«

»

ARACO: Strategia europeana „Un Val de Renovari pentru Europa: ecologizarea cladirilor, crearea de locuri de munca, imbunatatirea conditiilor de trai”

Share

TEN/723

Un val de renovari pentru Europa

 

 

AVIZ

Sectiunea pentru transporturi, energie, infrastructura si societatea informationala

Comunicarea Comisiei catre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic si Social European si Comitetul Regiunilor – Un val de renovari pentru Europa: ecologizarea cladirilor, crearea de locuri de munca, imbunatatirea conditiilor de trai

 

[COM(2020) 662 final]

 

Persoana de contact: ten@eesc.europa.eu

Administratoare: Agota BAZSIK

Data documentului: 17/02/2021

 

Raportor: Pierre-Jean COULON

Coraportor: Aurel Laurentiu PLOSCEANU

Sesizare: Comisia Europeana, 11/11/2020
Temei juridic: Articolul 304 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene
Sectiunea competenta:

            Sectiunea pentru transporturi, energie, infrastructura si societatea informationala
Data adoptarii in sectiune: 11/02/2021

 

  1. Concluzii si recomandari

1.1        CESE saluta adoptarea, de catre Comisia Europeana, a unei propuneri de strategie europeana, intitulata „Un val de renovari pentru Europa: ecologizarea cladirilor, crearea de locuri de munca, imbunatatirea conditiilor de trai”. O astfel de strategie este absolut necesara si indispensabila pentru Uniunea Europeana si cetatenii sai, fiind o strategie pe care CESE intentioneaza sa o sprijine, contribuind activ cu reflectiile si propunerile sale.

1.2        Dat fiind ca reprezinta 40% din consumul total de energie in Uniunea Europeana, CESE considera ca locuintele si alte cladiri trebuie sa faca obiectul unui astfel de val de renovari stimulate de Uniunea Europeana, ca parte a unui demers cuprinzator de investitii pe termen lung, de interes public, de dezvoltare durabila, de protectie a sanatatii (inclusiv a gestionarii azbestului in aceste lucrari), de tranzitie verde si de punere efectiva in aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale in materie de locuinte durabile si accesibile.

1.3        Astfel, CESE sprijina strategia valului de renovari, deoarece este vorba de un demers reciproc avantajos pentru Uniunea Europeana, o abordare de trei ori benefica pentru clima, pentru redresare prin crearea de locuri de munca locale si, in fine, pentru combaterea pandemiei, a saraciei energetice si pentru promovarea unor locuinte accesibile tuturor, inclusiv persoanelor vulnerabile.

1.4        Avand in vedere natura sa specifica si traiectoria sa pana in 2050, CESE considera ca aceasta strategie are nevoie de un cadru juridic si financiar stabil, inteligibil si adaptat, atat prin punerea in aplicare a unui fond european de investitii specific, a unor planuri multianuale de investitii, a unui nou semestru ecologic, cat si prin crearea unui cadru juridic specific si adaptat in domeniu, de exemplu pentru ajutoare de stat, pentru cote de TVA aplicabile, pentru achizitii publice, pentru credite ipotecare ecologice si pentru standarde de performanta energetica.

1.5        CESE solicita Comisiei sa introduca mecanisme de stimulare pentru a dezvolta, la nivel local, sectoarele de industrializare a proceselor de renovare termica si de raspandire in masa a lor, creand in acelasi timp un nou „Erasmus pentru renovare termica 2050”, astfel incat sa-i atraga pe tinerii europeni spre noile locuri de munca ale viitorului.

1.6        CESE solicita si ca statele membre sa fie incurajate, dupa modelul programului ELENA al BEI, sa introduca servicii publice de diagnoza, asistenta tehnica si consiliere, in special pentru gospodarii, pentru a evita orice practica abuziva de marketing direct si de escrocherie a schemelor de sprijin pentru renovarea termica.

