«

»

Spatiul educational in timpuri pandemice (II)

Share

(Continuare din nr. 177, ianuarie-februarie 2021)

 

Inceputul noului an scolar 2020 – 2021

Fata de primavara anului 2020, evolutia indicatorilor aferenti pandemiei COVID lasa putin loc de interpretari, toate graficele aratand ca, in septembrie, situatia avea sa fie cel putin similara cu perioada aprilie – mai, cand o serie de tari au deschis scolile, daca nu chiar mai grava (worldometers, 2020).

In acelasi timp, asa cum am aratat in capitolele anterioare, redeschiderea scolilor excusiv on-line nu este o optiune decat pentru o perioada redusa, intr-un context cu adevarat periculos din punct de vedere al sanatatii publice. Dar, fata de perioada anterioara, masurile luate in pregatirea spatiului educational n-au mai fost suficiente, neexistand suportul unor estimari de timp clare pana la sfarsitul pandemiei. Sistemele de educatie trebuie pregatite deci sa asigure o continuitate pentru cel putin un an, ducand astfel orizontul pe termen mediu.

AIA (The American Institute of Architects) a sintetizat in iunie 2020, intr-un ghid, o serie de principii ce urmau a guverna interventiile necesare in cadrul scolilor in vederea reluarii cursurilor; este vorba, in fapt, de reglementarea acelorasi doua scenarii luate in calcul si in Europa: marirea spatiului de lucru pentru o clasa si respectiv invatamantul alternant cu cate o jumatate din clasa prezenta simultan, prin rotatie, in scoala (The American Institute of Architects, 2020).

Astfel pentru prima varianta luata in calcul (a extinderii salilor de clasa acolo unde este posibil) coordonatele enuntate sunt urmatoarele:

  • asigurarea unui spatiu exterior auxiliar;
  • utilizarea ferestrelor pentru aerisirea salilor de clasa;
  • marcarea grafica pe pardoseala a zonei sigure;
  • fixarea mobilierului in sala de clasa pe baza acestei „trame sigure”;
  • utilizarea, acolo unde este posibil, a peretilor amovibili;
  • asigurarea, in sala de clasa, a unui indice de 6 mp/elev (dublu fata de cei 3 mp/elev minim normati);
  • prevederea, in cadrul fiecarei clase, a unei zone de dezinfectare, cu lavoar (acolo unde este posibil).

A doua varianta vine, suplimentar fata de prima, cu o serie de adaosuri tehnologice IT: monitor in zona tablei, cu aplicatia comunicationala aferenta:  pentru jumatatea de clasa ramasa acasa, controlul acusticii in ipoteza purtarii mastii faciale – suprafete reflectante si, suplimentar, microfon si difuzoare pentru profesor.

Pentru vestiare, acelasi document stabileste un coeficient de 8 mp/utilizator la o capacitate maxima limitata la 12 persoane:

  • evitarea, pe cat posibil, a prezentei usilor;
  • scoaterea din uz a cate unui WC si lavoar, pentru a evita adiacenta;
  • inlocuirea robinetilor si butoanelor cu sisteme de senzori;
  • scoaterea din functiune a uscatoarelor de maini, cat si prevederea de dispensere de sapun si servetele, de asemenea, pe baza de senzor;
  • marcarea pe pardoseala a zonei sigure de distantare sociala.

In ceea ce priveste spatiile exterioare, spre deosebire de perioada anterioara, acestea trebuie prevazute cu un minimum de lucrari privind sistematizarea verticala, echiparea tehnico-edilitara, sisteme de aerisire in cazul corturilor etanse.

Solutiile de acest fel graviteaza in jurul ideii de mutare a spatiului educational afara, in aer liber, cu beneficii multiple in distantarea sociala: spatii aerisite si luminate natural, posibilitatea pastrarii grupei de copii impreuna, lipsa circulatiilor si a spatiilor comune.

 

Interventie:

Necesitatea unei arhitecturi de urgenta

Interventiile in spatiul educational necesare pentru inceperea scolilor presupun un efort coordonat, o rapiditate de aplicare si executie si, mai ales, solutii repetabile, capabile a fi aplicate in diverse situatii.

Din acest punct de vedere, luand in considerare factorul generator, pandemia, ce poate fi incadrat in categoria dezastrelor, actiunile de remodelare spatiala a scolilor au un caracter de arhitectura de urgenta, putand prelua din acest domeniu caracteristicile principale:

  • caracterul temporar al amenajarilor;
  • timp redus de punere in opera;
  • cost redus;
  • repetabilitatea solutiilor;
  • folosirea materialelor si tehnologiilor locale;
  • atragerea comunitatilor in procesul de executie.

