OAR: Romania va fi prezenta in 2021 la cea de-a 17-a editie a Bienalei de la Venetia, in cadrul Expozitiei Internationale de Arhitectura

Romania va fi reprezentata in 2021, la cea de-a 17-a editie a Bienalei de la Venetia, in cadrul Expozitiei Internationale de Arhitectura, de proiectul „Fading Borders”. Abordand fenomenul migratiei romanilor din ultimii 13 ani, „Fading Borders” aduce impreuna doua proiecte de cercetare: Plecat si Shrinking Cities. 

Curatori/Arhitecti: 

POSTER

(Stefan Simion, Irina Melita, Radu Tirca, Cristian Badescu, Stefania Hirleata)

Expozanti:

IDEILAGRAM

(Ilinca Paun Constantinescu,

Tudor Constantinescu, Iulia Paun, Alexandru Paun, Gabriela Belcineanu, Laura Popa-Florea)

TELELEU

(Elena Stancu, Cosmin Bumbut)

MAZZOCCHIOO

(Stefan Simion, Irina Melita, Radu Tirca, Cristian Badescu, Stefania Hirleata)

Expozitia Internationala de Arhitectura de la Venetia este curatoriata de Hashim Sarkis si va prezenta lucrari si proiecte din intreaga lume sub tema How Will We Live Together? („Cum vom trai impreuna?”). Evenimentul este programat sa aiba loc in perioada 22 mai — 21 noiembrie 2021.

Am stat de vorba cu arh. Irina Melita, membra a echipei de arhitecti POSTER, care a elaborat proiectul Fading Borders, si vicepresedinte al Filialei teritoriale Bucuresti a Ordinului Arhitectilor din Romania.

Revista Constructiilor: Va rugam sa ne prezentati echipa castigatoare, care va organiza Pavilionul Romaniei la Bienala de la Venetia.

Irina Melita: In urma concursului de solutii organizat de Uniunea Arhitectilor din Romania, ICR si Ministerul Culturii in 2019, echipa POSTER a fost desemnata castigatoare ca viitor curator al Pavilionului Romaniei de la Venetia in cadrul Bienalei de Arhitectura, editia a 17-a. POSTER este biroul de arhitectura infiintat de Stefan Simion si de mine in 2007. Din echipa de curatori mai fac parte si colaboratorii nostri, Cristian Badescu, Stefania Hirleata si Radu Tirca.

Revista Constructiilor: Ati ales o tema profunda, cu puternic impact asupra societatii romanesti: Fading Borders, care trateaza subiectul migratiei a milioane de romani dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, in 2007. Ce resorturi v-au impins spre aceasta alegere?

Irina Melita: Tema a fost aleasa ca raspuns la tema Bienalei, „How will we live toghether?”. Ni s-a parut un subiect care, prin relevanta sa pentru Romania, poate sa genereze o discutie mai ampla asupra felului in care spatiul urban si arhitectural se adapteaza (sau nu) fenomenului migratiei. Este o discutie care poate deveni cu atat mai profunda cu cat migratia este de multiple feluri si generata de diverse motivatii, care determina si atitudini diferite asupra locurilor – locurilor unde se ajunge dar si de unde se pleaca. A devenit si mai interesant tot subiectul cand pandemia a parut sa dea un raspuns foarte brutal la intrebarea lui Hashim Sarkis, „cum vom trai impreuna?”… Bienala care trebuia sa aiba loc in 2020 s-a amanat pentru 2021 si va avea vernisajul pe 22 mai.

Revista Constructiilor: Abordarea dvs. aduce impreuna doua proiecte valoroase de cercetare. Va rugam sa le prezentati.

Irina Melita: Ni s-a parut relevant sa abordam chestiunea migratiei prezentand lucruri concrete, intr-adevar, doua proiecte, credem, foarte importante, care studiaza fenomenul din doua unghiuri in oglinda. „Plecat”, proiectul Teleleu al Elenei Stancu si al lui Cosmin Bumbut, documenteaza viata romanilor emigrati in alte tari – locurile in care lucreaza si locuiesc, comunitatile pe care le-au format, relatia cu familiile ramase in Romania si adaptarea la o alta societate. Fata in fata cu „Plecat” este proiectul echipei Ideilagram, conduse de Ilinca Paun-Constantinescu, Shrinking Cities, care, in urma unei ample documentari de-a lungul mai multor ani, pune problema oraselor in contractie si a acestui fenomen extrem de interesant ce s-a intamplat in Romania, al migratiei urban – rural si invers, in plus fata de emigrarea catre alte tari, care a dus la depopularea multor orase.

Revista Constructiilor: Orase parasite, orase care isi pierd identitatea, orase uitate si depersonalizate. Pare o tema pesimista, o imagine gri a arhitecturii si societatii romanesti.