1.7        In primul rand, CESE considera ca, prin aceasta strategie, Uniunea Europeana ar trebui sa se poata apropia de cetatenii sai si de regiuni, printr-o comunicare adecvata cu privire la mecanismele curente si la modul in care ele pot fi utilizate.

1.8        CESE solicita o sinergie autentica intre Observatorul parcului imobiliar si Observatorul saraciei energetice.

 

  1. Observatii generale

2.1        CESE saluta adoptarea, de catre Comisia Europeana, a raportului intitulat „Un val de renovari pentru Europa: ecologizarea cladirilor, crearea de locuri de munca, imbunatatirea conditiilor de trai”. Renovarea pe scara larga a cladirilor din Uniunea Europeana – locuinte private si sociale, institutii publice si cladiri utilizate in scop profesional – este, in prezent, o necesitate absoluta, avand in vedere insuficienta structurala a investitiilor pe termen lung in acest sens, consecintele de ordin climatic, de mediu inconjurator, economic si social si costurile pe care le implica lipsa de actiune in acest sector.

2.2        Comitetul sprijina aceasta strategie propusa de Comisie, in temeiul obiectivului neutralitatii climatice, al aplicarii principiilor circularitatii, al contributiei la obiectivele de dezvoltare durabila si al competitivitatii Europei, al protejarii patrimoniului cultural si mai ales al dreptului fiecarui cetatean de a dispune de o locuinta la un pret accesibil, decenta si sanatoasa, in conformitate cu principiul 19 din Pilonul european al drepturilor sociale.

2.3        Dat fiind ca reprezinta 40 % din consumul total de energie din Uniunea Europeana, locuintele si alte cladiri trebuie sa fie renovate ca parte a actiunilor de ansamblu intreprinse in materie de investitii pe termen lung de interes general, de dezvoltare durabila si de tranzitie ecologica.

2.4        In plus, pandemia a scos in evidenta rolul-cheie al locuintelor in gestionarea crizei sanitare si nevoia de a le regandi utilizarea, prin urmare si proiectarea, tinand seama de constrangerile impuse de restrictiile de deplasare a persoanelor.

2.5        Pandemia a subliniat, in primul rand, legatura inacceptabila dintre salubritatea locuintelor, precaritatea energetica si rezilienta la pandemie.

2.6        Strategia valului de renovari ale cladirilor tine si de un demers triplu avantajos datorita importantei contributiei sale eficiente la eforturile facute pentru clima, prin volumul de investitii pe termen lung si de locuri de munca pe plan local pe care le poate genera si care pot contribui in mod activ la relansarea economica, precum si prin actiunile de combatere a saraciei energetice si de promovare a coeziunii si incluziunii sociale, datorita dezvoltarii unei oferte de locuinte la pret accesibil pentru cetatenii Uniunii Europene.

2.7        Valul de renovari ale cladirilor trebuie, prin urmare, sustinut prin masuri si strategii constante si convergente, atat in materie de reglementare si de sprijin din partea Uniunii Europene, cat si in materie de planuri multianuale de investitii ale statelor membre. Acestea trebuie sa fie in acelasi timp transparente si accesibile si sa tina cont de diversi factori implicati si de strategia lor proprie de investitie, de la familiile europene care ocupa locuinta proprie in regim de proprietate deplina sau de coproprietate, pana la cele care inchiriaza una sau mai multe locuinte pe piata, la organismele de locuinte sociale coordonate prin misiuni specifice de interes general si de obligatii de serviciu public aferente, la autoritatile publice si la cladirile publice ale acestora, la cladirile istorice sau la intreprinderile si la imobilele detinute de acestea. Toate aceste parti interesate potentiale au legatura cu valul de renovari si vor trebui convinse sa investeasca pe termen lung in propriile locuinte si in alte cladiri pana in anul 2050, prin mecanisme de finantare adaptate tipului de cladire, combinand imprumuturi pe termen lung sau credite ecologice, garantii publice si inevitabilele subventii nerambursabile, in special pentru gospodarii.

