Scrisoare privind stringenta corectarii contradictiilor din normativele si standardele aplicate in domeniul constructiilor de drumuri

Catre:

MINISTERUL TRANSPORTURILOR SI INFRASTRUCTURII

COMPANIA NATIONALA DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE DIN ROMANIA

Stimate Domnule Ministru Catalin Drula, 

Stimata Doamna Director General Mariana Ionita,

Atat Asociatia Romana a Antreprenorilor din Constructii – ARACO cat si Asociatia Romana a Constructorilor de Autostrazi – ARCA doresc sa se implice activ in procesul de transparenta decizionala institutionala, atat la nivelul structurilor guvernamentale, al autoritatilor locale, cat si al asociatiilor neguvernamentale.

In aceste conditii, va solicitam sprijinul privind modalitatile de rezolvare a unor situatii intalnite in ultimii ani, intrucat am constatat faptul ca in domeniul constructiilor de drumuri, in afara standardelor elaborate de ASRO ca obligatie asumata privind implementarea standardelor europene, au fost impuse de catre autoritati normative care fac referire si trimitere la standardele europene armonizate, adoptate de Romania, dar care pe alocuri intra in contradictie cu acestea. 

Astfel, in anul 2013, directorul general al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania a aprobat Normativul „Mixturi asfaltice executate la cald. Conditii tehnice privind proiectarea, prepararea si punerea in opera – indicativ AND 605”, care anula standardele existente privind prepararea si asternerea mixturilor asfaltice cilindrate la cald, aflate in uz de o perioada semnficativa de timp.

Acest normativ a fost utilizat pana in anul 2014, fiind modificat in 2016 prin Ordinul Comun al Ministrului Dezvoltarii Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene si al Ministrului Transporturilor, document publicat in Monitorul Oficial. Fiind vorba de un document aprobat printr-un ordin de ministru, acesta trebuie aplicat obligatoriu, dar creeaza o serie de conflicte cu alte standarde cat si cu procedura de certificare de conformitate a controlului productiei in fabrica pentru mixturi asfaltice, care se poate realiza de catre companiile acreditate doar pe baza standardului SR EN 13108 si nu pe baza Normativelor, fie ele chiar promovate ca legislatie.

Dupa o perioada semnificativa de timp de cand este in vigoare acest normativ, constatam mari dificultati in aplicare, in special din perspectiva existen­tei standardului european in acest domeniu – transpus in Romania ca SE EN 13108, din cauza diferentelor referitoare atat la principiile privind proiectarea mixturilor asfaltice, cat si a testelor necesar a se realiza pe mixturi si a valorilor de referinta.

Astfel, principiile standardului european mentionat, obligatoriu a fi utilizat in tarile UE si adoptat si de Romania prin traducere in luna mai 2006, prevad doua abordari ale specificatiilor privind betoanele asfaltice:

• prima, denumita abordare empirica, stabileste betoanele asfaltice in functie de compozitia stabilita si de cerinte pentru materialele componente, in asociere cu cerinte suplimentare bazate pe incercari in concordanta cu performantele;
• a doua, denumita abordare fundamentala, stabileste betoanele asfaltice in functie de cerinte bazate pe performantele legate de prescriptii limitate privind compozitia, de materialele componente, oferind un larg grad de libertate.

In acest moment, normativul existent – AND 605 – este in fapt o combinatie a celor doua abordari, impunand atat limite stricte privind compozitia, cat si cerinte privind performantele, ducand astfel la o suprareglementare care genereaza in fapt un conflict de principii. Acest aspect este de asemenea clar mentionat in standardul european la articolele 5.3.6 si 5.4.5, denumite „Specificatie excedentara”, de unde rezulta foarte clar faptul ca o serie de combinatii de cerinte nu sunt permise, in caz contrar ele nefiind considerate conforme cu standardul european.

Mai exact, in cadrul tabelelor unde sunt impuse caracteristicile mixturilor pentru diferite straturi, determinate prin incercari dinamice, intalnim exact combinatia nefericita, de exemplu, intre rezistenta la deformatii permanente (ornieraj) si rezistenta la deformatii permanente (fluaj dinamic), contrar prevederilor de la punctul 5.4.5.

