„Niciodata nu a existat o asemenea conjunctie de fonduri: inchidem exercitiul financiar 2014 – 2020 (cu plati pana in 2023), deschidem exercitiul financiar 2021 – 2027 si avem de lansat Planul National de Reforme si Rezilienta. Toate astea in acelasi timp.” – Cristian GHINEA, Ministrul Investitiilor si Fondurilor Europene
Oameni de mare succes ai lumii, creatori de branduri si de megaafaceri, spun ca esecul nu trebuie sa te demobilizeze, ci, mai degraba, sa te caleasca, sa te intelepteasca, sa te motiveze sa mergi inainte pana la izbanda. Cu o singura conditie: sa ai capacitatea de a analiza cauza esecului, sa poti sa descoperi noi cai de abordare a initiativei, sa poti sa o iei de la capat mai hotarat, cu solutii mai eficiente, cu persoane care sa foloseasca telului.
Vorbind despre (in)succesul investitiilor din Romania de 30 de ani incoace, nu putem sa nu recunoastem ca esecurile repetate ne pun pe ganduri, ne fac sa devenim sceptici chiar daca la fiecare inceput de mandat politic ne invaluie o boare roz de speranta ca de data asta va fi altfel.
Ca inginer constructor, nu mai pot sa raspund la intrebari de genul: „de ce, dupa 14 ani de la intrarea in familia europeana, nu avem autostrazi ca in Europa?” sau „de ce peste 30% din populatie nu beneficiaza de sisteme centralizate de canalizare?”. Ca sa nu mai vorbim despre statii de epurare a apelor uzate, WC-uri in interior si nu in curtea scolii, sisteme inteligente urbane, digitalizarea serviciilor administratiei publice, sisteme de irigatii in agricultura, spitale, gropi ecologice pentru deseuri etc. etc.
Pentru a realiza investitii publice, este nevoie sa ai cateva ingrediente: bani, firme care sunt dotate tehnic si cu mana de lucru, proiecte, dar mai ales o strategie coerenta de investitii, elaborata de adevarati profesionisti.
S-a dovedit ca bani au fost, Romania nu a absorbit alocarile de fonduri europene, firme exista pe piata romaneasca si europeana, pentru forta de munca – desi deficitara – se gasesc solutii. Ramane de discutat, atunci, unde este originea esecurilor.
Revenind la finantare, ce poate fi mai strigator la cer decat faptul ca Romania nu a putut sa cheltuiasca banii alocati? Care a fost cauza? Raspuns: birocratia, nepriceperea, comoditatea, dezinteresul, lipsa unor consultanti profesionisti, neclaritatea si instabilitatea legislativa, LIPSA UNEI STRATEGII NATIONALE DE INVESTITII pe termen mediu si lung, incoerenta si orgoliile politice, incapacitatea de intelegere a problemelor reale ale tarii.
Ne ofera ceva nou viitorul apropiat si mai indepartat? Care sunt noile masuri care vor schimba mersul lucrurilor spre succes?
Un Plan National de Redresare si Rezilienta – PNRR vine sa zdrobeasca esecul repetat ani la rand ca un Fat-Frumos calare pe un cal alb cu sase picioare (am vrut sa spun sase piloni). Doar ca acest proiect, desi fusese programat a se naste in octombrie 2020, a fost aprobat de Guvern abia in 07 aprilie 2021. E bine si mai tarziu, dar urmeaza negocierea la Bruxelles (speram sa nu fie respins a doua oara), prin urmare nu avem o data certa de accesare a fondurilor. Si pentru ca in jurul nostru lucrurile se misca, o amenintare vine sa tulbure visul frumos: in ultimele luni, la nivel mondial, s-a produs o explozie a preturilor la materialele de constructii fara precedent. Cresteri de la 30 la peste 100% ameninta dezvoltarea investitionala din tara noastra (este adevarat ca si din alte tari). De aceea, constructorii au tras un semnal de alarma, au lansat un strigat de disperare catre factorii decizionali: „Investitiile din Romania sunt in pericol!”
Pe de o parte, investitiile incepute sunt in pericol de a nu se finaliza, iar pe de alta parte investitiile aflate in faza de studiu de fezabilitate sau alte faze de evaluare pe preturi neactualizate nu vor putea fi incepute si nici macar licitate.
Actuala crestere a preturilor la majoritatea materialelor de constructii este un fenomen neprevazut la nivelul nostru si are repercusiuni in plan mondial, si poate chiar mai mult in Romania, care si-a distrus piata interna de materii prime, industria chimica etc.
De aceea,
Guvernul va trebui sa actioneze de urgenta pentru gestionarea acestei situatii, pentru adoptarea unor masuri legislative unitare pentru reflectarea corecta si reala a preturilor in situatiile de lucrari. Nu cunosc ca Guvernul sa fie ingrijorat de aceasta situatie si sa fi deschis acest subiect la Comisia Europeana – acum, pana cand nu este prea tarziu.
In urma cu aproape 100 de ani, un bun cunoscator intr-ale economiei, Virgil Madgearu, spunea: „Fara a pretui peste masura valoarea absoluta a planificarii in organizarea economiei nationale, experienta a aratat superioritatea interventiei statului bazata pe plan fata de cea lasata la voia intamplarii […]. Interventiile multiple si variate ale statului in agricultura si industrie, lipsite de orice directiva si continuitate, sunt responsabile pentru [slabirea economiei nationale]”.
Cu un ochi optimist si cu celalalt realist, ma intreb: cine este acel Fat- Frumos care sa ia de frau naravasul cal alb si sa duca Romania in fata unui viitor cu proiecte de investitii? Sau Romania este sortita sa traiasca din nou sperante desarte?
Autor:
Adriana IFTIME – Director General FPSC
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 180 – mai 2021, pag. 14
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns