«

»

Locuintele acoperite cu pamant – intre biotectura si terratectura (II)

Share

(Continuare din nr. 180, mai 2021)

 

Metabolismul in arhitectura

Ingroparea constructiilor nu are insa ca directii generatoare doar autonomia si eficienta energetica. Arhitectura metabolica, vazuta ca un mod de a integra procesul de geneza biologic in edificare, si-a gasit forme originale, noi, in cazul constructiilor ingropate sau semiingropate. De fapt, acestea au fost unele dintre primele intentii de reconsiderare post-moderna a acestui tip de constructie, pornind, bineinteles, de la formele vernaculare. Nu neaparat scopul sustenabil a fost cel ce a generat acest nou mod de a vedea locuirea, ci, mai degraba, un experiment formal si conceptual, mijlocit si de tehnologie. Plecand de la influenta topografiei asupra densitatii comunitatilor si de la concepte de arhitectura sustenabila, Peter Vetsch13 creeaza la Dietikon, in Elvetia, un relief nou a carui aparenta, desi vadit arhitecturala, urmeaza descriptiv reguli organice naturale. Cele noua locuinte se organizeaza in jurul unei oglinzi de apa colectoare, iar interioarele sunt alcatuite din mai multe module, articulate intr-un continuum aproape autonom; legaturile spatiale cu exteriorul fiind riguros dispuse, toate acestea urmeaza lectia gaudiana.

Pentru Javier Senosesian, arhitectura vine sa continue peisajul in baza regulilor sale generatoare. Organic House este un spatiu locuibil fluid ce completeaza relieful sau sapa cavitati dand nastere unui obiect de arhitectura indisolubil legat de natura inconjuratoare.

In 2020, a fost finalizata executia, in Huzhon, a unui hotel ce reinvie metabolismul anilor `70 atat formal cat si conceptual. Domurile semiindependente ce evadeaza catre exterior, legaturile fluide intre spatiile interioare, racordarea constructiei cu terenul, imaginea generala de proces in desfasurare, toate acestea devin suportul unei echipari sustenabile cu sere si sisteme geotermale apa-sol.

Pe langa materiale locale sau natural ecologice, formele de arhitectura semiingropata au, de cele mai multe ori, la baza celule spatiale din materiale compozite, ce ofera avantaje in executie (timpul de executie, transportul, impactul santierului asupra sitului), avantaje care, estimate global, vin sa compenseze caracterul non-sustenabil al materialul pus in opera (Shuang, 2021). Aceste module sunt pozate pe o placa slab armata inconjurata de suprafete drenante din pietris si apoi acoperite cu pamant. Nervurile au, in acest caz, dublul rol: de ranforsare structurala dar si de stabilizare a pamantului ce se constituie in strat unic termoizolant (Santos, 2015).

 

Exigenta peisajului

Insertia presupune o negociere intre cele doua atitudini extreme: crearea unei identitati construite noi in cadrul unui peisaj preexistent si subordonarea totala a spatiului antropizat in raport cu relieful, negociere ce sta la baza asa numitei terra-tecturi. Din acest punct de vedere, casele subterane pot fi astfel impartite in doua mari categorii, dupa procedeul de executie: „case-movila” executate suprateran si apoi acoperite cu pamant si „casele-camerale” inserate in relief14 (Roy, 1979). Pentru fiecare dintre acestea sunt patru moduri de a insera constructia in relief: case total subterane, case cu atrium sau curte interioara, elevationala in curbele de nivel, si case cu deschideri laterale.

 

Constructii acoperite cu pamant (geometrie, textura, orientare)

Cand constructia este acoperita la propriu cu pamant, creand forme de relief noi, originea artificiala necesita, pentru evitarea unei lizibilitati confuze, o evidentiere. De cele mai multe ori aceasta se realizeaza prin geometria spatiala a volumului nou creat. Curba perfecta a celor doua ziduri de sprijin ale saunei acoperite cu pamant din Saltaus se continua cu desenul reliefului nou creat, dand astfel nastere unui obiect arhitectural cu aparenta naturala, chiar daca limitele sale nu sunt clar precizate (NOA, 2016).

Dar aceasta interventie poate fi subliniata nu numai formal: pastrarea topografiei locului, pe de alta parte, in paralel cu organizarea rationala proiectata a vegetatiei, aduce un contrast fata de organicul cadrului natural, contribuind, altfel decat geometric, la definirea insertiei ca obiect arhitectural.