Irina Melita: Pare o imagine gri dar nu este, si tocmai aceasta va fi una dintre mizele importante ale pavilionului, ideea oportunitatii acestei depopulari, ideea unor interventii sustenabile posibile in astfel de locuri. Interventii care deja se intampla in Romania, povesti poate mai putin cunoscute ale unor astfel de orase si ale unor comunitati care fac lucruri pentru a da o noua directie unui nou tip de urbanitate.

Si tocmai aceasta este discutia pe care ne-am dori sa o lansam, pentru ca nu e un fenomen tipic doar Romaniei, e un subiect valabil pentru multe orase din lume si credem ca Bienala va fi „platforma” perfecta de a discuta acest subiect care cred ca atinge miezul unor evolutii viitoare inevitabile – migratia si readaptarea.

As dori sa subliniez si ca cele doua proiecte de cercetare continua si acum. Teleleu sunt in continuare… teleleu, iar Ideilagram aduc la zi datele despre depopularea oraselor romanesti si sunt in permanent contact cu comunitatile care au proiecte in unele dintre aceste orase. Mi se pare relevanta observatia pentru ceea ce spuneam mai sus, suntem convinsi ca e un subiect pe care o analiza vizand o dezvoltare pe termen lung nu il poate ignora.

Revista Constructiilor: Concret, ne descrieti, va rog, cum va arata Pavilionul Romaniei la Bienala de la Venetia?

Irina Melita: Expozitia isi propune sa sublinieze prin scenografie aceasta punere fata in fata a celor doua realitati: cea a romanilor plecati si cea a oraselor ramase in urma, asa ca Pavilionul de la Giardini va fi impartit in doua jumatati despartite printr-o draperie care se va misca la un anumit interval, unificand spatiul si simbolizand „Fading borders” (numele proiectului).

Aceasta draperie va iesi si in afara pavilionului, pe treptele de la intrare, ca un semnal pentru vizitatori. Deci cele doua proiecte vor fi prezentate diferit, in doua parti separate, care in anumite momente insa devin un intreg si ii permit vizitatorului sa perceapa intregul spatiu al pavilionului.

As vrea sa precizez ca Romania are doua spatii de expunere in cadrul Bienalelor de la Venetia, in afara de pavilionul din Giardini mai existand un mic spatiu la Noua Galerie a Institutului Roman de Cultura si Cercetare Umanistica, spatiu care, fiind amplasat la o strada foarte circulata din Venetia, are o foarte buna vizibilitate. In acest spatiu Poster a invitat revista Mazocchioo sa curatorieze o expozitie in spiritul revistei, adica o serie de arhitecti cunoscuti la nivel international au raspuns la intrebarea lansata de revista, „Cum va influenta migratia arhitectura si orasul?”, si raspunsurile lor vor fi expuse; speram sa fie tot un prilej de dezbateri pe aceasta tema.

Revista Constructiilor: Cum se racordeaza tema proiectului dvs. la tema acestei Bienale?

Irina Melita: Tema Bienalei ridica problema a ceea ce va insemna a trai impreuna, un „comun” care are multiple valente, de la cele evidente, umane, pana la ce poate sa insemne un „impreuna” care sa includa tot ce e viu, Pamantul.

Raspunsul nostru se intoarce catre un fenomen care, pe cat de vechi, pe atat de actual ramane, constanta miscare. Un fenomen universal, care se erijeaza intr-o forta fundamentala de schimbare. Credem, deci, ca e important sa pornim o discutie despre sensul acestor schimbari ale mediului construit care sa nu fie „contra curentului”, sa nu opuna rezistenta, ci sa inglobeze natural aceste schimbari inerente ale societatii si civilizatiei.

Cu cat ne vom uita mai atent si la rece la ce se intampla, cu atat politicile urbane (de exemplu) pe termen lung vor putea sa tina seama de noi contexte sociale si economice. Inclusiv ce s-a intamplat in ultimul an va avea un impact profund si de durata asupra felului in care locuim si traim. Toata lumea vorbeste deja despre asta. Dar daca analizezi niste statistici mai in detaliu (studiul Shrinking Cities) sau asculti cu atentie experientele prin care au trecut niste oameni, aspiratiile lor si dorintele pentru viitor (asa cum fac Elena si Cosmin – Teleleu), cu siguranta ca vor aparea niste date, informatii care nu sunt atat de evidente si poate ar putea fi usor trecute cu vederea.

Ne dorim ca pavilionul Romaniei la Bienala de Arhitectura de la Venetia 2021 sa adreseze aceste subiecte ca o tema de gandire la scara mare, care nu ii include doar pe arhitecti in dialog si care arunca o privire catre un viitor care, cu cat e mai indepartat, cu atat avem mai multe sanse sa fie mai bun.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 179 – aprilie 2021, pag. 52