Interventiile in spatiul educational necesare pentru inceperea scolilor presupun un efort coordonat, o rapiditate de aplicare si executie si, mai ales, solutii repetabile, capabile a fi aplicate in diverse situatii.

Dintre acestea, primele trei sunt coordonate de baza ale programului de interventie, ultimele doua tinand de sfera administrativ-organizatorica in sensul descentralizarii acestei actiuni la nivelul autoritatilor locale, aspect benefic, avand in vedere timpul scurt ramas pana la data deschiderii scolilor.

Programele si alternativele publicate de autoritatile centrale au fost susceptibile de a crea confuzie, dat fiind ca au tinut cont preponderent de masurile auxiliare (dotarea cu tablete, sistemul de prezenta, masurile igienico-sanitare) lasand pe un plan secund interventiile spatiale in scoli, singurele care pot asigura o fiabilitate a sistemului de invatamant pe termen mediu, avand in vedere incertitudinea privind perioada pentru care acestea sunt necesare.

 

Input:

Modele si spatii educationale

Reconfigurarea claselor poate avea in acelasi timp un efect pozitiv, si aici ne referim la flexilitatea spatiala, posibila datorita unei densitati reduse, cu scopul de a putea integra diferite moduri de desfasurare a procesului educational, preluand de la o serie de metode deja definite caracteristici benefice. Astfel, nu va fi vorba doar de un raspuns punctual, de criza, ci de un pas catre o educatie a viitorului, spatial, in deplina corelare cu metodologia, urmand a da un plus de calitate procesului educational, mai mult decat exemplul deja experimentat in ultimele luni, al aportului online-ului in educatie. Aceste practici au devenit deja curente in sisteme educationale europene, impactul pozitiv fiind documentat prin studii cu privire la reactiile elevilor si profesorilor la noile metode in directa corelare cu spatiul ce le este alocat. Ne referim aici la sistemele de invatamant alternative (BAPNE, Montessori, Waldorf etc.) ce contin coordonate specializate in claritatea transmiterii si receptiei informatiei intr-un context de interactiune socio-educationala.

O serie de studii documenteaza aceasta relatie, subliniind influentele benefice pe care acest mediu le are asupra elevilor. Spre exemplu, studiul Hale demonstreaza ca elevii din sali de clasa cu ferestre mari, lumina naturala si luminatoare bine proportionate cu spatiul au obtinut performante cu 19-26% mai bune decat cei din sali de clasa mai putin dotate din acest punct de vedere. Pe de alta parte, lipsa unui sistem de incalzire corespunzator, o ventilatie insuficienta si lumina slaba afecteaza procesul de invatamant cat si moralul elevilor dar si al profesorilor (Selda Al., 2012, p. 1866).

De la aceasta relatie stabilita intre mediul educational si performantele de invatare ale elevului pleaca sistemul de invatamant Montessori. Dincolo de particularitatile ce structureaza metoda, o serie de principii didactice16 au generat raspunsuri particulare in materie de concepere a spatiului. Unele dintre primele scoli Montessori au fost realizate la Delft si la De Eilande, arhitectul Herman Hertzberger fiind cel ce a tradus aceste principii didactice in spatiu construit (idem p.1867):

  • sali de clasa in legatura, in care se pot desfasura activitati simultane de catre mai multe grupuri;
  • strada cu cunostinte – coridoarele cu rol de stimulare a curiozitatii pentru informatie;
  • spatiul exterior de invatare intr-o relatie directa cu cel principal interior;
  • spatii de interactiune sociala;
  • spatiu educational personalizat;
  • design antropomorfic axat pe nevoile elevului.

Metoda BAPNE17, pe de alta parte, se axeaza pe stimulare cognitiva, social-emotionala, psihomotorie si neuro-reabilitativa bazata pe neuromotricitate, utilizand percutia corporala ca resursa didactica axata pe stimularea posibila a functiilor cognitive si a functiilor executive (BAPNE Moving learning, 2020).

Directiile didactice au generat si in acest caz necesitatea unui spatiu special, ce ar putea adaposti flexibil diferitele tipuri de activitati18 specifice metodei.

Pedagogia Waldorf19 este o forma de invatamant bazata pe metode antroposofice20 de predare si educare urmarind sa dezvolte personalitatea copilului in ansamblul ei si sa isi orienteze oferta de predare in functie de particularitatile diferitelor trepte de varsta ale copiilor si de cerintele acestor trepte, nefiind orientata spre oferirea unei anumite pregatiri profesionale inguste sau a unei specializari (Wikimedia Foundation, 2020). Aceste doua directii – etapizarea invatarii pe categorii de varsta21 si neprecizarea specializarii – genereaza caracteristicile spatiului educational specific (Waldorf Education, 2020):

  • zona individuala dedicata pentru arte creative;
  • mobilier, cutii si materiale de lucru din materiale naturale;
  • atmosfera calma, spatiu ce permite miscarea;
  • culori calde pentru pardoseala si pereti;
  • existenta unui spatiu liber pentru activitati de lucru.