2.8        Valul de renovari ale cladirilor va trebui sa fie stimulat mai ales de o miscare europeana de industrializare si diseminare a operatiunilor la nivel local, astfel incat sa reduca costurile de renovare si durata lucrarilor pentru gospodariile care ocupa locuintele, prin externalizarea proceselor si prin digitalizarea lor. Aceasta industrializare trebuie sa fie insotita de noi modele de constructie, bazate pe cerinte tehnice si pe standarde de constructie adecvate, si, mai ales, de o campanie europeana de valorizare a acestui nou sector si a potentialelor noi locuri de munca pentru generatiile mai tinere, prin lansarea unui program „Erasmus pentru renovare termica 2050”, pentru care pledeaza Comitetul. De asemenea, trebuie sa se acorde atentie deosebita riscurilor de dumping social inerente unei astfel de externalizari si altor mijloace de subcontractare a lucrarilor.

2.9        Comisia trebuie sa asigure totodata convergenta prevederilor actuale, a celor care trebuie revizuite si a propunerilor de noi prevederi nu doar in cazul statelor membre si al strategiilor lor de investitii pe termen lung, ci si in cel al gospodariilor, al proprietarilor de locuinte sociale, al autoritatilor publice si al intreprinderilor, toate aceste entitati fiind factori de decizie finali ai actelor individuale de investitii pe termen lung care vor contribui la acest val pana in 2050, in functie de strategia lor proprie.

2.10      Aceasta convergenta necesara se impune atat in cazul revizuirii prevederilor in vigoare in materie, de exemplu, ale directivei privind performanta energetica a cladirilor, in domeniul contractelor de achizitii publice sau al regimurilor de subventii de stat in vigoare, mai ales pentru locuintele sociale, al cotelor specifice de TVA aplicabile sau al creditelor ipotecare ecologice, cat si in cazul prevederilor si elementelor de conditionalitate ale planului european de redresare NextGenerationEU si ale politicii de coeziune 2021 – 2027, care trebuie intelese de gospodariile europene carora li se adreseaza. Acest plan de redresare trebuie sa capete o noua dinamica, printr-o politica adevarata de propuneri si recomandari concrete si printr-un demers de coordonare a observatoarelor nationale existente.

2.11      Comitetul solicita ca Observatorul parcului imobiliar al UE sa lucreze indeaproape cu Observatorul saraciei energetice.

2.12      Comitetul cere sa se organizeze in statele membre un serviciu public care sa promoveze valul de renovari termice, sa ofere diagnoze si asistenta tehnica pentru operatiunile de renovare termica, in special pentru gospodarii, astfel incat sa fie evitate orice practici rauvoitoare legate de utilizarea necorespunzatoare in scopuri comerciale a lucrarilor de renovare.

 

  1. Observatii – Stimularea renovarii cladirilor in vederea atingerii neutralitatii climatice si a redresarii

3.1        Renovarea pe scara larga a cladirilor din Uniunea Europeana – locuinte private si sociale, institutii publice si cladiri utilizate in scop profesional – este, in prezent, o necesitate absoluta, avand in vedere insuficienta structurala a investitiilor pe termen lung in acest sens si consecintele de ordin climatic, de mediu inconjurator, economic si social.

3.2        Comitetul impartaseste analiza Comisiei privind urgenta climatica de a actiona in sensul renovarii locuintelor si altor cladiri si oportunitatea de a exploata criza COVID-19 pentru a regandi, a reamenaja si a moderniza aceste cladiri in conditii triplu avantajoase, atat din punct de vedere ecologic, cat si social si economic. Intr-adevar, este o ocazie unica de a actiona concomitent in sensul atingerii neutralitatii climatice, al redresarii economice si al coeziunii sociale.

