult. Chiar statiile permanente ROMPOS ale CNC sunt cele care dau pozitia avionului in zbor si care inlesnesc un rezultat foarte bun cu putine puncte de control. Este greu sa pricepem de ce chiar tehnologia CNC este considerata de CNC necorespunzatoare din punct de vedere calitativ.

Revista Constructiilor: Acesta sunt toate reprosurile la adresa specificatiilor tehnice?

Cornel Paunescu: Din nefericire, nu. Un alt aspect, poate mai grav decat cerintele tehnice depasite, care mai pot fi explicate, se refera la cerintele de studii ale specialistilor. Pentru expertul tehnic se cere:

Studii superioare finalizate cu diploma de licenta sau echivalent si competente de nivel profesional in domeniul fotogrammetriei, dovedite prin prezentarea unei specializari postuniversitare / certificari recunoscute la nivel national sau international si competente de nivel profesional in utilizarea de pachete de programe de procesare date fotogrammetrice, dovedite prin prezentarea unei specializari postuniversitare / certificari / diplome de curs recunoscute la nivel national sau international, competente de nivel profesional in utilizarea pachetelor de programe pentru procesarea datelor fotogrammetrice folosind imagini oblice, dovedite prin prezentarea unei specializari postuniversitare / certificari / diplome de curs recunoscute la nivel national / international si experienta specifica dovedita prin participarea in cadrul a cel putin unui proiect in care a desfasurat activitati specifice pozitiei pentru care a fost propus.

Nu exista la nivel national nicio facultate specializata pentru fotogrammetrie. Nu exista niciun curs postuniversitar de fotogrammetrie.

Aceasta disciplina este studiata in cadrul facultatilor cu profil geodezie, cadastru. Se studiaza 2 – 4 semestre in cei patru ani de studii ingineresti, timp in care studentii sunt familiarizati cu notiuni de baza privind fotogrammetria. Ulterior, cei care realizeaza lucrari de fotogrammetrie se familiarizeaza cu utilizarea diverselor programe de prelucrare a imaginilor.

Atata timp cat ea constituie una dintre disciplinele studiate in facultatile de profil, orice absolvent al acestor facultati detine calificarea profesionala necesara.

Raspunsul CNC dat UGR este greu de inteles pentru specialistii romani:

Cerintele pentru experti se refera la studii superioare finalizate cu diploma de licenta sau echivalent, iar prin cerinte „Competente de nivel profesional in domeniul fotogrammetriei, dovedite prin prezentarea unei specializari postuniversitare sau certificari recunoscute la nivel national sau international sunt solicitate” pentru Expertul coordonator tehnic Componenta A (1 persoana) care este responsabil de toata activitatea din Componenta A, nu au fost solicitate in mod exclusiv sau expres studii postuniversitare si nu pot fi considerate ca disproportionate si restrictive fata de specialistii romani.

Cu alte cuvinte, expertii de rangul 1 sunt experti straini care au studii postuniversitare iar specialistii de mana a doua sunt specialistii romani care au studii de nivel national. De aici se vede consideratia pentru specialistii romani care au absolvit facultati in care se studiaza si fotogrammetria.

Revista Constructiilor: Cum vedeti demersul CNC de a licita lucrari de zboruri fotogrammetrice?

Cornel Paunescu: Demersul se incadreaza in dorinta Romaniei de a avea o harta digitala moderna. De asemenea, de a furniza date in cadrul programului INSPIRE care este obligatoriu pentru tarile comunitare. Este laudabil acest efort si faptul ca exista finantare. Problema este insa ca se incearca indepartarea societatilor romanesti de profil. Firmele straine nu vor putea realiza intreg proiectul fara sa aiba parteneri romani. De ce banii sa fie platiti unei firme straine sau unui consortiu strain cand oricum firmele romanesti vor fi implicate? Noi, specialistii din domeniu, nu dorim sa realizam partea de IT, respectiv dotarea cu computere si programe de prelucrare. Este problema altor specialitati. De ce le-a amestecat CNC? Care sunt interesele?

Revista Constructiilor: Vreti sa spuneti ca firmele romanesti vor fi ulterior contactate pentru subcontractare?

Cornel Paunescu: Nu este prima oara. La cadastru sistematic, proiectul CESAR 1, a castigat un lot o firma din Croatia. La proiectul CESAR 2 un lot a fost castigat de o firma din Grecia. Nu stim ce s-a intamplat, dar acele firme au disparut dupa ce au subcontractat unor firme romanesti.

Exemple sunt multe: Planul index, Apele romane, zbor APIA etc. Munca grea a fost dusa de firmele autohtone.

Revista Constructiilor: Care ar fi concluzia discutiei noastre?

Cornel Paunescu: CNC si ANCPI care este forul lor tutelar ar trebui sa aiba mai multa incredere in firmele romanesti. Ne-am dotat si tinem pasul cu tehnologia noua pentru a face fata provocarilor de orice fel. Suntem convinsi ca putem face fata oricarui tip de lucrari din domeniul nostru.

Ar trebui sa existe mai multe intalniri pe teme tehnice. Uniunea Geodezilor a organizat in ultimii cinci ani in Romania simpozioane si discutii tehnice cu cei mai buni specialisti din lume impreuna cu comisiile FIG. Au fost prezenti presedintii FIG, presedinti de comisii si specialisti de marca. Din nefericire, ANCPI si CNC au avut o participare formala si silita. Ei nu detin adevarul absolut in meserie. Daca nu participa la evenimente stiintifice pe domeniu in Romania, organizate de specialisti, atunci cum se pot compara cu altii, cu realizari de marca si prezentate public, la care se pot pune intrebari, atunci cum sa stie unde se situeaza?

E foarte usor sa spui ca esti detinatorul adevarului absolut cand tu esti singurul care decizi intr-un domeniu. Dialogul intre specialisti este cheia progresului. Se pare ca orice critica deranjeaza daca nu concorda cu adevarul absolut deja enuntat.

Noi dorim in continuare un dialog. Sa speram ca acest dialog va avea loc intr-o zi si ca specialistii din CNC vor accepta sa fim fata in fata si sa facem un schimb de idei tehnice, conforme cu evolutia tehnologiei.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 178 – martie 2021, pag. 20