Arhitectura spatiilor educationale Waldorf urmareste filozofia didactica Steiner printr-o serie de cuvinte cheie: confort, natura atat in interior cat si in exterior, flexibilitate, culoare, lumina naturala, perceptie geometrica (Migliani, 2020).

Scolile postebelice din Olanda au urmat, ca intreaga Europa, principiile functionaliste in configurarea spatiului salii de clasa, tinand cont de lumina naturala din stanga, ceea ce a generat acea binecunoscuta amenajare rigida cu randuri de elevi in banci fixe, unul in spatele celuilalt, privind in aceeasi directie. In anii 70 insa, fundamentarea teoretica a noilor modele de educatie a adus cu sine necesitatea regandirii spatiului in forme mai flexibile care sa poata permite in primul rand lucrul in echipa, si existenta unor spatii personalizate pentru anumite tipuri de activitati. Astfel, au aparut o serie de principii de proiectare a scolilor in directa legatura cu metodologia pedagogica: sali de clasa cu mai mult de un perete vitrat, posibilitatea de ventilatie naturala incrucisata, banci mobile si ales considerarea spatiilor exterioare ca potentiale spatii de invatare in scoli fara coridoare, toate acestea aducand beneficii atat din punct de vedere igienico-sanitar cat si din punct de vedere al interactiunilor sociale (Socrates, 2012).

Alte sisteme alternative recente au la baza utilizarea intensiva a tehnologiei. In 2012, Open University of China a lansat modelul cursurilor de 5 minute cu scopul de a crea o baza de 30.000 de astfel de cursuri pe baza a 100 de subiecte din diferite domenii. Concomitent, sistemul OEP a fost definit pe baza a patru notiuni (Ronghuai Huang, 2020, p. 6):

  • utilizarea tehnologiei (enabling technology) in procesul de invatamant, cu referire in special la tehnologiile comunicationale IT;
  • invatamant deschis (open teaching) – elevul isi structureaza singur planul de invatare;
  • lucrul in echipa (open collaborations), in sensul schimbului de idei si al discutiilor pe marginea unui subiect dat;
  • evaluare deschisa – elevilor li se da oportunitatea evaluarii colegilor.

In baza acestor principii, spatiul urmeaza sa preia configurarea propice pentru organizarea muncii in echipa (mese comune pentru mai multe grupuri) si sa poata ingloba in amenajare utilizarea tehnologiei (ecrane, proiectoare, tablete, laptop-uri), permitand in acelasi timp lucrul individual sub supravegherea profesorului, ideea conducand si de data aceasta la flexibilitatea spatiala in mobilarea salii de clasa si la personalizarea diferitelor spatii auxiliare salii pentru a putea prelua activitati specifice (de grup sau individuale) (idem, p.8).

 

Infrastructura:

Particularitatile sistemului educational din Romania

Scolile generale din Romania, in marea lor parte, au fost edificate intre anii 1960 si 1989, pe baza unor proiecte tip, cu rezolvare functionala dar extrem de rigida: un coridor, fara spatiu comun de tip lobby sau alveole, prin care se accede la salile de clasa, proiectate in baza unui normativ aflat in vigoare si astazi, dreptunghiulare, cu latura lunga vitrata, cu mobilare pe 3 randuri a cate 6 banci cu cate 2 copii in banca – in total 36 de locuri, intr-o structura rigida, privind in aceeasi directie (IPCT, 1981).

Rigiditatea consta si in lipsa legaturilor cu exteriorul, in lipsa spatiilor comune flexibile de recreatie si este, din pacate, in totala legatura cu modul de predare academist. In mediul rural, problemele relevate sunt si mai mari: starea precara a constructiilor, lipsa echiparii edilitare, neamenajarea spatiilor exterioare.

Pe de alta parte, timpul scurt si logistica insuficienta fac ca stringenta lucrarilor de interventie sa fie lasata in responsabilitatea autoritatilor locale. Aici pot interveni determinant principiile arhitecturii de urgenta, in primul rand prin implicarea comunitatilor in conformarea corecta a scolilor proprii cu mijloace la indemana, in special in ceea ce priveste amenajarea spatiului exterior in vederea desfasurarii orelor de curs in aer liber.

In fapt, toate interventiile pleaca de la stabilirea densitatii necesare in scoala iar indicatorii de baza sunt:

  • numarul de elevi la un profesor;
  • suprafata de teren aferenta unui elev;
  • suprafata construita aferenta unui elev.