Comitetul doreste sa ridice problema diversitatii cladirilor in cauza, in special a diversitatii locuintelor ce urmeaza sa fie renovate, de la locuinte individuale la mari ansambluri de cladiri construite in perioada comunista si la suburbii populare. In conditiile unei mari diversitati a locuintelor, blocurile de locuinte din Europa de Est, locuintele foarte vechi din centrele subevaluate ale oraselor, locuintele suburbane si locuintele rurale pot face obiectul unei ierarhizari specifice in functie de prioritati. In legatura cu obsolescenta fondului locativ si nevoia unor procese de reinnoire atat pentru a imbunatati calitatea vietii cetatenilor, cat si pentru realizarea unor progrese tehnice, este necesar sa se asigure accesul la finantare al cetatenilor, intrucat acest aspect reprezinta in prezent un obstacol major in calea renovarii. Tot astfel, va trebui sa se tina seama de asigurarea accesului pentru persoanele cu handicap. Uniunea Europeana trebuie sa profite de aceasta ocazie si pentru a actiona pe scara larga pentru a-si apropia cetatenii si regiunile prin intermediul unei comunicari adecvate.

3.3        Comitetul sprijina obiectivul propus de a dubla rata anuala de renovare energetica a locuintelor si a altor cladiri pana in 2030 stimuland, in acelasi timp, si renovarile de mare amploare, respectiv la 35 de milioane de cladiri pana in 2030, mentinand ritmul pentru a atinge neutralitatea climatica la nivelul UE pana in 2050. La modul ideal, aceasta dublare a procentului ar trebui sa poata fi depasita si sa tinda spre triplare.

3.4        Comitetul subliniaza ca este un obiectiv ambitios, proiectat pe 30 de ani, precum si necesitatea de a armoniza in profunzime dispozitivele legislative si reglementarile actuale in domeniu cu mecanismele de sprijin financiar pentru gospodariile vizate, proprietarii de locuinte sociale, autoritatile publice si alti proprietari de cladiri vizati, toti acestia fiind potentiali investitori ce trebuie convinsi sa investeasca pe termen lung in strategii si capacitati proprii. Coordonarea in curs de realizare de catre statele membre si de autoritatile lor regionale de administrare a instrumentului de redresare NextGenerationEU cu politica de coeziune 2021 – 2027 arata acest lucru.

 

  1. Observatii – Principii fundamentale pentru renovarea cladirilor pana in 2030 si 2050

4.1        Comitetul este de acord ca este necesara adoptarea unei strategii generale si integrate care sa reuneasca factorii interesati in jurul a sapte principii: primatul eficacitatii energetice, accesibilitatea financiara, decarbonizarea si integrarea energiilor regenerabile, ciclurile de viata si circularitatea, adoptarea unor norme sanitare si ecologice stricte, provocarile tranzitiei ecologice si digitale si, in fine, respectarea esteticii si calitatii arhitecturii.

4.2        Comitetul tine sa sublinieze importanta deosebita ce trebuie acordata, potrivit principiului 19 din Pilonul european al drepturilor sociale, accesibilitatii financiare a locuintelor si investitiilor ce trebuie facute de gospodariile respective, indiferent de calitatea lor de proprietar-locatar, chirias sau coproprietar intr-o gospodarie in dificultate, in special in legatura cu remedierea locuintelor prost izolate si combaterea saraciei energetice, dar si de catre proprietarii de locuinte sociale cu chirii la un nivel ce tine de cerintele ca un serviciu public sa fie accesibil financiar, cerinte impuse conform misiunilor specifice de serviciu public atribuite de statele membre.

4.3        CESE atrage atentia ca izolarea peretilor cu goluri si a podelelor este cea mai buna, mai simpla si mai putin costisitoare masura de reducere a emisiilor de CO2. Dar chiar si aceste masuri relativ ieftine sunt prea scumpe pentru multi proprietari de locuinte, in ciuda costurilor mai mici cu energia pe care le genereaza. Din acest motiv, CESE ar dori ca guvernele nationale sa instituie un sistem de subventii pentru aceste masuri. Calculele efectuate in Tarile de Jos arata ca o subventie de 2.000 EUR pe gospodarie este suficienta pentru realizarea lor. Pe langa reducerea substantiala a emisiilor de CO2, o astfel de schema asigura si un numar insemnat de locuri de munca in sectorul constructiilor, grav afectat de COVID-19. Acelasi lucru este valabil si in Franta, ca urmare a introducerii recente in toate gospodariile a primei de renovare termica „MaPrimeRenov” pentru locuinte.

