FPSC: Despre achizitii publice – in spatele comunicatelor de presa

Probabil cel mai important pas spre schimbare este intelegerea problemei. Nu poti gasi solutii si rezolvari si nu poti ajuta economia, investitiile si dezvoltarea tarii deschizand timid o portita spre dialogul cu mediul privat – in speta cu constructorii – doar pentru a putea afirma, in comunicate oficiale, ca „a existat un amplu proces de consultare”. 

Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii a fost parte a acestui proces de consultare derulat de ANAP, fiind chiar organizatia care a solicitat o Instructiune clara in ceea ce priveste derularea si modificarea contractelor de achizitie publica. 

Cunoscand problemele cele mai stringente ale constructorilor pe aceasta tema, observam ca aproape niciuna dintre solicitarile noastre nu si-a gasit rezolvare, dimpotriva, Instructiunea ANAP nr 1/2021 a venit sa inlocuiasca 3 Instructiuni cu una similara, daca nu chiar mai neclara si cu prevederi contrare legislatiei ierarhic superioare. 

In aceste conditii, citind in Comunicatul de presa ANAP din 28 ianuarie a.c. ca noua Instructiune ofera „mai multa claritate, predictibilitate, rigoare” esti tentat sa spui ca hartia suporta orice. Sarcina de a emite o Instructiune a fost indeplinita, calitatea, aplicabilitatea si legalitatea par sa fie probleme secundare. 

In exemplificare, va propun sa analizam succint cateva subiecte ramase fara solutii.

1. Actualizarea cheltuielilor indirecte – NEREZOLVAT. De cand se fac actualizari in proiecte la orice crestere / scadere a cheltuielilor directe, indirectele si profitul se actualizeaza corespunzator, cu procentul din oferta initiala. Dupa ce ANAP a publicat in urma cu 2 ani un „punct de vedere” care introducea ideea ca cheltuielile indirecte sunt suma fixa – punct de vedere retras ulterior – iata ca noua Instructiune vine „sa clarifice”: cheltuielile indirecte se actualizeaza numai pentru componenta salariala din acestea. Idee originala, recunoastem, dar aproape imposibil de realizat, caci dintr-o lista de 30 tipuri de cheltuieli ce acopera procentul de indirecte, este imposibil sa extragi procentul corect ce acopera majorarile salariale din zona personalului de conducere, tehnic, economic, de alta specialitate, administrativ, de deservire si paza.
2. Ajustarea costurilor salariale reale ca urmare a majorarii salariului minim – NEREZOLVAT. Lucrand cu copy-paste, se preia din Instructiunea 1/2019 – care a fost contestata si anulata in prima instanta – aceeasi afirmatie, ca „valoarea manoperei va fi actualizata doar pentru acoperirea modificarii salariului minim”. Fals, caci HG 365/2016 permite, la art. 164 (5), actualizarea costurilor generate de modificari legislative, fara nicio alta limitare. As veni cu un exemplu usor de inteles si pentru un scolar: trebuie vopsit un perete cu vopsea super lavabila anti-mucegai, nu poti schimba calitatea vopselei, dar inainte de a te apuca de lucru apare o „lege” care instituie un pret minim pentru vopsea de 10 lei. Iti achizitionezi vopseaua de calitatea superioara solicitata de beneficiar la pretul de 15 lei, insa beneficiarul – conform abordarii ANAP – va plati numai 10 lei, adica pretul minim al vopselei, chiar daca bonul fiscal arata o cheltuiala certa de 15 lei ce corespunde cerintelor obligatorii ale proiectului. Nu putem accepta ca – din cauza faptului ca reprezentantii ANAP nu inteleg diferentele intre modificarea legislativa ce te obliga la un salariu minim, si cheltuiala reala generata de majorarea salariului minim – constructorii sa fie obligati sa sustina financiar o investitie publica, sa aloce sume din alte surse pentru a-si finaliza contractul.
3. Tratarea corespunzatoare a situatiilor imprevizibile, cum ar fi cresterile exagerate ale pretului de achizitie la materii prime si materiale – NEREZOLVAT. Ne amintim ce efect a avut cresterea pretului la bitum, de cca. 70% in 2 ani, iar faptul ca Instructiunea nu trateaza acest aspect atunci cand nu exista formula de ajustare arata exact ce spuneam in partea introductiva: problemele nu sunt intelese. 