Aceste valori difera de la o tara la alta: spre exemplu, in China, raportul normat este de 14 elevi la un profesor, iar indicele de suprafata este de 40 mp respectiv 16 mp/elev (Wenwen Sun, 2020).

In Romania, conform INS, raportul este de 15,4 elevi/profesor iar in invatamantul primar raportul este de 19 elevi/invatator (INS, 2020), in timp ce media europeana se situeaza la nivelul de 14 elevi/invatator. In ceea ce priveste indicele de suprafata, acesta variaza intre 15 mp teren/elev in mediul urban si 20 mp teren/elev in mediul rural (INS, 2020); indicatorul pentru suprafata construit-desfasurata este de 1,8-2,1 mp/sala de clasa, ceea ce presupune un indicator 4,5-5 mp construiti/elev (MLPAT, 1997).

In cazul studiat, al micsorarii densitatii la jumatate in sala de clasa, aceasta presupune 4 mp/elev in sala de clasa si 6 mp/elev pentru toata constructia, ceea ce presupune o densitate relativ comuna pentru sistemele de invatamant din Europa de Vest – spre exemplu, in Scotia media variaza intre 6,5-8,5 mp/elev pentru scolile primare si intre 10 si 13 mp/elev pentru gimnaziu si licee (Reekie, 2018).

 

Model:

Reconfigurarea spatiilor educationale in Romania

Sistemul educational al fiecarei tari va trebui sa functioneze in timpul pandemiei, necesitand deci masuri de impiedicare a raspandirii virusului in mediul scolar si, prin familie, in comunitate. Pe de alta parte, subiectul prezentului studiu nu este de a structura o metodologie educationala ci de a propune un spatiu indeajuns de flexibil incat sa poata constitui suportul pentru o variantate de tipuri de sustinere a orelor. Evident, nu toate masurile de distantare sociala presupun amenajari spatiale – de pilda orarul de acces in scoala, de recreatie, ce poate fi decalat pentru a evita prezenta a cat mai multor elevi in acelasi timp pe coridoare sau in curtea scolii, sau controalele, procedurile de dezinfectie a personalului, elevilor si spatiilor, regulile de circulatie in interiorul scolilor – toate acestea tin de metodologie, nefiind parte a prezentului studiu.

Scenariile prefigurate de fiecare autoritate centrala in parte merg de la un sistem on-line exclusiv trecand prin varianta, cel mai des acceptata, a unei prezente fizice la scoala alternata cu predarea on-line, mergand pana la deschiderea normala a scolilor cu masuri, in ambele ultime doua cazuri, suplimentare de igiena, testare, informare si distantare sociala. Odata cu regandirea indicelui de suprafata necesara intr-o sala de clasa pentru un elev apare, in unele cazuri (unde configuratia structural-functionala a scolii o permite), posibilitatea ca in loc sa se modifice numarul de elevi, sa fie modificata suprafata clasei in sine prin peretii amovibili. In acest caz ce intra sub incidenta scenariului 1, rotatia prezentei fizice s-ar face intre clase si nu in cadrul aceleiasi grupe, ceea ce poate aduce un plus privind functionarea grupei, ca intreg.

Astfel, metoda de lucru implica sintetizarea tuturor datelor prezentate anterior si aplicare tinand cont de specificul invatamantului romanesc asupra spatiului educational, considerat a fi exprimat in cazul de fata printr-o scoala proiect tip, avand in vedere infrastructura existenta. Aceasta sinteza implica interventiile propuse la nivelul fiecarei unitati functional-ergonomice, parte a spatiului educational:

  1. Postul de lucru – banca si scaunul. Mobilierul salilor de clasa face parte din dotarea existenta si va trebui preluat ca atare; in scenariul prezentat se vor pastra bancile existente (de doua persoane). Dotarea va presupune:

A1. Post individual de lucru – un singur scaun;

A2. Mecanism mobil de fixare in podea, fapt ce va implica si interventii asupra pardoselii;

A3. Separare a postului de lucru prin panouri de plexiglas; acestea se vor amplasa (de asemenea prin prindere mobila) pe partea stanga sau dreapta a bancii, pentru fiecare elev in parte; zona ramasa neocupata va servi pentru depozitarea lucrurilor personale;

A4. Banca va fi pozitionata in directa legatura cu marcarea pe pardoseala (prin vopseluri epoxidice sau autocolante) a zonei sigure proprii fiecarui elev, lasand libera zona din spatele bancilor;

  1. Sala de clasa. La nivelul mobilarii salii de clasa vor trebui facute o serie de interventii majore:

B.1. Marcarea zonelor sigure proprii fiecarui elev cat si a zonelor de flux, suplimentat cu cadentarea marcajelor la 2 m si cu sugerarea sensurilor de circulatie in interiorul clasei; de asemenea se va marca zona comuna – aferenta tablei, zonei igienico-sanitare, catedrei si accesului in sala;