Mergand mai departe, principiul antitetic ce sta la baza conformarii locuintelor ingropate, si anume dialogul intre cele doua zone: sud – orientare, lumina, nord – ingropare, incastrare in relief, ofera posibilitatea perceptiei obiectului de arhitectura in doua moduri total diferite: dinspre sud – imagine construita, antropica, iar dinspre nord, prezenta ascunsa in peisajul natural, semnalizata doar cu zona de acces, cum este cazul locuintelor insiruite din Australia, arh. Roselli (Castro, 2020).

Aici, utilizarea materialului local pus direct in opera in zidul de pamant batatorit asigura camuflajul complexului in peisajul plat, in care orice insertie ar fi afectat altfel imaginea de ansamblu.

Vizibila tot timpul, fatada sudica a unei constructii acoperite cu pamant devine cartea de vizita a imaginii constructiei iar echilibrul intre a nu afecta cadrul natural in care sunt inserate astfel de constructii si a sugera totusi amprenta antropica este de cele mai multe ori tradus prin forme simple, cu desfasurare liniar orizontala.

In plus, limbajul minimalist contribuie la atenuarea impactului constructiei asupra cadrului, in deplina coerenta cu functiunea, care in acest caz este o functiune anexa si deci discreta. Totusi, cu toata grija pentru imaginea aparenta, crearea unui volum artificial intr-un cadru natural este o actiune agresiva, dar se poate constitui intr-un act curativ ulterior unei insertii nefericite. Este cazul dezafectarii unei conducte ingropate pentru transport de produse petroliere, care a lasat in urma sapatura, ca o rana incrustata in relief (BCS, 2013).

Interventia, locuinta Edgeland House, vine sa „vindece” simbolic aceasta trauma, pastrand in acelasi timp memoria procesului. Constituita de o parte si de alta a unei falii, cu deschideri vitrate inspre aceasta, locuinta isi face loc in teren si evadeaza pe verticala, pastrand aceasta miscare ca unica interventie asupra terenului, iar relieful preia prin racordare directionarea spatiului interior.

Orientat invers, spatiul interior pune in evidenta relieful, iar efectul de subteran este total, spatiul curtii interioare, datorita limitarii prin stanca versantului si a luminarii zenitale, devenind un hibrid de spatiu exterior subteran. Aluzia la locuirea ancestrala in pesteri este, aici, subliniata atat de vatra cat si de sistemul de adapostire a acesteia, de ruperea cu lumea exterioara. Partial ingropata, casa nu-si tradeaza prezenta la exterior prin elemente arhitecturale ci doar prin stereotomia zidurilor liniare in contrast textural cu grohotisul dimprejur. Astfel, locuirea se structureaza in jurul unei atitudini originale: spatiul casei nu evadeaza din relief ci catre interiorul sau, punandu-l in valoare (Abdel, 2020).

 

Constructii incastrate (curti de lumina, semnal, mimetism)

Procesul de excavatie in sine, prin simbolistica sa, constituie punctul de plecare in conceperea spatiilor de acces catre constructiile ingropate. Cand nu se realizeaza brusc, parcursul de acces devine o cale de initiere in care utilizatorul parcurge simbolic demersul arhitectural de la lumina la subteran, cu raspunsurile ce urmeaza a fi percepute in spatiile terminus ale acestui traseu.

Intr-o forma extrema, ingroparea poate sa nu tradeze nimic din existenta spatiului interior, acesta transparand brusc prin curti de lumina. Chiar si accesul poate fi subordonat acestei curti, perceptibila doar din apropiere si subliniata atat prin forma geometrica patrata cat si prin materialele utilizate (BCHO, 2010).

Aceste curti interioare pozitionate sub nivelul terenului devin, vara, in zonele mediteraneene, adevarate rezervoare de aer racoros. Utilizarea acestora in combinatie cu ingroparea constructiei se constituie intr-o configurare bioclimatica. In cazul locuintelor realizate de DECA Architecture, aparenta este clara insa nu distonanta in raport cu texturile cadrului natural adiacent (Barandy, 2020).

In plus, curtile interioare ofera intimitate, ceea ce conduce la o alcatuire inversata, in care zonele de noapte sunt cele amplasate subteran; in acest caz, interventia se traduce prin semnal, de obicei printr-un volum suprateran ce nu afecteaza gabaritic imaginea de ansamblu (EM2N, 2009).

Existenta unui asemenea volum-semnal este determinanta in definirea raportului dintre impact si imagine: un nivel ingropat masiv care se continua cu un etaj 1 vitrat ce pune accent pe o aluzie topometrica formala ofera, in fapt, doua posibilitati de perceptie: de la distanta „dealul” si acoperisul, iar din incinta – detaliul volumetriei (Saieh, 2012).