In plus, apar noi probleme, cum ar fi:

1. Sunt introduse conditii suplimentare / ilegale in cazul introducerii / schimbarii unui subcontractant – Desi contractantul are dreptul oricand pe parcursul derularii contractului sa introduca/ schimbe un subcontractant, cu verificarea doar a inexistentei situatiilor de excludere, eventual a capacitatii tehnice si profesionale, Instructiunea induce ideea ca poti introduce un nou subcontractant / schimba subcontractantul numai daca „nu afecteaza (…) modul de alocare a sarcinilor la nivelul operatorului economic” sau introducerea lui este „strict necesara pentru indeplinirea contractului”. Evident ca introducerea unui nou subcontractant schimba modul de alocare a sarcinilor, iar evaluarea necesitatii acestuia tine exclusiv de contractant, acest drept nu poate fi limitat!!!!
2. Se aduc interpretari care risca sa reduca considerabil posibilitatea actualizarii – Se considera ca nerespectarea obligatiei autoritatii / entitatii contractante de a pune terenul la dispozitia antreprenorului, ceea ce conduce la intarzieri in executarea lucrarilor, nu este o circumstanta care nu putea fi prevazuta. Este cunoscut ca majoritatea contractelor de lucrari incep cu intarziere, chiar la ani diferenta de momentul atribuirii contractului. Fie ca este vorba de o contestatie in instanta, de imposibilitatea de a pune terenul la dispozitia constructorului, de cresteri exagerate ale preturilor de achizitie pentru anumite materiale, acestea sunt din categoria situatiilor imprevizibile care nu stau sub controlul partilor contractuale. Evident, putem merge si pe logica ANAP, ca practic oricare dintre aceste circumstante ar fi putut fi prevazute, si atunci nu se va actualiza niciun contract conform art. 221 (1) c) din Legea 98, insa sensul articolului trebuie inteles in conditii rezonabile, cu prezumtia ca autoritatea contractanta, justitia, alte autoritati isi indeplinesc corespunzator sarcinile.
3. Se induce ideea ca in cazul modificarilor substantiale restul de executat va fi inclus intr-o noua procedura/ noul contract. Daca intervin modificari substantiale nu este legal si corect sa fie reziliat contractul aflat in derulare din neglijenta / eroarea autoritatii contractante, iar daca intervine aceasta situatie rezilierea nu se poate face decat cu plata unor despagubiri solicitate de contractant. Apreciem ca este corect ca regula sa fie procedura distincta / contract distinct pentru partea aferenta modificarii, si doar ca exceptie includerea tuturor activitatilor ramase de executat, nu invers, cum apare in textul din Instructiune.
4. Prin unele exemplificari se modifica radical abordarea actuala, fara nicio ratiune tehnica sau logica. Spre exemplu, in situatia cand intervin lucrari suplimentare de reabilitare a structurilor se considera ca acestea pot fi executate si de catre un alt contractant, desi acestea fac parte integranta din constructie iar raspunderea finala e a contractantului caruia i-a fost atribuit contractul. Este o abordare atehnica, ce schimba abordarea actuala pe aceasta speta.

Avem 7 probleme nerezolvate, dar sunt numai cateva. In aceste conditii ne intrebam si intrebam specialistii, expertii ANAP sau ai Curtii de Conturi: se inteleg problemele? Fiindca daca nu – si este evident ca nu – atunci poate ar trebui sa nu ne mai miram ca drumurile, alimentarile cu apa, spitalele, scolile noastre sunt frumoase planuri pe hartie, in cel mai bun caz, machete cu care ne mandrim.

Autor:
Irina FORGO – Director FPSC, Expert Achizitii Publice

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 178 – martie 2021, pag. 24