B.2. Vor fi eliminate din salile de clasa toate obiectele educationale mobile din mai multe motive, vizand in primul rand limitarea accesului elevilor la suprafete comune;

  • Avand in vedere ca sistemul propus este cel in care elevii isi pastreaza clasa, existenta cabinetelor specializate nu isi are rostul in aceasta perioada;
  • Sala trebuie sa aiba cat mai putin material fonoabsorbant pentru a contrabalansa purtarea mastii si deci pentru a imbunatati calitatea sunetului in sala de clasa;

B.3. Vor fi prevazute in pardoseala locasurile pentru fixarea bancilor in doua variante de mobilare: cea individuala si cea de grup, cu doua grupuri in cerc pentru activitatile educationale ce necesita lucrul in echipa;

B.4. Sala va fi dotata cu coltul igienico-sanitar, langa usa, cu lovoar (daca este posibil), dezinfectant, masuta si dulap pentru depozitarea materialelor de protectie: masti, manusi etc.;

B.5. Echiparea salilor de clasa cu tehnologie IT, atat comunicationala, pentru participarea on-line a elevilor ramasi acasa (in varianta alternanta), cu monitor pozitionat in zona tablei si cu camera posterioara, cat si un monitor de prezentare ce urmeaza a prelua informatiile specifice fiecarei materii in parte, ambele conectate la postul de lucru (laptop) al profesorului. De asemenea, pentru ca acesta sa fie auzit, pastrand un volum normal al comunicarii (astfel minimizand posibilitatea infectarii prin debitul sporit de particule potential molipsitoare), fiecare profesor va avea casti cu microfon conectate la sistemul audio al clasei;

B.6. Va fi facilitata ventilarea incrucisata printr-un flux de aer superior celui normat prin pozitionarea unei ferestre pe pozitie foarfeca permanent, sau, in cazul tamplariilor duble, prin deschiderea permanenta a unui rand de ferestre. Pentru salile de clasa aflate la parter se va studia posibilitatea accesului direct in curte;

  1. Coridoarele si spatiile de circulatie vor fi reconsiderate in ideea minimizarii traficului cat si a timpului de parcurgere:

C.1. Vor fi marcate sensurile de deplasare, acolo unde este posibil in sensuri unice, directionate pentru a evita situatia intersectarii fata-in-fata. Cea mai favorabila situatie ar fi, in cazul in care exista doua scari, ca acestea sa fie fiecare pentru un sens de acces / de iesire dinspre / catre curte;

C.2. De asemenea, de pe holuri si coridoare vor fi eliminate mobilierele de depozitare si de stationare (banci), coridoarele urmand a se constitui, contrar celor prezentate in cap. 7, exclusiv in spatii de circulatie;

C.3. Marcarea distantei de siguranta (2 m) va fi realizata atat pe pardoseala cat si pe pereti acolo unde este posibil, pentru identificarea tridimensionala a „zonei sigure” de distantare;

C.4. Acolo unde sensuri unice de circulatie nu sunt posibile si exista posibilitatea mai multor accesuri in scoala, accesul catre clase va fi limitat pentru cate o intrare, izoland astfel clasele unele fata de celelalte in scenariul unui program decalat;

C.5. Eliminarea usilor de la clasa (acolo unde scoala beneficiaza de case de scari inchise);

  1. Grupurile sanitare si vestiarele. Aici masurile de dezinfectie si controlul accesului pentru a evita aglomeratia vor fi determinante deoarece in zonele umede pericolul de transmitere a virusului prin stropi este mai mare:

D.1. Prevederea unei zone rezervate atat dezinfectarii individuale cat si pentru materialele necesare dezinfectiei spatiilor in fiecare unitate de grupuri sanitare;

D.2. Din cabinele de wc, vor fi sigilate alternativ cate una pentru a elimina adiacenta; similar, lavoarele vor fi eliminate alternat din randuri;

D.3. In cazul grupurilor sanitare exterioare, va fi studiata posibilitatea unor cabine ecologice cu acelasi program intern de dezinfectie, pozitionate intr-un spatiu exterior retras; paradoxal, aceasta solutie reduce foarte mult riscul contactarii virusului, atat prin situarea in exterior cat si prin eliminarea circulatiilor prin spatii interioare, circulatii pe care grupurile sanitare le genereaza;

  1. Spatiile comune conexe, si aici ne referim atat la biblioteci, sali de sport cat si la cantine si zone de servire a mesei, vor avea accesul controlat sau chiar suspendat pe anumite perioade, in toate cazurile fiind preferabil ca functiunea adapostita (sport, zona de servire a mesei) sa fie mutata in spatiul exterior:

