«

»

Adaptarea cladirilor la cerintele de siguranta necesare pentru reintoarcerea utilizatorilor, in urma pandemiei COVID-19

Share

Criza cauzata de pandemia COVID-19 a ridicat multe probleme ignorate pana acum in ceea ce priveste siguranta utilizarii cladirilor si a determinat organizatiile din intreaga lume sa raspunda acestei crizei prin actualizari ale politicilor interne in ceea ce priveste operarea cladirilor, astfel incat utilizatorii sa se poata intoarce in siguranta la activitatea din birouri, scoli, magazine, restaurante s.a.m.d. 

Dezvoltata de peste 10 ani, organizatia International Well Being Institute (IWBI) a creat un sistem de certificare a cladirilor, avand ca instrument principal promovarea sanatatii si a bunastarii umane, la nivel global. Standardul WELL Building (WELL) este bazat pe cele mai recente cercetari stiintifice si stabileste metode pentru construirea cladirilor care sustin sanatatea fizica si psihica a utilizatorilor, urmarind 10 concepte de baza ce afecteaza direct starea umana: aer, apa, hrana, lumina, miscare, confort termic, sunet, materiale, psihic, comunitate, inovare. Acest standard riguros de performanta pentru proiectare sustenabila include, pe langa practicile necesare de arhitectura si instalatii, strategii operationale si politici interne la toate nivelurile organizatiilor. Petrecem 90% din timp in interior, de aceea este importanta abordarea sanatatii fizice si psihice, a starii interioare ce survine in urma utilizarii unui spatiu. Ceea ce determina starea de sanatate este reprezentat de conditiile economice si sociale, dar nu numai: un aspect foarte important este impactul cladirilor unde invatam, unde lucram sau unde ne relaxam. Abordarea proiectarii sustenabile din perspectiva umana, ca reper al impactului acestor cladiri asupra sanatatii utilizatorilor, este o tendinta corecta si acum imperioasa, in urma crizei COVID-19.

Pe masura ce organizatiile din intreaga lume raspund crizei COVID-19 prin actualizari ale politicilor interne operationale, IWBI a reunit un grup de aproape 600 de experti intr-o colaborare interdisciplinara fara precedent: epidemiologi, autoritati guvernamentale ce activeaza in domeniul sanatatii publice, profesori universitari, lideri de afaceri, arhitecti, ingineri, oameni de stiinta din domeniul constructiilor si profesionisti in domeniul imobiliar. Acest task-force a fost infiintat la sfarsitul lunii martie a anului precedent, pentru a sprijini organizatia IWBI in oferirea unui raspuns imediat necesarului de adaptare a cladirilor, pentru reintoarcerea in siguranta a utilizatorilor. Acest grup a identificat o serie de masuri de urgenta, care sa ajute proprietarii si operatorii de cladiri in implementarea celor mai bune practici de siguranta bazate pe concluziile efortului colaborativ. Scopul implementarii acestui ghid include diminuarea raspandirii COVID-19, mitigarea crizei cauzate in prezent si preventia unui posibil pericol similar in viitor.

Astfel a aparut un sistem nou de certificare, numit WELL Health-Safety Rating, care ofera o oportunitate eficienta, concentrata la nivel operational, de ghidare si recunoastere a eforturilor organizatiilor ce abordeaza problemele critice de siguranta si sanatate a utilizatorilor din cladiri. In urma implementarii masurilor standardului nou de certificare si a indeplinirii cerintelor acestuia, astfel luand un angajament fata de sanatatea si bunastarea ocupantilor, companiile obtin drept recunoastere sigiliul WELL Health-Safety, care le diferentiaza si le garanteaza integritatea.

Companiile sunt obligate sa aplice masurile necesare, acordand prioritate sanatatii si sigurantei personalului lor, vizitatorilor si altor actori implicati. Astfel, standardul WELL Health-Safety Rating sprijina proprietarii in a oferi incredere ocupantilor si comunitatilor mai ample pentru reutilizarea cladirilor, intr-un mediu post-COVID.

Pandemia COVID-19 a evidentiat rolul critic pe care il au cladirile in sprijinirea sanatatii, sigurantei si bunastarii oamenilor. In timp ce strategiile de proiectare pe termen lung sunt importante pentru reducerea riscurilor de raspandire a bolilor infectioase, necesitatea urgenta de respectare a masurilor de sanatate si siguranta in cladirile existente a determinat concentrarea certificarii WELL Health-Safety asupra strategiilor care pot fi implementate imediat in sfera operarii si administrarii cladirilor, pentru a proteja ocupantii de amenintari acute. Aceste strategii includ:

 

  1. Politici operationale

Adoptarea de politici si proceduri pentru a garanta un spatiu sigur si sanatos. 