4.4        Si concluziile si recomandarile din avizul CESE „Lucrul cu azbestul in contextul reabilitarii energetice” trebuie urmate, pentru a stimula eliminarea azbestului in timpul proceselor de renovare energetica, atunci cand este necesar si posibil.

 

  1. Observatii – Renovari mai rapide si mai solide pentru cladiri de mai buna calitate

5.1        Comitetul este de acord cu analiza Comisiei cu privire la numeroasele obstacole in calea deciziilor individuale de investitii si la complexitatea accesului la finantare, mai ales la nivel local, complexitate valabila atat in cazul dispozitivelor nationale, cat si in cel al fondurilor structurale, in special in faza de pregatire a proiectelor, dar si din cauza ca ajutoarele sunt platite cu intarziere. Aceasta complexitate si aceste disfunctionalitati trebuie sa fie abordate cu prioritate pentru a atinge obiectivele stabilite, inclusiv in cadrul punerii in aplicare, incepand cu 2021, a prevederilor specifice politicii de coeziune pentru perioada 2021 – 2027.

5.2        Comitetul ia nota de identificarea acestor obstacole de catre Comisie, in cadrul consultarii publice organizate de aceasta, si a propunerilor in domeniul consolidarii informatiilor, al sigurantei juridice si al stimulentelor pentru investitii, al finantarilor suficiente si just orientate, al capacitatii de a pregati si de a pune in aplicare proiecte, al promovarii renovarilor de ansamblu si integrate, al adaptarii ecosistemului la renovarea durabila si, in fine, al utilizarii renovarii drept parghie de combatere a saraciei energetice si de promovare a locuintelor la un pret accesibil prin intermediul unei initiative europene specifice. Aceste propuneri trebuie puse in aplicare in conformitate cu principiul simplitatii, al asocierii prestabilite de finantari complementare ce pot fi deblocate de autoritatile publice si al proportionalitatii verificarilor ajutoarelor de stat.

5.3        Comitetul sprijina propunerea Comisiei de a imputernici Observatorul european al parcului imobiliar in vederea gestionarii unui registru european al performantei energetice si a sprijinului pentru elaborarea unor stimulente in acest domeniu. Acest Observator va trebui sa conlucreze cu Observatorul saraciei energetice, care trebuie sa primeasca un nou impuls cu aceasta ocazie.

5.4        Comitetul recunoaste caracterul cu totul neobisnuit al situatiei de fata in materie de mobilizare posibila a resurselor europene pentru reabilitarea termica in cadrul instrumentului de relansare NextGenerationEU, pe de o parte, si al politicii de coeziune 2021 – 2027, pe de alta parte. Exista la ora actuala nu mai putin de 13 dispozitive care pot contribui la cofinantarea reabilitarii termice, fie prin subventii nerambursabile, fie prin imprumuturi pe termen lung, cu rate avantajoase si prin garantii publice.

5.5        Comitetul considera ca aceasta situatie exceptionala trebuie sa determine Uniunea Europeana, pe langa exprimarea obiectivelor cantitative in materie de renovari, sa consolideze capacitatea statelor membre si a programelor anuale de investitii ale acestora in reabilitarea termica, precum si sa asigure evaluarea anuala a acestor programe in cadrul semestrului european, prin instituirea unei „guvernante verzi” proprii, alaturi de guvernanta economica sau in functie de modalitatea deschisa de coordonare.

5.6        Comitetul considera ca aceasta situatie inedita trebuie pusa si in serviciul combaterii precaritatii energetice si eradicarii sale prin stabilirea prioritatilor in materie de mobilizare a finantarilor. Observatorul UE al saraciei energetice trebuie sa fie sprijinit in misiunile sale si sa aiba un rol de indrumare pentru reteaua europeana de observatori ai saraciei energetice din statele membre.