Astfel, antreprenorii au fost pusi de multe ori in dificultate in procesul de a proiecta o mixtura asfaltica performanta, fiind necesara utilizarea de aditivi si modificatori suplimentari care in mod normal nu se justifica, dar, pentru a ajunge la performantele cerute, atat in calitate de producatori cat si de utilizatori ai mixturilor si luand in calcul si perioada de garantie acordata structurilor rutiere, care poate ajunge si la 10 ani, au generat costuri sporite, de altfel costuri suportate exclusiv de catre antreprenori.

Un alt aspect important il constituie reglementarea asternerii si compactarii mixturilor asfaltice, pentru care nu exista un standard european, fiecare tara membra UE fiind libera in a propune si aplica normative in aceasta directie. In Romania acest aspect este preluat in cadrul aceluiasi normativ AND 605, unde exista din nou o serie de concepte diferite fata de alte state europene. Ne referim aici la faptul ca, in dezacord cu toate teoriile statisticii privind aparitia erorilor, nu exista toleranta decat pentru valori pozitive, insemnand ca un strat de mixtura nu poate fi executat decat in grosime mai mare, in caz contrar acesta trebuind inlaturat. Exemple recente intalnite in santiere dau ocazia Beneficiarilor de a lua decizii extreme, spre exemplu frezarea unui strat de 8 cm intrucat grosimea era cu 5 mm mai mica, in locul acceptarii (asa cum era reglementat si in trecut) unei minime tolerante negative. Acest lucru nu trebuie inteles extrem, prin acceptarea oricaror tolerante, ci a celor justificate tehnic (exemplu % din grosimea stratului) intrucat dimensionarea structurii rutiere contine si o serie de coeficienti de siguranta care acopera asemenea situatii, iar, mai mult, diferentele pot fi preluate prin sporirea grosimii stratului superior.

Este de asemenea important ca temperaturile (atat exterioare, cat si a stratului suport, in combinatie cu viteza vantului) la care se pot asterne mixturile asfaltice sa fie reanalizate, avand in vedere ca in acest moment ele sunt reglementate la 10°C (respectiv 15°C in cazul mixturilor cu bitum modificat), ele in fapt putand scadea pana la 5°C in cazul utilizarii suplimentare a unor aditivi. Reglementarea existenta impune oprirea activitatii in anumite perioade cand temperaturile sunt mai scazute, dar comparativ cu alte tari cu climat similar reglementarea este prea restrictiva.

In ceea ce priveste tehnologia de asternere, se impun o serie de echipamente extrem de costisitoare (rampa finisorului egala cu latimea caii sau buncare de transfer al mixturii intercalate intre finisor si autocamion), lucruri care pot afecta libera concurenta la licitatiile viitoare.

Pentru a veni in intampinarea rezolvarii acestor neajunsuri, membrii asociatiilor noastre au intrat in contact cu reprezentantii principalului beneficiar (CNAIR), caruia i-au pus la dispozitie traducerile ultimelor variante ale standardelor nationale din Austria si Germania, care acopera atat problema conceperii mixturilor asfaltice pe criterii de performanta, conform standardului european, cat si conditiile de asternere, compactare si receptionare a acestor straturi. Au fost alese aceste tari avand in vedere faptul ca acestea au un relief si clima similare Romaniei, intalnind atat conditii extreme de temperaturi pozitive, cat si cicluri repetate de inghet – dezghet si precipitatii.

Solutiile posibile pe care asociatiile noastre le propun ar fi, pe de o parte, preluarea si adaptarea la specificul tarii noastre a unor standarde deja aplicate cu succes in alte tari europene ca si modele de buna practica, sau, pe de alta parte, revizuirea normativului AND 605, cu considerarea abordarii fundamentale si publicarea unei anexe nationale care sa reglementeze valorile specifice diverselor tipuri de mixturi asfaltice, pe tipuri de drumuri si zone climatice din Romania.

Avand in vedere importanta acestui subiect si caracterul urgent al solutiilor pentru rezolvarea problemelor mentionate, coroborat cu contextul favorabil creat de accelerarea dezvoltarii proiectelor din Romania, va solicitam luarea masurilor care se impun si va asiguram de colaborarea si permanentul nostru sprijin pentru o dezvoltare durabila si rapida a sectorului infrastructurii rutiere.

Cu consideratie, 

Laurentiu Plosceanu, presedinte ARACO 

Vlad Vamesu, presedinte ARCA 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 180 – mai 2021, pag. 10