 

  1. Politici de mentenanta

Implementarea procedurilor de administrare si mentenanta a cladirilor, concepute pentru a reduce riscul de transmitere a bolilor infectioase.

 

  1. Planuri de urgenta

Dezvoltarea procedurilor de urgenta care, in cazul aplicarii, ajuta la protectia utilizatorilor cladirii.

 

  1. Educatia partilor interesate

Comunicare permanenta, educatie si afise care anunta actualizari importante, activitati si alte informatii de siguranta.

 

Impactul pandemiei COVID-19 asupra spatiilor in care locuim, lucram, invatam sau ne relaxam este fara precedent: birouri, restaurante, magazine, locatii pentru evenimente, scoli, zone industriale, zone rezidentiale, lacasuri de cult s.a.m.d au fost inchise in intreaga lume, in unele cazuri definitiv. Pe masura ce aceste spatii incep sa se redeschida, oamenii isi pun intrebari daca ele reprezinta un mediu sigur. Organizatiile se confrunta astfel cu decizii importante privitoare la momentul si modul in care isi pot reporni operatiunile, la modul de garantare a sigurantei utilizatorilor si la pregatirea pentru schimbarile inevitabile ale cladirilor in urmatoarele luni.

Standardul de evalure WELL Health-Safety este conceput pentru a oferi companiilor un ghid cu cele mai bune practici drept raspuns imediat al crizei COVID-19, precum si pentru a preveni pe termen lung alte probleme critice de sanatate si siguranta.

Evaluarea WELL Health-Safety se concentreaza pe sase teme principale de siguranta si sanatate, acestea fiind:

  • Proceduri de curatenie si igienizare
  • Programe de pregatire pentru situatii de urgenta
  • Resurse pentru serviciile de sanatate
  • Managementul calitatii aerului si a apei
  • Implicarea si comunicarea partilor interesate
  • Inovatie

 

PROCEDURI DE IGIENIZARE

  1. Spalarea corecta a mainilor

Aceasta strategie reduce transmiterea agentului patogen prin furnizarea de produse adecvate pentru spalarea mainilor (exemplu: sapunul este mai eficient decat dezinfectantul in mediile non-medicale), implementarea unor strategii suplimentare de igienizare a lavoarelor, instalarea de afise pentru spalarea eficienta a mainilor, utilizarea recipientelor de sapun de unica folosinta si disponibilitatea prosoapelor de hartie pentru uscarea mainilor.

  1. Reducerea contactului cu suprafetele

COVID-19 si multe alte boli infectioase sunt transmise in principal prin contactul cu o persoana infectata, si anume prin picaturile respiratorii emise prin tuse, stranut sau vorbire. Totodata, coronavirusurile pot supravietui pe suprafete infectate. De exemplu, cercetarile sugereaza ca virusul COVID-19 poate ramane in aer pana la trei ore si pe unele suprafete, pana la 72 de ore. Reducerea situatiilor in care ocupantii ating diverse suprafete posibil contaminate poate ajuta la minimizarea unuia dintre vectorii de transmitere a bolii.

  1. Imbunatatirea practicilor de curatenie

Un plan detaliat al procedurilor de curatenie creste eficienta acestora, protejand in acelasi timp sanatatea ocupantilor si a personalului de curatenie si minimizand daunele aduse mediului inconjurator. Este necesara implementarea unor proceduri riguroase prin detalierea frecventei, produselor si a modalitatilor de curatenie, oferind cursuri anuale personalului de curatenie si documentand in permanenta aceste activitati.

  1. Selectarea produselor sustenabile pentru curatenie

Desi igienizarea este esentiala, in special in timpul unui focar de boli infectioase, produsele comercializate pentru curatenie pot contine ingrediente periculoase pentru sanatatea umana si pentru mediul inconjurator. Ingredientele acestor produse pot irita nasul, ochii, gatul sau plamanii si pot cauza atacuri de astm. Utilizarea produselor de curatenie cu ingrediente sanatoase permite reducerea impactului asupra calitatii aerului din interior si asupra sanatatii celor care indeplinesc aceste sarcini, protejand in acelasi timp si utilizatorii cladirii.

 

PROGRAME DE PREGATIRE PENTRU SITUATII DE URGENTA

  1. Elaborarea planului de pregatire pentru situatii de urgenta

Dincolo de dezastrele naturale, riscul epidemiilor de boli infectioase a crescut in secolul XXI, implicand o extindere globala rapida, ca efect al calatoriilor, comertului si al urbanizarii. Pandemia COVID-19 s-a raspandit pe aproape toate continentele si a infectat peste 140 de milioane de oameni din intreaga lume in decurs de un an, avand totodata un impact incalculabil asupra populatiei globale, din punct de vedere social si economic.

Elaborarea unui plan de pregatire pentru situatii de urgenta presupune analiza riscurilor potentiale si oferirea un raspuns rapid. Un plan eficient de gestionare a situatiilor de urgenta necesita o intelegere amanuntita a pericolelor locale, a nevoilor grupurilor vulnerabile, a responsabilitatilor echipei de interventie si a capacitatii cladirilor de adaptare si raspuns. Alaturi de acest plan, exercitiile repetate oferite ocupantilor pentru antrenarea acestora in cazuri de urgenta si modalitatile eficiente de comunicare pot ajuta organizatiile in a fi mai bine pregatite in fata evenimentelor neprevazute.

  1. Elaborarea planului de continuitate a afacerii

Situatiile de urgenta pe termen lung, cum ar fi pandemia COVID-19, pot conduce la inchiderea prelungita a multor spatii de lucru. Astfel rezulta disponibilizari extinse, in timp ce angajatii ramasi pot fi obligati sa lucreze in conditii de risc ridicat sau de la distanta, in spatii care nu sunt echipate pentru a sustine productivitatea.

Elaborarea planului de continuitate a activitatii unei organizatii este esentiala pentru gestionarea intreruperii temporare a afacerii, restabilirea operatiunilor curente, reducerea riscului pentru angajati si reducerea pierderilor financiare atunci cand apar situatii de urgenta. Organizarea procedurilor de lucru la distanta, un imperativ in situatii de urgenta, poate ajuta organizatiile sa functioneze fara probleme si sa sprijine bunastarea si productivitatea angajatilor.

  1. Plan de reintoarcere in conditii de siguranta

Planurile de reintoarcere in cladiri dupa starea de urgenta trebuie sa ia in considerare nevoile angajatilor, sa ofere flexibilitate, sa evalueze sistemele critice ale cladirii, sa comunice strategiile de reintoarcere catre partile interesate si sa reevalueze politicile operationale existente pentru a asigura un spatiu sanatos, sigur si incluziv. Planul acesta trebuie sa includa politicile de mentenanta si curatenie, implicarea partilor interesate, accesul la echipamente individuale de protectie, dedensificarea (inclusiv etapizarea reinceperii activitatilor), metodele de comunicare si formare continua si evaluarea politicilor de siguranta si sanatate in cladire.

  1. Furnizarea resurselor necesare in situatii de urgenta

Raspunsul rapid si eficient in situatii de urgenta necesita coordonarea cu echipele locale de interventie si mentenanta sistemelor de urgenta, cum ar fi: sistemele de notificare de urgenta, trusele de prim ajutor si defibrilatoare automate externe. Totodata, instruirea ocupantilor cu privire la interventiile de prim ajutor poate contribui la imbunatatirea ratei de supravietuire. Instruirea in procedurile de resuscitare cardio-pulmonara sau de utilizare a defibrilatoarelor poate creste rata de supravietuire a victimelor cu aproape 40%.

  1. Cresterea gradului de rezilienta in situatii de urgenta

Pentru situatiile de urgenta care necesita refugiul ocupantilor, un plan de adapost in cladire este crucial pentru garantarea sigurantei utilizatorilor. Posibilitatea transformarii acestor cladiri in spatii publice, in situatii de urgenta, poate degreva presiunea asupra unitatilor medicale si poate ajuta pacientii sa primeasca ingrijire imediata.

 

RERSURSE PENTRU SERVICIILE DE SANATATE

  1. Asigurarea concediilor medicale platite

Studiile arata ca asigurarea concediilor medicale platite reduce gradul de infectari la locul de munca, imbunatateste productivitatea angajatilor si reduce gradul de inlocuire a angajatilor pe termen lung. In general, accesul la concediul medical platit poate contribui la imbunatatirea sanatatii fizice, sociale si psihice a persoanelor si comunitatilor si poate ajuta la prevenirea raspandirii bolilor infectioase, cum ar fi COVID-19.

  1. Oferirea de beneficii in domeniul sanatatii

Pe baza efectelor focarelor anterioare de SARS, se preconizeaza ca COVID-19 va avea efecte durabile asupra sanatatii fizice si psihice. Accesul persoanelor la strategii, educatie si resurse de promovare a sanatatii ii poate ajuta sa cultive obiceiuri sanatoase de trai, ca raspuns la factorii de stres fizic si psihic. Un sistem imunitar sanatos ajuta organismul sa lupte impotriva infectiilor si reduce comorbiditatile asociate cu un risc mai mare de infectie.