5.7        Comitetul doreste, in acelasi timp, sa sensibilizeze Comisia cu privire la dificultatea eventualilor investitori, in special a gospodariilor si a locatorilor sociali, de a asocia diverse surse de finantare, combinandu-le in functie de diverse reglementari, baze de calcul eligibile si controale aplicabile. Avand in vedere orizontul anului 2050, aceste masuri ar trebui sa fie armonizate pentru a fi mai bine intelese si mai accesibile pentru gospodariile si autoritatile publice vizate.

5.8        Avand in vedere durata investitiei in cauza si obiectivul 2050, Comitetul propune Comisiei sa analizeze, in vederea simplificarii si transparentei pentru gospodariile vizate la nivel european, cat de fezabil ar fi un fond de investitii specific pus la dispozitie de Banca Europeana de Investitii (BEI), care sa asigure in acelasi timp asistenta tehnica, asocierea dispozitivelor existente si garantarea continuitatii sale pana in 2050.

5.9        Comitetul sprijina initiativa Comisiei de a revizui in acest sens schema de ajutoare de stat in materie de investitii pentru reabilitarea termica. Data fiind necesitatea lor absoluta, aceste scheme de ajutoare de stat pentru renovarea termica trebuie simplificate, pentru a nu constitui un obstacol in calea deciziilor de investitii. Comitetul saluta, de asemenea, decizia Comisiei de a evalua in 2021 Decizia 2012/21/UE privind ajutoarele de stat sub forma de compensatii pentru obligatia de serviciu public. Subventiile pentru reabilitarea termica a locuintelor sociale tin, intr-adevar, de acest regim aplicabil indeplinirii obligatiilor de serviciu public.

5.10      Comitetul sprijina propunerea Comisiei de a lansa o initiativa europeana pentru locuinte la preturi accesibile, finantand 100 de proiecte reprezentative inovatoare si participative axate pe renovarea de ansamblu a cartierelor de locuinte sociale, pentru a deveni un model de dezvoltare la scara larga in Uniunea Europeana. Avand in vedere capacitatea proprietarilor de locuinte sociale de a investi in calitatea lor de servicii de interes economic general si cu sprijinul BEI, inmultirea masiva a operatiunilor si industrializarea dispozitivelor de reabilitare a cladirilor contribuie nu doar la crearea de locuri de munca pe plan local, ci si la reducerea costurilor cu renovarea altor locuinte si a cladirilor publice, prin crearea de noi sectoare industriale locale.

5.11      Plecand de la experienta programului ELENA si cu sprijinul BEI, Comitetul propune Comisiei sa stimuleze statele membre sa organizeze un serviciu public de asistenta tehnica pentru operatiuni de reabilitare termica, in special in favoarea gospodariilor vizate, pentru a evita practicile abuzive de marketing direct si de escrocherie constatate deja in anumite state membre in sectorul lucrarilor de reabilitare termica.

5.12      Comitetul sprijina in totalitate strategia „Noul Bauhaus European”, propusa de presedinta von der Leyen in discursul sau asupra starii Uniunii si dezvoltata in comunicare, care va reuni profesionisti din mai multe domenii, pentru a proiecta cladirile din viitorul apropiat si a reinventa stilul de viata sustenabil al viitorului. Comitetul invita toate partile interesate sa participe la consultarea publica lansata de Comisie.

 

Bruxelles, 11 februarie 2021

 

Baiba MILTOVIČA
Presedinta Sectiunii pentru transporturi, energie, infrastructura si societatea informationala

 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 179 – aprilie 2021, pag. 16

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2021/04/01/araco-strategia-europeana-un-val-de-renovari-pentru-europa-ecologizarea-cladirilor-crearea-de-locuri-de-munca-imbunatatirea-conditiilor-de-trai/

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa de email nu va fi publicata.