E.1. Bibliotecile cu carti vor avea accesul suspendat (posibilitatea infectarii prin intrarea in contact cu suprafete comune); daca exista posibilitatea, rafturile cu carti vor fi mutate, sigilate, iar biblioteca va deveni o sala de clasa capabila a adaposti, ca si sala de sport, reuniuni cu un numar mai mare de elevi (in functie de suprafata);

E.2. In cazul cantinelor cu autoservire, determinant este controlul accesului in aceste spatii si marcarea sensurilor de parcurgere astfel incat acestea sa nu se intersecteze; pentru locurile de luat masa interioare se vor asigura partitionari similare bancilor, cu eliminarea unor locuri pentru asigurarea distantarii sociale;

  1. Filtru izolator si zona de acces in scoala. Avand in vedere necesitatea controlului zilnic si a accesului organizat in scoala, in zona de acces se va monta un cort de filtrare epidemiologica; iesirea din zona izolatorului va fi utilizata deci direct din zona de filtrare pentru adapostirea aici pana la sosirea ambulantei a elevilor posibil infectati; daca zona izolatorului nu exista, o serie de spatii anexa (cabinete profesori, zone de depozitare), pozitionate in apropierea accesului sau cu acces direct din exterior vor fi amenajate cu paturi; un grup sanitar va fi rezervat in apropiere;
  2. Curtea scolii, ca spatiu exterior, este zona pe care ar trebui sa fie concentrate interventiile: orice ora posibil a fi desfasurata in spatiul exterior este un prilej atat educational cat si de limitare a infectarilor ce nu ar trebui ratat. Amenajarile aici pot consta in:

G.1. Identificarea si suplimentarea dotarii in cazul unor zone, alveole, cu locuri de stat capabile sa preia ore in aer liber; acestea vor putea fi utilizate ca zone de luat masa in timpul recreatiilor;

G.2. Montarea unor corturi deschise pe platformele deja existente si dotarea lor cu mobilier minimal insa rezistent in exterior;

G.3. Montarea unor corturi inchise (cu pereti); aici interventia presupune, datorita posibilitatii folosirii acestui spatiu ca sala de clasa, realizarea unei infrastructuri (platforma cu prinderile necesare pentru structura corturilor) cat si o echipare tehnico-edilitara (curent electric, posibilitatea incalzirii spatiului).

 

Un prim pas …

Asa cum am aratat mai sus, acest moment poate constitui un punct de cotitura in restructurarea invatamantului romanesc, daca pasii facuti acum sunt ganditi bivalent: pe de o parte sa asigure un spatiu posibil pe termen scurt, pe de alta parte sa se constituie in bazele reformarii invatamantului prin implementarea unui mod de gandire pedagogic, aplicat cu succes si documentat in alte tari, in special in Europa de Vest si Scandinavia.

Spre exemplu, cursurile in aer liber pentru anumite materii si anumite categorii de scolari, evident in conditii acceptabile de mediu, pot constitui, in cazul amenajarii unor spatii dedicate, si un mijloc eficient de distantare sociala in vederea prevenirii raspandirii virusului, dar in acelasi timp pot intra in obisnuinta curiculei in baza efectelor benefice privind eficienta invatarii si a interactiunii sociale.

Alt exemplu: conceput intr-un spatiu dedicat si in urma unui orar prestabilit, ritualul dezinfectarii, doar in cazul in care este identificat spatial in cadrul scolii, clasei, poate deveni un instrument solid de educare igienico-sanitara. Pe de alta parte, si implementarea tehnologiei IT in ceea ce priveste comunicarea, dar si aplicatiile pedagogice aferente, fara o legatura directa cu aceasta perioada scurta, este o directie spre care tinde invatamantul global, directie care, in cazul nostru, este imposibil de urmat daca se rezuma doar la dotarea cu tablete, si nu continua cu realizarea infrastructurii necesare cu implicatii si de ordin arhitectural: vizibilitate, controlul luminii naturale, infrastructura tehnica (prize, internet).

Iata de ce consideram ca acest moment este un prilej ce nu trebuie pierdut, un moment asteptat de ceva timp, un moment in care invatamantul romanesc, baza a societatii, poate fi pus pe noi temelii in recuperarea decalajului existent fata de sistemele performante ale altor tari, ce se constituie ele in sine in lectii ce trebuie implementate.