  1. Sprijinirea recuperarii in urma afectiunilor psihice

Sanatatea mintala este o stare de bine in care persoanele sunt capabile sa traiasca la potentialul lor maxim, sa faca fata stresului normal al vietii, sa lucreze productiv si sa contribuie in cadrul comunitatii din care fac parte. Stresul slabeste sistemul imunitar iar stresul cronic este asociat cu un risc crescut de numeroase consecinte adverse asupra sanatatii, cum ar fi depresia, bolile cardiovasculare, diabetul si infectiile respiratorii.

Persoanele care trec prin situatii de urgenta sunt afectate din punct de vedere psihologic, rezultand in depresie, anxietate, lipsa de speranta, oboseala, iritabilitate sau furie. Aceste efecte pot fi agravate de factorii de stres suplimentari in timpul situatiilor de urgenta, cum ar fi izolarea sociala, abuzul in familie, dificultatile economice sau pierderea celor dragi. Accesul la servicii de sanatate, sprijinul pentru sanatatea psihica si programele restaurative sunt importante inainte, in timpul si dupa orice criza de sanatate, inclusiv pandemia COVID-19.

  1. Promovarea vaccinurilor antigripale

Furnizarea gratuita a vaccinurilor antigripale in cladiri, impreuna cu programe de educatie privind starea de sanatate, poate creste rata de vaccinare si poate reduce cazurile de gripa. Oferirea vaccinurilor antigripale poate ajuta totodata la promovarea sanatatii ocupantilor si la reducerea presiunii asupra sistemelor de asistenta medicala ale unei comunitati. Vaccinarile impotriva gripei reduc, de asemenea, numarul si durata vizitelor la unitatile de terapie intensiva, eliberandu-le pentru alte nevoi, cum ar fi raspunsul la urgente medicale cauzate de COVID-19 sau alte pandemii, precum si de alte dezastre naturale.

  1. Interzicerea totala a fumatului

Nu exista un nivel sigur si acceptabil de expunere la fumul de tigara. Prin urmare, singura modalitate de a proteja oamenii impotriva fumatului pasiv este de a interzice in totalitate fumatul pe intreaga proprietate a cladirii. Pentru a preveni intrarea fumului de tigara din exterior, trebuie luate masuri pentru interzicerea fumatului in vecinatatea intrarilor in cladiri si a ferestrelor functionale. Un alt factor care influenteaza consumul de tutun este apropierea de punctele de vanzare unde poate fi achizitionat. Restrictionarea vanzarii de tutun in zona de proprietate a cladirii este o strategie cheie pentru prevenirea sau limitarea fumatului, precum si pentru a oferi sprijin celor care incearca sa renunte la acest viciu.

 

MANAGEMENTUL CALITATII AERULUI SI A APEI

  1. Evaluarea sistemelor de ventilatie

Aerul necirculat poate contine virusuri, deci mentinerea aerului interior cat mai proaspat posibil este esentiala. Cercetarile au aratat ca ventilatia corespunzatoare intr-o cladire poate reduce riscul de transmitere a gripei; un studiu publicat in 2019 a constatat ca asigurarea unor niveluri minime de aer proaspat in cladiri reduce transmiterea gripei la fel de mult ca vaccinarea a 50-60% dintre utilizatori. Cresterea ratelor de ventilatie reprezinta, de asemenea, o strategie recomandata pentru reducerea transmiterii COVID-19 si a altor boli contagioase prin aer.

  1. Evaluarea si mentenanta sistemelor de tratare a aerului

Poluantii din interiorul cladirilor pot fi sursa multor probleme de sanatate. De exemplu, particulele expirate de persoane infectate cu boli transmisibile prin aer, cum ar fi COVID-19, pot ramane in aer cateva ore sau mai mult si pot fi recirculate in alte parti ale cladirii prin conductele de aer. Filtrele de tip HEPA (filtre de captare a particulelor de inalta eficienta) pot ajuta la eliminarea particulelor ce contin acest virus, deoarece virusul se deplaseaza adesea ca parte a particulelor mai mari. Sistemele UVGI/ Ultraviolet Germicidal Irradiation (tehnologie de fotohidroionizare) sunt, de asemenea, solutii de purificare a aerului foarte dezvoltate, care ajuta la prevenirea raspandirii bolilor, neutralizandu-le prin compusi oxidanti creati atunci cand lumina UV loveste o suprafata metalica reactiva. Pentru performante optime, sistemele de filtrare a aerului trebuie intretinute conform instructiunilor producatorilor. Fara intretinere constanta si filtrare adecvata, sistemele HVAC de incalzire, ventilatie si aer conditionat pot acumula mucegai si particule ce pot propaga boli respiratorii, cum ar fi COVID-19, mai ales dupa perioade de inactivitate.