Impactul asupra peisajului este evident minimal in cazul insertiei mimetice in relief. Aceasta atitudine aduce insa si ceva suplimentar, caracteristic locului: gabaritic – parte integranta a versantului, locuinta de pe insula Serifos este automat protejata fata de vanturile puternice de nord, castigand in acelasi timp lumina si orientare sudica inspre mare (González, 2021).

Tot intr-un versant mediteraneean a fost inserata si locuinta conceputa de GilBartolomé Architects, insa atitudinea, departe de a se pierde in context, pastreaza doar formal topologia, subliniind printr-un acoperis patrat, realizat din placi metalice, interventia, in acelasi timp reamintind prin unduirile sale volumul natural dislocat (Bartolomé, 2016).

Pe de alta parte, integrarea in versant se poate face si prin contrastul creat cu un volum gol. La Vals este vorba de o singura alveola, creata ca o absida in versant, iar forma sferica a acesteia este sustinuta de lipsa interventiilor in terenul proxim. Ca si in celelalte exemple, si aici, configurarea a tinut cont de factorii de mediu, in acest caz minimalizarea suprafetelor in contact direct cu exteriorul si protectia impotriva vanturilor fiind principalele coordonate ce au dus la geneza volumului (Anon, 2009).

Peretii de stabilizare a versantilor realizati in decursul timpului si-au castigat deja acest atribut dual rezultat din originea antropica, pe de o parte, si din dizolvarea in peisaj pe de alta parte. In momentul in care acest zid devine element arhitectural, functiunea strecurata in spate sau devine aproape invizibila (Kim, 2011).

 

Concluzii

Rezumand, deci, o serie de caracteristici sunt comune modului de concepere a bordeielor, plecand de la impactul minor asupra mediului si mergand pana la utilizarea masei termice a pamantului, utilizarea deseurilor, a materialelor locului in executie, la ventilarea spatiilor. Celelalte – managementul apei, sistemul de incalzire, autonomia energetica – sunt un pas determinant in evolutia acestui tip de locuire. Suplimentar insa fata de acestea, ultimii ani au adus o atentie sporita fata de reglarea echilibrului intre impactul unei constructii in mediul natural si necesitatea evidentierii spatiului construit antropizat. O constructie subterana depaseste astfel stadiul ambiguu de mimetism, generand un dialog cu terenul ca o treapta superioara de atitudine creativa. In paralel, locuintele acoperite cu pamant au de rezolvat suplimentar dozajul compromisului raportat la caracteristicile de eficienta energetica. Duse la extrem, aceste constructii devin sisteme autonome, insa pierd din spiritul locului si al utilizatorului.

Atelierul lui Malcolm Wells isi deschide fatada principala nu inspre sud (orientare necesara unei eficientizari maxime energetice) ci inspre peisajul valoros situat la est de cladire. Iata cum, dupa cateva decenii, in cazul locuirii acoperite cu pamant, arhitectii sunt confruntati cu necesitatea alegerii unei linii mediane fata de aceleasi patru raportari de baza: soare, relief, peisaj si spatiu construit.

 

Fotografii – credite

Fig. 10: Vetsch Architektur, 2003 (erdhaus.ch)

Fig. 11: Javier Senosesian (bubblemania.fr/en/)

Fig. 12: Green Magic Homes (archdaily.com)

Fig. 13: (dupa Robert Roy)

Fig. 14: Alex Filz, 2016 (archdaily.com)

Fig. 15: Edward Birch, 2015 (archdaily.com)

Fig. 16: Paul Bardagjy, 2012 (archdaily.com)

Fig. 17 si 18: Carl Gerges Architects, 2020 (archdaily.com)

Fig. 19 si 20: Yong Gwan Kim, 2009 (archdaily.com)

Fig. 21: Yiorgis Yerolymbos, 2020 (designboom.com)

Fig. 22: Hannes Heinz, 2008 (archdaily.com)

Fig. 23: Marcelo Jiménez, Mónica Matiauda, 2012 (archdaily.com)

Fig. 24: Yiorgis Yerolymbos, 2020 (archdaily.com)

Fig. 25: Jesús Granada, 2015 (archdaily.com)

Fig. 26: Iwan Baan, 2009 (archdaily.com)

Fig. 27: Thomas Jantscher, 2011 (designboom.com)

Fig. 28: Malcolm Wells (malcolmwells.com)

 

Note subsol

13 Peter Vetsch (n. 1943), arhitect elvetian cunoscut pentru construirea de case din pamant. Vetsch a construit peste 47 de case de pamant in Elvetia si in intreaga lume, precum si o serie de case conventionale. Casele de pe Pamant ale lui Vetsch reprezinta conceptia sa despre o arhitectura constienta de mediu, ecologica si progresiva (wikimedia, 2021);

14 „bermed-house” din bermed (engl.) – movila desemneaza o structura supraterana acoperita apoi cu pamant, si „chambered – house” din chambered (engl.) – cameral, celular presupune o insertie intr-un existent realizata prin incastrare si prin ingropare, excavare etc. (Roy, 1979).