 

Index

16 Clasele contin copii de varsta diferita intr-un interval de 3 ani, multe dintre activitatile didactice au loc simultan, copiii sunt incurajati sasi aleaga activitatile pe care vor sa le desfasoare, profesorul nu are rol de institutor ci de ajutor, ghid, perioadele de lucru nu sunt intrerupte de pauze (Selda Al., 2012);

17 Metoda educationala BAPNE a fost structurata in 1998; denumirea este un acronim si fiecare litera inseamna un subiect specific care ajuta la bazarea si codificarea metodologiei: B: Biomechanics. A: Anatomy. P: Psychology. N: Neuroscience. E: Ethnomusicology (BAPNE Moving learning, 2020);

18 Dinamica de grup in forma de cerc sau elipsa, interactiunea a doua randuri opuse fata in fata sau nedefinirea unui loc specific (free disposition), fiecare elev urmand a-si schimba pozitia (Paula Bango Melcon, 2017);

19 Prima scoala Waldorf a fost deschisa in 1918 bazandu-se pe filozofia educationala a lui Rudolf Steiner (Wikimedia Foundation, 2020);

20 Antroposofia este o conceptie ce sustine existenta unor facultati de perceptie suprasensibila in cazul tuturor oamenilor, prin dezvoltarea carora, urmand o metoda precisa si sistematica, se poate atinge perceperea nemijlocita a spiritualului (Wikimedia Foundation, 2020);

21 Pana la 7 ani – nevoie de dezvoltare prin libertatea de miscare si explorarea mediului, 7-14 ani – nevoie de dezvoltare prin emotii, creativitate si sentimente, 14+ – individul este capabil sa dezvolte ganduri mai abstracte si mai complexe (Migliani, 2020).

 

Referinte

Alexandra Minna Stern, M. B. (2010). „Better Off in School”: School Medical Inspection as a Public Health Strategy During the 1918–1919 Influenza Pandemic in the United States. Public Health Rep. 2010; 125 (Suppl 3);

Baldwin, E. (2020, 03 26). Emergency Architecture: Designers Respond to Crisis. Sursa: archdaily.com;

BAPNE Moving learning. (2020). What does BAPNE mean? Sursa: percusion-corporal.com;

Canan Demir Yildiz, M. C. (2020, 06 29). Covid 19 Pandemic Disaster and The Role of Schools. The Journal of Academic Social Science, pg. 132-145;

 Capahay, M. (2020, 06 13). A reconceptualization of learning space as schools reopen amid and after COVID-19 pandemic. Asian Journal of Distance Education, Vol. 15 No. 1 (2020);

Cauchemez, S. V. (2014, 04 2014). School closures during the 2009 influenza pandemic: national and local experiences. BMC Infectious Diseases volume 14, Article number: 207 (2014);

Center for Health Protection. (2013, 05). Management of Avian Influenza in Schools. Sursa: https://www.chp.gov.hk;

Centers for Disease Control and Prevention. (2009, 12 31). Action Steps for Schools to Prevent the Spread of Flu. Sursa: www.cdc.gov/h1n1flu/schools/;

Claire Felter, L. M. (2020). How Countries Are Reopening Schools During the Pandemic. Council of Foreign Relations, Sursa: www.cfr.org;

CodeForRomania. (2020). Date la zi – COVID 19. Sursa: datelazi.ro;

Edeh Michael Onyema, N. C. (2020, 05). Impact of Coronavirus Pandemic on Education. Journal of Education and Practice, Vol. 11, No. 13, 2020;

Edmonds, M. (2008, 2 28). How the Black Death Worked. Sursa: history.howstuffworks.com;

Ferguson, R. (2016, 10 26). Emerging infectious diseases – 1970s. J Community Hosp Intern Med Perspect. 2016;

Fezi, B. A. (2020, 07 14). Health Engaged Architecture in the Context of COVID 19. Journal of Green Building (2020) 15 (2): 185–212;

Godin, M. (2020, 07 20). What the U.S. Can Learn From Other Countries About Reopening Schools in a Coronavirus Pandemic. Sursa: time.com;

Grace, K. (2020, 05 21). Education Needed: 4 Schools Designed in Response to Crises. Sursa: archdaily.com;

Grove, M. (2020, 07 20). Suburban Sprawl Increases the Risk of Future Pandemics. Sursa: archdaily.com;

Harrouk, C. (2020, 05 18). CLTH Proposes Adaptive Design for Schools post COVID-19. Sursa: archdaily.com;

Harrouk, C. (2020, 06 17). Curl la Tourelle Head Builds First Socially Distanced Tent for a London Primary School. Sursa: archdaily.com;

Harrouk, C. (2020, 07 01). NACTO Releases Streets for Pandemic Response and Recovery in the Fight Against the COVID-19. Sursa: archdaily.com;

Harrouk, C. (2020, 06 23). Socially Distant Outdoor Yoga Domes Invade the Open Spaces of Toronto. Sursa: archdaily.com;

Howard Lempel, R. A. (2019, 09 30). Costs of School Closure. Sursa: brookings.edu;

Inês Cabral, R. N. (2012, 01). Emergency architecture: from materiality to architectural design. Sursa: researchgate.net;