  1. Elaborarea unui plan de gestionare a bacteriei Legionella

Bacteria Legionella este prezenta in mod natural in apa, in concentratii scazute, dar poate coloniza sistemele de apa recirculata, in special in cladirile care au fost vacante o perioada de timp. Boala cazata de bacteria Legionella afecteaza in special persoanele imunocompromise, fumatorii si pe cei cu varste de peste 50 de ani. Infestarea cu Legionella poate aparea in sistemele de apa potabila si apa calda, in turnurile de racire, umidificatoare, pulverizatoare, fantani decorative, SPA-uri si cazi cu hidromasaj. Implementarea unui plan adecvat de gestionare a bacteriei de tip Legionella reduce riscul expunerii la bacteriile patogene.

  1. Monitorizarea calitatii aerului si a apei

Expunerea la poluanti precum compusi organici volatili (COV), ozon, particule din aer, monoxid de carbon s.a.m.d creste riscul bolilor respiratorii si cardiovasculare, totodata provocand anual mii de decese cauzate de cancer. Expunerea la o serie de contaminanti din apa poate avea ca rezultat efecte negative asupra sanatatii, inclusiv raspandirea bolilor infectioase. Apa este de obicei tratata cu clor pentru a fi mentinuta fara agenti patogeni; cu toate acestea, daca este lasat stagnant, dupa o perioada in care cladirea a fost neutilizata, clorul isi va pierde puterea de dezinfectie, agentii patogeni putand sa contamineze apa. Este importanta monitorizarea anuala a calitatii apei si a aerului interior.

  1. Preventia si gestionarea mucegaiului si a umezelii din cladiri

Atunci cand este gestionata necorespunzator, umezeala creeaza conditii favorabile aparitiei mucegaiului si altor daunatori biologici, ceea ce poate creste riscul de a dezvolta infectii respiratorii si astm in randul ocupantilor. Este necesara limitarea potentialului de aparitie a bacteriilor si a mucegaiului in interiorul cladirilor, ca urmare a infiltratiilor de apa, condens si scurgeri interne.

 

IMPLICAREA SI COMUNICAREA PARTILOR INTERESATE

  1. Promovarea sanatatii si a bunastarii ocupantilor

Stabilirea unei misiuni centrate pe sanatate si orientarea partilor interesate catre modul in care organizatia va adera la acea misiune prin proiectarea si operarea cladirii incurajeaza utilizatorii sa implementeze toate politicile de sanatate si wellness disponibile. Materialele educative si comunicarea constanta contribuie la promovarea sanatatii in randul ocupantilor. Cultivarea unei culturi a sanatatii se poate realiza prin consolidarea politicilor disponibile pentru sprijinirea sanatatii si sigurantei, inclusiv prin comunicari periodice, educarea ocupantilor si evaluari ale riscurilor pentru sanatate.

  1. Transparenta informatiilor despre inspectiile sanitare ale restaurantelor

Clasificarea restaurantelor in functie de gradul de curatenie si calitate si afisarea publica a acestor clasificari pot creste gradul de constientizare a publicului in ceea ce priveste siguranta utilizarii spatiului si pot stimula restaurantele sa mentina si sa actualizeze permanent masurile sanitare si practicile de igiena.

 

INOVATIE

Strategiile inovatoare deschid calea organizatiilor pentru a dezvolta politici unice in crearea unui mediu sigur si sanatos. Standardul WELL Health-Safety sustine abordarea conceptelor noi, care nu au fost deja incluse in strategiile mentionate sau obtinerea de performante dincolo de caracteristicile descrise.

 

Bibliografie:

https://www.wellcertified.com/health-safety/

 

Autor:
drd. arh. Laura Gabureanu (Amaiei) – WELL AP/ LEED BD+C & ID+C & O+M/ EDGE Expert/ Fitwel Ambassador

 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 180 – mai 2021, pag. 62

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2021/05/01/adaptarea-cladirilor-la-cerintele-de-siguranta-necesare-pentru-reintoarcerea-utilizatorilor-in-urma-pandemiei-covid-19/

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa de email nu va fi publicata.