 

Referinte

Abdel, H., 2020. Cana Guesthouse / Carl Gerges Architects (archdaily.com);

Anon , 2009. Villa Vals / SeARCH + CMA (archdaily.com);

Anon , 2010. Aloni / decaARCHITECTURE (archdaily.com);

Barandy, K., 2020. DECA architecture translates voronoi diagram into sunken ‘hourglass corral’ house in greece (designboom.com);

Bartolomé, Gil, 2016. The House on the Cliff / GilBartolomé Architects (archdaily.com);

BCHO, 2010. Earth House / BCHO Architects (www archdaily.com);

BCS, 2013. Edgeland House / Bercy Chen Studio. (archdaily.com);

Butura, V., 1978. Etnografia poporului roman, Cluj Napoca, Dacia;

Castro, F., 2020. The Great Wall of WA / Luigi Rosselli (www archdaily.com);

Curinschi-Vorona, G., 1981. Istoria Arhitecturii in Romania. Bucuresti, Editura Tehnica;

DEA, 2018. a discrete concrete injection into the agricultural landscape by de amicis architetti (designboom.com);

EM2N, 2009. House Gross / EM2N (archdaily.com);

Godea, I., 2009. Locuinta straveche (secolele XII-XV): aspecte arheologice si etnografice. „Buridava. Studii si materiale”, p. 372;

González, M. F., 2021. Ncaved House / MOLD Architects (archdaily.com);

Hait, J. N., 2005. Passive Annual Heat Storage, Improving the Design of Earth Shelters. e-book ed. Saipan: Rocky Mountain Research Center;

Kim, E., 2011. Bassicarella architectes: pavilion d’été à sierre (designboom.com);

Labs, K., 1977. The Architectural Underground. Landscape Architecture Magazine, 05, p. 7;

Moliner, N., 2017. Earthship Biotecture: Self-sufficient and Sustainable Architecture for People and Planet (urbannext.net);

NOA, 2016. Applesauna / noa* network of architecture (archdaily.com);

Ott, C., 2020. Chapel of the Earth / Cabrera Arqs (archdaily.com);

Reynolds, M., 1990. Earthship: How to Build Your Own, Vol. 1. sl: Solar Survival Architecture;

Reynolds, M., 1991. Earthship volume III: Evolution beyond economics. sl: Solar Survival Pr.;

Reynolds, M., 1991. Earthship: Systems and Components vol. 2. 1 ed. sl: Solar Survival Pr.;

Reynolds, M., 2013. How to Build a Global Model Earthship – Operation II: Concrete Work. sl: eBookIt.com;

Reynolds, M., 2021. Earthship Biotecture (earthshipglobal.com);

Roy, R., 1979. Underground houses. New York: Sterling Publishing;

Saieh, N., 2012. Two Houses / BAUEN (archdaily.com);

Santos, S., 2015. These Modular „Hobbit Houses” Can Be Assembled in Three Days (archdaily.com);

Shuang, H., 2020. Waterside Buddist Shrine / ARCHSTUDIO (archdaily.com);

Shuang, H., 2021. The Loopvillage / MAaP (www. archdaily.com);

Suta, A. I., 2009. Legislatia sanitara in Romania moderna: (1874-1910). Cluj Napoca, Presa Universitara Clujeana;

Vilceanu, D., 1972. Locuinte de suprafata din sec. XIX la Pacuiul lui Soare. Buletinul Monumentelor Istorice;

Vulcanescu, R., 1987. Mitologie Romana. Bucuresti, Academiei RSR;

webdex, 2021. bordei (webdex.ro);

Wells, M., 2002. Passive solar definitions (malcolmwells.com);

wikimedia, 2021. wikipedia (en.wikipedia.org);

wordsense, 2020. biotecture (wordsense.eu);

Yanda, R. F. B., 1976. Solar greenhouse Design Construction Operation. 1 ed. Santa Fe, John Muir Publications.

 

Autor:
sef lucrari dr. arh. Dragos Negulescu

 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 181 – iunie 2021, pag. 60

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2021/06/01/locuintele-acoperite-cu-pamant-intre-biotectura-si-terratectura-ii/

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa de email nu va fi publicata.