INS (2020, 06 30). Sistemul educational din Romania – anul scolar 2018-2019. Sursa: insse.ro;

IPCT (1981). Cladiri socio-culturale – Catalog pentru proiecte tip – cladiri pentru invatamant. Bucuresti;

Lee, J. D. (2020). Social Distancing Guidance; SARS-CoV-2. Sursa: lboro.ac.uk;

Maria Gomez Guillamon, J. L. (2016, 11 16). Architecture for Humanitarian Emergencies. Sursa: ro.scribd.com;

Medicchat. (2020, 03 18). Marile pandemii din istoria omenirii. Preluat de pe Sursa: medic.chat;

Meira Levinson, D. P. (2020, 07 29). Reopening Primary Schools during Pandemic. The New England Journal of Medicine;

Migliani, A. (2020, 03 25). How to Design Schools and Interiors Based on Waldorf Pedagogy. Sursa: archdaily.com;

MLPAT. (1997). NP010/97 – Normativ privind proiectarea, realizarea si exploatarea constructiilor pentru scoli si licee;

Paula Bango Melcon, J. L.-N. (2017). Dimension analysis and architectural model of the BAPNE classroom. Procedia – Social and Behavioral Sciences 237, pg. 1284 – 1290;

Pavaluca, L. (2020, 08 05). Klaus Iohannis: Scoala incepe la 14 septembrie. Majoritatea elevilor vor merge fizic la institutiile de invatamant. Sursa: digi24.ro;

Reekie, P. (2018). Scotland’s Schools for the Future. Sursa: scottishfuturestrust.org.uk;

Ronghuai Huang, A. T.-W. (2020, 07 06). Disrupted classes, undisrupted learning during COVID-19 outbreak in China: application of open educational practices and resources. Smart Learning Environments vol. 7, Article number: 19 (2020);

Selda Al., R. M. (2012). A different perspective on education: Montessori and Montessori school architecture. Procedia – Social and behavioral Sciences, pg. Volume 46, 2012, Pages 1866-1871;

Serescu, O. (2020, 07 18). Ministrul Educatiei, Monica Anisie, despre deschiderea scolilor in toamna. Sursa: zf.ro;

Socrates, N. (2012, 07 15). Dutch Schools, Architecture Study. Sursa: ro.scribd.com;

Spires, B. (2020). How other countries reopened schools during the pandemic – and what the US can learn from them. Sursa: theconversation.com;

Statistica, I. N. (2020). Tempo online – baza de date statistice. Sursa: insse.ro;

Tamar Klaiman, J. D. (2011, 02 01). Variability in school closure decisions in response to 2009 H1N1: a qualitative systems improvement analysis. BMC Public Health vol. 11, Article number: 73 (2011);

The American Institute of Architects (2020). Reopening America: strategies for safer schools. Sursa: American Institute of Architects, content.aia.org;

The World Bank. (2020). How countries are using edtech (including online learning, radio, television, texting) to support access to remote learning during the COVID-19 pandemic. Sursa: worldbank.org;

Tognotti, E. (2013). Lessons from the History of Quarantine, from Plague to Influenza A. Vol. 19, No 2 – February 2013;

UNESCO. (2020). Adverse consequences of school closures. Sursa: en.unesco.org;

Vasiliu, O. (2020, 05 05). Impactul regimului de autoizolare / izolare / carantinare in contextul pandemiei Covid-19 asupra functionarii cotidiene si sanatatii mentale – rezultatele unui chestionar online. Sursa: Spitalul Universitar de Urgenta Militar Central „Dr. Carol Davila”, scumc.ro;

Waldorf Education. (2020). Waldorf Education Philosophy. Sursa: onecommunityglobal.org/waldorf;

Wenwen SUN, Xin HU (2020, 02 19). Identifying the Configuration Differences of Primary Schools with Different Administrative Affiliations in China. Buildings 2020, 10(2), 33;

Wikimedia Foundation, I. (2020, 07 accesat 28). Sante publique, Robert Koch, Louis Pasteur, Pandemic severity index, Pandemics, Waldorf. Sursa: https://fr.wikipedia.org;

World Health Organization. (2020). Coronavirus disease (COVID-19) pandemic. Sursa: World Health Organization: euro.who.int;

worldometers. (2020, 07 28). Preluat de pe https://www.worldometers.info/coronavirus/;

Zeiger, M. (2020, 16 2020). Can Quarantine Propel Us Toward Planetary Sanctuary? Sursa: archdaily.com.

 

Autor:
sef lucrari dr. arh. Dragos Negulescu

 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 178 – martie 2021, pag. 57

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2021/03/01/spatiul-educational-in-timpuri-pandemice-ii/

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa de email nu va fi publicata.